Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi.
La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi.
Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor.
„Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.”
Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol.
Recomandate
România riscă penalizări de ordinul miliardelor de euro dacă nu îndeplinește până în august o serie de jaloane din PNRR , iar negocierile politice de la Cotroceni nu au produs un acord pe patru dintre ele, potrivit Știrile Pro TV . Miza este direct bugetară: neîndeplinirea țintelor poate atrage penalizări financiare semnificative, în condițiile în care termenele sunt apropiate. La discuțiile de la Cotroceni au participat liderii PSD, PNL, USR și UDMR, chemați de Nicușor Dan, însă partidele „nu ar fi ajuns la un acord privind toate jaloanele din PNRR”, conform unor surse citate de publicație. În mod specific, nu s-ar fi reușit încheierea unui „moratoriu” pe patru jaloane: 128 (decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire), 119a (reforma pieței de energie electrică), 4 (resursele de apă) și jalonul privind salarizarea unică. Jaloanele fără consens: energie, apă și salarizare Cele patru puncte rămase în dispută ating zone cu impact economic și de reglementare ridicat: Jalonul 128 : decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire; Jalonul 119a : reforma pieței de energie electrică; Jalonul 4 : resursele de apă (mecanismul economic al „Apelor Române”); Salarizarea unică : noul cadru de remunerare în sectorul public. Lista de jaloane cu penalizări: până la 972 milioane euro pe jalon Știrile Pro TV arată că România trebuie să îndeplinească până în august jaloane pentru a nu fi „penalizată cu miliarde de euro”, o listă fiind publicată de premierul Ilie Bolojan înaintea discuțiilor de la Cotroceni. În material sunt menționate nouă jaloane și penalizările asociate, între 771 milioane euro și 972 milioane euro : Jalonul 431 (integritate în funcția publică) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 509 (terenuri de stat pentru investiții în surse regenerabile) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 119a (energie: scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificări legislative) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 128 (decarbonizarea încălzirii și răcirii, inclusiv reguli pentru biomasa și prosumatori) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 197 (digitalizarea ANAF, inclusiv sistem bonus-malus) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 4 (resurse de apă: nou mecanism economic pentru utilizatori) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalonul 420 (salarizare unitară în sectorul public) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalonul 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează În lipsa unui acord politic pe jaloanele sensibile, presiunea se mută pe calendarul de până în august și pe capacitatea Guvernului și a ministerelor coordonatoare de a livra legislația și măsurile cerute. Materialul nu precizează un nou termen pentru reluarea negocierilor sau o soluție agreată între partide, iar formulările sunt atribuite unor „surse”, ceea ce indică faptul că detaliile finale pot suferi modificări. [...]
Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]
Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]
Peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 mld. lei) din PNRR depind de adoptarea rapidă a 9 legi , într-un calendar care comprimă decizii cu impact fiscal, energetic și administrativ, potrivit Știrile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să atragă până în august 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) din PNRR, sumă pe care o descrie drept „o treime din totalul investițiilor”. Miza este una operațională și de finanțare: banii sunt condiționați de îndeplinirea unor „jaloane” (condiții/reforme asumate), iar neîndeplinirea lor înseamnă pierderea sumelor aferente. Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „de care depind peste 7 miliarde de euro”, necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții, potrivit premierului. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Bolojan indică tipurile de proiecte care ar urma finanțate din aceste fonduri: autostrăzi (exemplu: Autostrada Moldovei ), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. Pachetul legislativ: 9 jaloane, penalizări de sute de milioane de euro Premierul afirmă că atingerea jaloanelor presupune aprobarea a 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Principalele jaloane enumerate în material, cu penalizările asociate, includ: Jalon 431 (integritate în funcția publică) – actualizarea cadrului juridic; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 509 (terenuri de stat pentru accelerarea investițiilor în regenerabile) – cadru juridic pentru utilizarea terenurilor administrate de ADS; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – reducerea termenelor, digitalizare, planificare urbană; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 119a (reforma pieței de energie, înlocuirea cărbunelui) – scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificarea legii decarbonizării; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 128 (decarbonizarea încălzirii-răcirii) – măsuri legislative, inclusiv pentru prosumatori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 197 (reforma ANAF prin digitalizare) – inclusiv legislație bonus-malus pentru inspectori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 4 (mecanism economic pentru „Apele Române”) – corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 420 (salarizare unitară în sectorul public) – metodologie de calcul unificată, sustenabilitate fiscală; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – reducerea numirilor interimare și regim proporțional de raportare; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează, pe termen scurt Bolojan indică drept priorități pentru perioada următoare îndeplinirea jaloanelor, definitivarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora. Separat, materialul notează că președintele Nicușor Dan are consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor pro-europene despre programele SAFE și PNRR. [...]
Stabilitatea guvernamentală în următoarele 60 de zile este prezentată ca o condiție practică pentru a nu periclita reformele și plățile din PNRR , în contextul crizei politice, potrivit Mediafax . Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă susține că Executivul ar trebui să rămână funcțional cel puțin două luni pentru a putea închide reformele necesare. Într-o intervenție la RFI, Falcă afirmă că, dacă reformele sunt realizate în acest interval, „ai garantate cele 10 miliarde de euro care se consumă până în luna decembrie” (aprox. 50 miliarde lei). În lectura sa, miza este una direct financiară și investițională: finalizarea reformelor ar permite continuarea modernizării prin proiecte finanțate european și ar ajuta la „închiderea corectă” a anului 2026. De ce contează pentru PNRR și investiții Mesajul eurodeputatului pleacă de la ideea că instabilitatea politică poate bloca sau întârzia reformele asumate, ceea ce ar pune în pericol accesarea banilor. El leagă explicit fereastra de 60 de zile de capacitatea administrației de a livra rapid măsurile cerute. Miza depășește PNRR: următorul buget european Falcă spune că discuția nu se oprește la PNRR, ci include și pregătirea pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. În acest context, el invocă anul 2027, când ar trebui făcut „acel plan național”, și menționează „cele 60 de miliarde care vin din 2028” (moneda nu este precizată în material). Context politic: sprijin retras premierului În același context, Mediafax notează că PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, fără ca, la acest moment, să fie clar dacă va rezulta un guvern minoritar sau dacă Executivul va fi demis prin moțiune de cenzură. [...]
Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august , pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews . Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar ; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei. Ce se negociază: „mutarea” banilor pentru a câștiga timp Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times . Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august. Condițiile Bruxelles-ului și „rescrierea” planului Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse. Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august. În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE. De ce contează economic: presiune pe finanțarea statului Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE. Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative. Ce urmează Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate. [...]
