Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate, un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea.
Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice.
Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri:
Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022.
Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA, respectiv 436 milioane de euro). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare, 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție.
Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului:
În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR.
Recomandate
Deși e finalizat, pasajul de la Jucu rămâne închis, iar accesul către Tetarom III și DN1C continuă să fie blocat la barieră , după ce inaugurarea programată pe 23 octombrie a fost amânată fără o nouă dată anunțată, potrivit Economedia . Consiliul Județean Cluj a transmis că evenimentul de inaugurare și deschidere oficială „nu va mai avea loc”, invocând „motive obiective” și precizând că va fi reprogramat. Până duminică, 25 octombrie, instituția nu comunicase când va fi deschis pasajul pentru circulație, deși proiectul este prezentat drept finalizat. „Consiliul Județean Cluj informează (…) că, din motive obiective, evenimentul (…) nu va mai avea loc, urmând a fi reprogramat pentru o dată ce va fi anunțată ulterior.” De ce contează: traficul și logistica spre parcul industrial rămân afectate Pasajul supratraversează calea ferată Cluj-Napoca – Dej și face legătura între DN1C și parcul industrial Tetarom III. Rolul lui este să elimine traversarea la nivel a căii ferate, care în prezent generează cozi pe drumul național atunci când se coboară barierele pentru trecerea trenurilor. În consecință, întârzierea deschiderii menține problemele operaționale pentru: șoferii care circulă pe DN1C, inclusiv cei care intră sau ies din Tetarom III; angajații care fac naveta către zona industrială; transporturile de marfă către companiile din parc. Datele proiectului și finanțarea Investiția este de 88,2 milioane de lei și este finanțată prin PNRR . Pasajul are aproximativ 233 de metri și opt deschideri , iar proiectul include și un drum de legătură de circa 900 de metri între DN1C și Tetarom III. Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Cluj în 2021, iar documentația a fost predată ulterior către CNAIR pentru implementare. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în octombrie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în decembrie 2025. Contractul de proiectare și execuție a fost derulat de asocierea Freyrom (lider), Procons Group, Integrated Road Solutions și Inginerie Drumuri și Poduri. Reacții politice și ce urmează Cu două zile înainte de 25 octombrie, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a afirmat că pasajul este gata și a criticat amânarea inaugurării. Separat, Remus Lăpușan, consilier județean PSD, a spus că lucrările sunt „aproape finalizate” și că pasajul ar urma să devină funcțional „în cel mai scurt timp”. Pentru utilizatori și companiile din zonă, miza imediată rămâne anunțarea unei date ferme: la 25 octombrie, autoritățile nu confirmaseră când va fi deschis pasajul pentru circulație , iar clarificarea acestui calendar este următorul pas așteptat. [...]
Varianta de Ocolire Timișoara Vest intră într-o fază intensă de execuție, cu impact direct asupra calendarului de deschidere a traficului , după ce pe traseu se lucrează în paralel la toate cele 10 poduri și pasaje, potrivit Economedia , care citează informări ale DRDP Timișoara. Proiectul are aproximativ 14 km, cu două benzi pe fiecare sens și patru noduri rutiere denivelate. Constructor este NUROL İnşaat, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de CNAIR . Lucrări la structuri: fundații, consolidări și pregătirea montajului Pe șantier se execută lucrări în stadii diferite la poduri și pasaje, inclusiv la fundații și elevații. Sunt menționați și „piloți de îndesare”, utilizați ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor (elementele de sprijin ale podurilor). În paralel, antreprenorul a început fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. Conform informațiilor transmise, în total vor fi „peste 600 de grinzi” ce urmează să fie montate la pasaje și poduri. Mobilizare în șantier și lucrări conexe CNAIR arată, într-o informare publicată pe Facebook, că avansează și lucrările de terasament, intervențiile la nodurile rutiere și la viitoarele spații de servicii, precum și relocarea canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații. Pe șantier sunt „peste 300 de muncitori” și „peste 160 de utilaje”, între care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne și utilaje de foraj. [...]
România poate ajunge la circa 1.700 km de autostradă în trafic în 2026, dar peste 900 km de proiecte rămân blocate fără finanțare și în birocrație , potrivit unei analize Profit . Miza economică este că extinderea rețelei depinde tot mai mult de proiectele cu bani asigurați (inclusiv PNRR ), în timp ce restul intră în întârzieri care împing costuri și beneficii (timp, logistică, investiții) în anii următori. Ce se poate deschide în 2026 și de ce contează operațional Analiza indică faptul că în 2026 ar urma să fie inaugurați „peste 200 km” de autostradă, plus o porțiune mică de drum expres, ceea ce ar duce rețeaua la aproximativ 1.700 km. Principalele segmente menționate cu șanse de deschidere în 2026: A0 (Centura Bucureștiului la profil de autostradă) : două loturi pe sectorul nordic ar trebui inaugurate în 2026 (Joița–Corbeanca, 8,5 km, și Corbeanca–Mogoșoaia, 9 km), cu condiția respectării graficului; tot în 2026 ar urma să fie inaugurate împreună segmentele Afumați–Pantelimon (8,6 km) și Pantelimon–Glina (4,5 km). Impactul este direct asupra traficului de tranzit și greu, care ar putea ocoli mai mult zona urbană. A3 : în 2026 a fost deja deschis tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km). Pentru toamna lui 2026 sunt programate finalizări pe Nădășelu–Zimbor (30 km) și Suplacu de Barcău–Chiribiș (26 km), iar Biharia–Chiribiș (28,5 km) ar putea avea termen devansat, pe fondul mobilizării constructorului. A7 (Autostrada Moldovei) : a fost inaugurată la finalul verii legătura Adjud–Bacău (aprox. 46 km), finanțată prin PNRR, cu termen de deschidere 31 august. În plus, sunt menționate șanse (fără certitudine) pentru Săucești–Roman Nord/Săbăoani (aproape 50 km), iar segmentul următor până la Pașcani (28 km) este indicat pentru 2027. A1 (Sibiu–Pitești, capătul dinspre Pitești) : ar urma să se deschidă încă aproape 10 km între Curtea de Argeș și Tigveni, cu inaugurare „foarte aproape”, cel mai târziu în octombrie. Drum expres Brăila–Galați : singura deschidere de drum expres anunțată pentru 2026, 10,77 km, cu rol de conectare și pentru valorificarea podului peste Dunăre. Unde se vede blocajul: proiecte împinse în 2027–2030 și „fantezii” pe hârtie Dincolo de segmentele ce pot intra în trafic, analiza descrie o listă de proiecte cu întârzieri, incertitudini sau dependențe de avize și finanțare: A1 Margina–Holdea (13,5 km) : posibilă deschidere în 2027 dacă ritmul se menține, dar nu este exclusă amânarea pentru 2028. Tunelurile au fost străpunse complet, iar pe restul tronsonului s-au făcut asfaltări. A8 (Târgu Mureș–Ungheni) : sunt în lucru circa 55 km pe trei sectoare, însă deschiderile ar putea fi doar pe unele loturi, altele fiind întârziate. Deși există contracte semnate pentru peste 90% din lungime (274 km), întârzierile rămân semnificative. Sibiu–Brașov : pentru Sibiu–Făgăraș (circa 68 km) sunt „șanse pentru vești bune” condiționate de finanțare; cel mai avansat lot este Arpașu de Jos–Sămbăta de Sus. Pe Făgăraș–Brașov, situația este descrisă drept „doar o fantezie”, cu progres limitat la transmiterea studiului de fezabilitate în aprilie. Sibiu–Pitești (zona montană Boița–Tigveni) : termenele sunt „îndepărtate”. Cornetu–Tigveni (37,4 km) are termen 2030, iar Boița–Cornetu (31,33 km) are tot 2030, cu posibile întârzieri din avize de mediu; stadiul lucrărilor este indicat la circa 15%. Constanța–Mangalia (Alternativa Techirghiol, 30,56 km) : proiect într-un stadiu incert; ultimele informații oficiale CNAIR sunt din 2024 (indicatori aprobați și licitație lansată), iar până în 2026 nu există rezultat, „cel mai probabil din cauza lipsei fondurilor”. CNAIR a spus în martie 2026 că sunt multe oferte și proiectul e complex; durata contractului ar urma să fie 4 ani (1 an proiectare, 3 ani execuție). Timișoara–Moravița : apare pe lista CNAIR a autostrăzilor în licitație pentru proiectare și execuție și are aviz pe studiul de fezabilitate. Ținta de 2031 și limita structurală: densitatea rămâne mică În scenariul în care nu apar blocaje pe proiectele în execuție, România ar putea ajunge la 2.255 km de autostradă și drum expres în circulație la finalul lui 2031 , conform analizei. Chiar și așa, țara ar rămâne în urma Vestului la densitatea de drumuri rapide raportată la suprafață, în condițiile în care state precum Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km) sunt mult peste. Pentru mediul de afaceri, diferența dintre „șanse” și „certitudini” rămâne esențială: segmentele cu finanțare și execuție avansată pot aduce câștiguri rapide de timp și predictibilitate logistică, în timp ce proiectele blocate mută beneficiile economice în viitor și cresc riscul de costuri suplimentare. [...]
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]
Logistica pentru Tunelul Poiana intră în faza critică , după ce capul de foraj al utilajului TBM, de 131 de tone, a ajuns la șantier, un pas necesar înainte ca lucrările de săpare să poată începe efectiv, potrivit Adevărul . Componenta a fost livrată la portalul dinspre Sibiu al viitorului Tunel Poiana, iar transportul – cu o greutate totală de aproximativ 160 de tone, incluzând capul tractor și trailerul – a fost descris ca dificil, mai ales pe ultimul segment, parcurs pe un drum neasfaltat din zona Poiana, pe ploaie. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP Craiova) a transmis că descărcarea s-a făcut în siguranță, în urma unei mobilizări comune a transportatorului și antreprenorului. De ce nu începe încă forajul Aducerea capului de foraj nu echivalează cu startul imediat al săpării tunelului. Conform DRDP Craiova, urmează peste 100 de transporturi pentru restul componentelor TBM (mașina de forat tuneluri), până la locul de montaj, iar cea mai grea piesă va depăși 160 de tone. „Abia după transportul și asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult așteptat: pornirea «cârtiței» și începerea forajului”, a precizat instituția. Parametrii proiectului: tunel de 1.780 m, adâncime de circa 120 m Tunelul Poiana, parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, va avea 1.780 de metri și este prezentat ca cel mai lung tunel de pe viitoarea autostradă, potrivit publicației (detalii suplimentare în Adevărul ). Forajul ar urma să ajungă, în punctul cel mai adânc, la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Lucrările au început în 2025, iar proiectul prevede utilizarea tehnologiei TBM pentru excavarea celor două galerii. Context operațional: secțiunea Cornetu–Tigveni și blocajele de avizare Secțiunea Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, traversând zona montană a Carpaților. La începutul lunii octombrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 18,89%, potrivit datelor prezentate de directorul CNAIR, Cristian Pistol (conform Adevărul ). Pe șantier se lucrează la terasamente, consolidări și structuri, însă extinderea activității pe toate sectoarele depinde de obținerea acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor necesare, mai notează sursa. [...]
Lucrările la Autostrada Sibiu–Făgăraș au trecut de 50% pe cel mai avansat lot , iar cele patru tronsoane ale proiectului – circa 70 km, cu termen de finalizare 2028 – sunt în execuție, potrivit HotNews , care citează o informare a directorului CNAIR , Cristian Pistol. Autostrada Sibiu–Făgăraș este împărțită în patru loturi, iar „cel mai înaintat” dintre ele a ajuns la un stadiu fizic de peste 50%, conform declarațiilor transmise de șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De ce contează: presiune pe livrarea până în 2028 Informația relevantă pentru piață și pentru planificarea regională este că proiectul intră într-o fază în care diferențele de ritm între loturi devin vizibile, iar ținta 2028 depinde de menținerea mobilizării pe toate cele patru tronsoane, nu doar pe segmentul aflat în față. HotNews notează că cele patru tronsoane însumează aproximativ 70 de kilometri și au ca termen de finalizare anul 2028. În materialul citat nu sunt oferite, însă, detalii suplimentare despre stadiul fiecărui lot în parte, dincolo de mențiunea privind lotul care a depășit 50%. [...]
