Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate, un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea.
Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice.
Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri:
Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022.
Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA, respectiv 436 milioane de euro). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare, 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție.
Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului:
În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR.
Recomandate
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
UMB a început asfaltarea pe lotul Mircești–Pașcani, iar ținta CNAIR este un coridor rutier continuu de 397 km între București și Pașcani până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă termenele sunt respectate, legătura rutieră rapidă ar reduce semnificativ timpii de deplasare pe axa București–Moldova și ar schimba fluxurile de transport pe una dintre cele mai aglomerate direcții din țară. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că antreprenorul român UMB Spedition a început așternerea stratului de bază pe primii 11 kilometri din lotul 3 al A7 (Mircești–Pașcani), care are în total 28,09 km. În paralel, pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de rețele de apă potabilă și montarea elementelor ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru managementul traficului și siguranță). Ce se construiește și cât costă Lotul 3 Mircești–Pașcani este finanțat prin PNRR, iar valoarea contractului este de 1,76 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor transmise de șeful CNAIR. Antreprenorul „s-a angajat” să deschidă circulația pe întreg lotul (28,09 km) până la finalul anului 2026, potrivit aceleiași surse. 397 km de drum rapid București–Pașcani: din ce se compune traseul Obiectivul indicat de CNAIR pentru 2026 este ca șoferii să poată circula pe 397 km de autostradă și drum de ocolire între București și Pașcani, astfel: A3 (București–Ploiești): 62 km A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km Totalul cumulat menționat este de 397 km. Ce urmează și care este limita informației Calendarul rămâne condiționat de respectarea angajamentului de deschidere „până la finalul anului 2026”, formulare care indică o țintă, nu o certitudine. Digi24 relatează începutul asfaltării pe lotul Mircești–Pașcani ca etapă de execuție, dar nu oferă în acest material un grafic de punere în trafic pe segmente sau date despre eventuale riscuri de întârziere. [...]
Centura Timișoara Vest intră în execuție efectivă, cu lucrări deja deschise la structuri-cheie, ceea ce mută proiectul din zona de promisiuni în cea de șantier și devine relevant pentru calendarul de închidere a inelului de ocolire al orașului , potrivit Economedia . Constructorul lucrează în această etapă la terasamente, stabilizarea terenului și relocarea rețelelor de telecomunicații. Conform Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara, se execută decaparea stratului vegetal, umpluturi și stabilizarea terenului de fundare, în paralel cu mutarea rețelelor de telecomunicații de pe traseu. Un semnal operațional important este că au început lucrări specifice la trei dintre cele zece structuri (poduri, pasaje și podețe) prevăzute pe traseu. În același timp, proiectul depinde și de componenta de arheologie preventivă: cercetările realizate de specialiștii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă, iar patru situri arheologice au fost deja închise, permițând avansarea lucrărilor în zonele respective. Ce include proiectul și unde se construiește Varianta de Ocolire Timișoara Vest are 13,9 km și este proiectată la profil de 4 benzi (2 pe sens). Pe traseu sunt prevăzute: 4 noduri rutiere; 10 poduri și pasaje; 2 parcări. Traseul traversează UAT Timișoara, UAT Săcălaz și UAT Sânmihaiu Român, iar DRDP Timișoara are rol de supervizor al contractului derulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Structurile cu complexitate ridicată și nodurile rutiere Potrivit DRDP Timișoara, dintre cele 10 „lucrări de artă” (structuri), trei sunt de complexitate tehnică ridicată: pasaj peste DN 59A (Timișoara–Jimbolia) + pasaj peste CFR 100, lungime 750 m; pasaj peste DN 6 și CFR 133, lungime 450 m; pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol, lungime 450 m. Nodurile rutiere planificate sunt la intersecțiile cu DN 69 (și VTM Nord), DN 6, DN 59A și Radiala Nouă de Vest. Finanțare, valoare și termen Investiția este finanțată din Fonduri Europene Nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 120 de luni. Proiectul a primit Autorizație de Construire în luna martie, iar liderul PSD Sorin Grindeanu a indicat atunci un termen de finalizare de 24 de luni și o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor citate de Economedia . Autorizația a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. În context, inelul de centură al Timișoarei este aproape complet: după Centura Nord (finalizată în 2009) și deschiderea Centurii Sud (în 2024), Centura Vest ar urma să închidă practic cercul rutier din jurul orașului. [...]
Contractul pentru tronsonul A8 până la Podul peste Prut poate intra în faza de semnare , după ce Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins pe fond cele două contestații depuse după atribuirea lucrărilor, potrivit Economica . Decizia deblocării procedurii contează operațional: reduce riscul de întârziere administrativă pentru un segment cu rol de conexiune la frontieră. Contestațiile fuseseră depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu, conform Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) . Calendarul contractului și segmentul prioritizat Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru care sunt menționate „lucrări avansate”. Ce include tronsonul 4 (DN 24 Iași – Vamă) Tronsonul 4 are 15,5 km, iar pe traseu sunt prevăzute următoarele lucrări: 14 poduri și pasaje; 2 tunele (tunelul de la km 83 are 1.760 metri); 2 noduri rutiere: un nod „de perspectivă” pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul Golăiești. CNIR a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook ( CNIR ), că A8 este văzută și ca o oportunitate de apropiere a României de Europa, inclusiv „dincolo de granițele UE”. [...]
Administrația Națională „Apele Române ” pune în joc 1,5 milioane de euro pentru reamenajarea plajei din Mamaia , printr-un proiect care mizează pe infrastructură de acces și utilități, nu doar pe estetică, potrivit Libertatea . Miza economică și operațională este ridicată: planul vizează transformarea plajei într-un spațiu funcțional pentru fluxuri mari de turiști, cu intervenții care cer avize urbanistice și proiectare tehnică înainte de execuție. Proiectul câștigător a fost desemnat în urma concursului internațional „Litoral. Mamaia, Constanța”, derulat între 23 iunie și 18 septembrie 2023, la care au participat 19 proiecte din România, Elveția, Spania și Norvegia. Soluția aleasă aparține asocierii dintre Studio 82 SRL și Vlad Sebastian Rusu Birou Individual de Arhitectură; informațiile au fost relatate de News.ro, citat de publicație. Ce se schimbă pe plajă: accent pe acces, utilități și intervenții de urgență Planul anunțat de ANAR are ca element central accesibilitatea, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. În plus, proiectul include o serie de dotări și amenajări cu rol practic, care țin de operarea plajei: locuri de joacă pentru copii; puncte și zone pentru prim-ajutor; spații dedicate echipelor de intervenție (de exemplu, salvamari și ambulanțe); racordare la rețele de utilități publice: apă, canalizare și energie electrică; sisteme de colectare selectivă a deșeurilor; spații verzi gândite ca „barieră naturală” între plajă și zonele construite. Juriul a motivat alegerea prin „claritatea viziunii de ansamblu” și coerența masterplanului, iar, potrivit News.ro, proiectul a primit nota maximă pentru integrarea vegetației existente și pentru atenția la stabilitatea solului și cerințe reduse de întreținere. Ce urmează: PUZ, studiu de fezabilitate și proiectare înainte de execuție Implementarea este prezentată ca un proces în mai multe etape, cu pași administrativi și tehnici care pot influența calendarul. Conform informațiilor ANAR, echipa câștigătoare trebuie să predea conceptul general și să detalieze soluția, după care urmează elaborarea și avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) de către Consiliul Local Constanța. Abia ulterior sunt prevăzute documentațiile tehnice: studiu de fezabilitate, actele pentru obținerea autorizațiilor de construire și proiectul tehnic de execuție. Proiectantul ar urma să asigure și asistență tehnică pe durata implementării, până la recepția finală. 1,5 milioane de euro, fără TVA: premiul concursului Câștigătorii concursului vor primi un premiu de 1,5 milioane de euro, fără TVA (aprox. 7,5 milioane lei), sumă prezentată ca o premieră pentru ANAR în contextul organizării unui concurs internațional de acest tip. În lipsa unor date suplimentare în material despre bugetul total al lucrărilor sau despre un termen de finalizare, rămâne de urmărit în ce ritm vor avansa etapele de urbanism și proiectare, care condiționează trecerea la execuție. [...]
Lotul Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva a trecut de 65% execuție, iar deschiderea traficului este estimată pentru prima parte din 2027 , pe fondul unei mobilizări de peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, potrivit Economedia . Miza operațională este eliminarea ultimului „gol” major de pe coridorul A1, care ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe peste 360 km. Constructorul român UMB și partenerul bosniac EuroAsfalt lucrează pe secțiunea Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara), unde sunt prevăzute două tuneluri. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma afirmă că pe șantier lucrează echipe mixte, inclusiv români întorși din proiecte de tuneluri din America de Sud, alături de bosniaci și sârbi. Tunelurile: unde sunt lucrările și ce urmează Pe tunelul scurt (aprox. 400 m), excavarea este finalizată integral, iar în prezent se execută ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung (aproape 2 km), lucrările se desfășoară simultan din 8 fronturi. Conform informațiilor transmise de Cosma, pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 m, iar pe cealaltă circa 500 m. În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, urmând apoi instalațiile (ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații și securitate la incendiu) și conectarea celor două tuburi prin galerii de evacuare și intervenție, rutiere și pietonale. Ritmul mediu indicat este de aproape 10 metri pe zi, iar secretarul de stat estimează străpungerea primei galerii în această vară și a celei de-a doua la începutul toamnei. Producția de grinzi și asfaltarea: reperele din vară În următoarea lună ar urma să ajungă baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor, unde vor fi fabricate peste 300 de grinzi de 40 m lungime și 80 de tone fiecare. Totodată, asfaltarea ar urma să înceapă în prima parte a lunii iulie, potrivit aceleiași surse. De ce contează: continuitate pe A1 și presiune pe finanțare Odată cu inaugurarea tronsonului Margina–Holdea, șoferii ar putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km. Cosma mai spune că obiectivul pe termen scurt este creșterea ritmului de execuție pe parcursul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru atragerea integrală a finanțării europene disponibile. Context: ce mai lipsește din Lugoj–Deva Tronsonul Deva–Lugoj are 99,50 km, iar, potrivit datelor citate de Economedia din 130km.ro , loturile 1, 3 și 4 sunt deschise, la fel și 15,08 km din lotul 2; segmentul Margina–Holdea (13,52 km) este în execuție. Economedia notează și termenele istorice de deschidere pentru segmentele deja date în trafic, iar pentru Margina–Holdea apare mențiunea „2026”, însă estimarea actuală comunicată de secretarul de stat indică „prima parte din 2027” pentru deschiderea circulației. [...]
