Știri
Tag: universitatea politehnica timisoara

Traian Băsescu le-a cerut studenților să-și construiască mai întâi o carieră în afara politicii , argumentând că independența profesională este condiția pentru o implicare publică „liberă”, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis la Universitatea Politehnica Timișoara , în cadrul Zilelor Studenților Timișoarei. Fostul președinte a vorbit despre începuturile democrației românești după 1989 și despre dificultățile unei societăți care încerca să adopte valori occidentale „fără un model clar de urmat”. În același context, a amintit responsabilitatea generației sale pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept un proces dificil, dar cu efecte ireversibile asupra direcției țării. „Politicianul liber” și condiția independenței profesionale În dialogul cu studenții, discuția a ajuns la apropierea tinerilor de politică, credibilitatea liderilor și posibilitatea unei implicări autentice în viața publică. Băsescu a susținut că implicarea civică și politică ar trebui construită pe educație, experiență profesională și independență personală, nu pe oportunism. „Recomandarea mea pentru studenți este să nu vă duceți în politică până când nu ați învățat o meserie, până nu v-ați asigurat o carieră. Nu vă bazați pe politică pentru a face carieră. Politicianul liber este cel care are o meserie. Eu am”. Context: criza de leadership, dincolo de România La final, fostul șef al statului a legat discuția despre carieră și politică de o problemă mai largă, afirmând că actuala criză de leadership nu este un fenomen izolat, ci afectează întreaga clasă politică europeană. În material nu sunt menționate măsuri sau inițiative concrete care să decurgă din întâlnire, dincolo de mesajele transmise în dialogul cu studenții. [...]

Adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni un diferențiator de productivitate între companiile europene , iar ritmul de implementare va conta la fel de mult ca investițiile, a avertizat Mario Draghi la Timișoara, potrivit G4Media . Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a spus că primele studii indică deja un efect pozitiv al AI asupra productivității, însă întrebarea-cheie rămâne cât de repede va ajunge tehnologia să fie folosită pe scară largă în economie. Draghi, invitat special la conferința Tech Talks organizată de Universitatea Politehnica Timișoara , a discutat cu jurnalistul CNN Richard Quest despre modul în care Europa poate rămâne relevantă într-un context accelerat de inteligența artificială, dar și despre crizele recente și capacitatea instituțiilor de a reacționa. Ce arată datele invocate de Draghi despre AI și productivitate Fostul premier italian a indicat câteva cifre care sugerează că adoptarea AI a început să se vadă în performanța companiilor: 36% dintre companiile europene adoptă deja AI , procent pe care Draghi l-a descris drept „surprinzător” de mare; în SUA, procentul depășește 50% ; productivitatea companiilor care folosesc AI crește cu aproximativ 4% , potrivit datelor citate de el; un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale. „Inteligența artificială va ajuta la creșterea productivității. Primele studii arată că acest lucru se întâmplă deja atât în Europa, cât și în SUA. Întrebarea cea mai importantă este cât timp va dura până când AI-ul va fi adoptat de toate companiile.” De ce leagă Draghi AI de reforme mai rapide în Europa În intervenția sa, Draghi a conectat direct presiunea tehnologică de nevoia de reforme accelerate la nivel european. Întrebat despre progresele de după publicarea „Raportului Draghi” (realizat pentru Comisia Europeană), el a spus că există pași înainte, dar că „lumea se mișcă acum mult mai repede”, iar schimbările din comerțul internațional, relația cu SUA și dezvoltarea AI cer un ritm mai alert. „Concluzia raportului este clară: trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă.” Un punct distinct a fost critica la adresa procesului decizional european, descris ca lent și încărcat de etape, cu trimitere la nevoia de reducere a birocrației și de clarificare a responsabilității pentru implementarea deciziilor. Context: criza energetică, inflația și reacția băncilor centrale Draghi a vorbit și despre criza energetică și inflație, comparând situația actuală cu anii ’70, dar subliniind că Europa este astăzi mai pregătită (inclusiv prin existența monedei euro și prin lecțiile învățate în politica monetară). Totuși, el a criticat reacția „extrem de lentă” a băncilor centrale la inflația din 2022–2023 și a pus în context perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli mari și lichiditate ridicată în economie, la care s-au adăugat costurile războiului și creșterea deficitelor, inclusiv în Europa. În același dialog, Draghi a remarcat și diferența structurală dintre SUA și Europa, menționând că Statele Unite sunt exportator de energie. Ce urmează, în logica mesajului lui Draghi Mesajul central a fost că avantajul economic al AI nu va veni automat: contează viteza de adoptare în companii și capacitatea Europei de a lua și implementa decizii mai rapid. În lipsa accelerării reformelor, riscul, în formularea lui Draghi, este ca Europa să rămână în urmă într-o competiție în care tehnologia comprimă termenele de reacție. [...]