Știri
Știri din categoria Politică
Analiza Frankfurter Allgemeine Zeitung indică faptul că PSD își conservă puterea prin controlul resurselor locale și al fondurilor publice, un mecanism care poate influența direct ritmul reformelor și accesul României la bani europeni, potrivit G4Media.
Cotidianul german pornește de la aparentul paradox: PSD a fost „aproape permanent la putere” după 1989 și a câștigat repetat alegeri, deși este perceput în România ca „profund corupt”. Explicația avansată în analiză ține mai puțin de ideologie și mai mult de infrastructura de partid și de capacitatea de a distribui resurse în teritoriu.
Publicația îl citează pe istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, care susține că PSD a avut în anii ’90 un „avantaj uriaș la start”, preluând infrastructura aparatului comunist, ceea ce ar explica de ce rămâne puternic în provincie.
În această logică, PSD este descris drept „partidul primarilor”: o rețea locală care îi oferă forță electorală, dar îl și vulnerabilizează, tocmai prin dependența de mecanismele de control și distribuție a resurselor.
Un punct central al articolului este că „mașinăria de putere” a PSD ar fi reușit, timp de decenii, să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. În același cadru, de la liderul PSD Sorin Grindeanu „se așteaptă”, la fel ca de la predecesori, să mențină intact mecanismul și accesul la resursele financiare.
Schmitt afirmă că PSD, împreună cu AUR, l-a demis pe premierul Ilie Bolojan tocmai pentru că acesta ar fi încercat să pună capăt acestor practici.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică, în același material, atitudinea socialiștilor europeni față de PSD, susținând că au fost „mult prea tăcuți” în fața alianței cu „extremiștii antieuropeni”, care ar fi dus la căderea unui premier „proeuropean și reformist”.
Tot Mureșan avertizează asupra riscului ca România să piardă următoarele tranșe din fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul instabilității politice și al disputelor legate de reforme.
Analiza notează că demiterea lui Ilie Bolojan a fost provocată de două partide percepute ca fiind din tabere diferite: AUR, caracterizat drept partid naționalist radical de dreapta, și PSD, încadrat „cel puțin formal” la stânga moderată. În paralel, ascensiunea AUR în sondaje este pusă pe seama imaginii de partid „antisistem”.
În citatul atribuit lui Schmitt, PSD este descris astfel:
„Mulți membri ai PSD au orientări antioccidentale. La nivel de bază, numeroși membri împărtășesc ideile AUR. În esență, PSD este un partid clientelar naționalist-populist, iar pretinsa sa orientare proeuropeană are legătură în primul rând cu fondurile europene.”
Pentru mediul economic, concluzia practică a acestei radiografii este că disputa politică se mută în jurul controlului asupra resurselor publice și al condiționalităților europene, cu efecte potențiale asupra stabilității guvernării și a fluxului de finanțare din PNRR.
Recomandate
Fără voturile UDMR , un guvern PSD condus de Sorin Grindeanu rămâne sub pragul de 233 de voturi , iar presiunile pentru schimbarea poziției Uniunii cresc, potrivit Mediafax , care citează surse politice menționate de G4Media. Miza este una de aritmetică parlamentară: învestirea unui cabinet are nevoie de 233 de voturi, iar PSD pornește de la 127 de parlamentari (91 deputați și 36 senatori). Cu sprijinul minorităților naționale (încă 17), totalul ar urca la 144, insuficient pentru a trece un guvern minoritar fără alianțe suplimentare. De ce UDMR devine „votul-pivot” în scenariul Grindeanu În scenariile descrise, UDMR este piesa care poate muta decisiv balanța. Totuși, conform acelorași surse, UDMR nu și-ar fi schimbat poziția stabilită vineri, când, alături de PNL și USR, a decis să îl susțină pentru funcția de prim-ministru pe Siegfried Mureșan. Fără UDMR, calculele pentru un Cabinet PSD minoritar sunt descrise ca „extrem de fragile”, PSD având nevoie de voturi din mai multe zone parlamentare, inclusiv de la liberali „anti-Bolojan”, de la grupul din jurul lui Victor Ponta și din zona unor parlamentari neafiliați sau din SOS România. Calculele de voturi: cât lipsește și de unde ar putea veni Materialul conturează mai multe surse potențiale de voturi, dar subliniază că unele cifre sunt estimări politice, nu date oficiale: Liberali „anti-Bolojan” : estimări „în jurul a 20–25” de parlamentari; cu 25 de voturi, PSD + minorități + UDMR ar ajunge la „aproximativ 200” de voturi. Grupul din jurul lui Victor Ponta : 18 membri la Camera Deputaților (Uniți pentru România) și 10 la Senat (PACE – Întâi România). Dacă ar vota „compact”, blocul PSD–minorități–UDMR–Ponta ar ajunge la 203 voturi . Cu încă 25 de liberali „anti-Bolojan”, totalul ar urca la 228 , rămânând sub prag. Pentru a trece, ar mai fi necesare „câteva voturi” din SOS România (15 deputați) sau de la neafiliați (20 în total: 12 deputați și 8 senatori), o parte provenind din reconfigurările din fostele blocuri POT și SOS. Contextul politic: declarațiile Olguței Vasilescu și poziția PNL Contextul este legat de declarațiile făcute sâmbătă de Lia Olguța Vasilescu, vicepreședintă PSD, care a spus că voturile obținute de Adrian Veștea pot fi „un punct de pornire” pentru un Cabinet Grindeanu și a invocat caracterul secret al votului în Parlament. „Dacă am avea voturile de la UDMR, vă spun că un guvern Grindeanu ar trece fără probleme”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, potrivit materialului. De cealaltă parte, Ilie Bolojan a transmis că PNL nu a promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar posibilitatea unui acord politic pe baza căruia să fie analizată susținerea unui guvern, susținând că nu există încă un acord și acuzând PSD că vrea susținere necondiționată. [...]
AUR pariază pe un guvern PSD cu majoritate „fragilă”, ceea ce prelungește incertitudinea politică în Parlament , într-un moment în care voturile UDMR sunt descrise drept decisive pentru învestire, potrivit HotNews . Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a spus la Digi24 că un guvern format de președintele PSD, Sorin Grindeanu , „are o șansă” să treacă de votul Parlamentului dacă acesta ar fi desemnat premier de președintele Nicușor Dan, într-un scenariu în care Grindeanu ar fi a treia propunere a șefului statului. „Va fi o majoritate fragilă și care va încerca să își proptească picioarele într-un teren alunecos, nămolos. Va reuși, pentru că lumea în clasa politică parlamentară, să spunem, este cam cu nervii la pământ. Toți caută o ieșire din această situație.” UDMR, din nou în rol de „arbitru” la vot În lectura AUR, UDMR ar urma să încline balanța la învestire, iar restul ecuației depinde de o înțelegere între PSD și PNL. Peiu a susținut că PNL ar miza pe rolul lui Ilie Bolojan în opoziție sau „semi-opoziție”, în contextul unui posibil acord cu PSD, iar USR „nu prea mai contează” dacă celelalte trei partide se înțeleg pe un acord privind „urgențe” sau „legi importante”. În paralel, PNL, USR și UDMR au anunțat vineri că susțin un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, propunerea comună pentru funcția de premier. Potrivit unor surse politice citate de G4Media , parlamentarii UDMR ar fi curtați insistent de lideri PSD și de susținători ai unui posibil guvern Grindeanu pentru a sprijini un astfel de cabinet. În același registru, HotNews notează că primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, miza sâmbătă pe voturile UDMR pentru a trece un Cabinet Grindeanu. AUR exclude sprijinul pentru Grindeanu, dar revendică rol de „arbitru” pe legi Peiu a afirmat că AUR nu va susține un cabinet Grindeanu, motivând că partidul a fost „exclus” de PSD de la guvernare. Totuși, el a indicat că AUR își vede un rol de „arbitru” în Parlament pe proiectele importante depuse de partidele „prooccidentale”, așa cum sunt numite de președintele Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost propusă o alternativă PSD–AUR, Peiu a invocat diferențe de viziune care ar fi făcut „extrem de dificilă” o construcție comună și a respins ideea că AUR ar fi apropiat de PSD, deși cele două partide au colaborat punctual, inclusiv pe tema „politicii economice a guvernului Bolojan”. Declarațiile lui Peiu au fost făcute într-o emisiune Digi24, citate de site-ul televiziunii . [...]
Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]
PSD ridică miza pe tema „exercitării democratice a puterii” în disputa cu PNL , după ce europarlamentarul Victor Negrescu , vicepreședinte al partidului, l-a atacat public pe liderul liberal Ilie Bolojan , acuzându-l de un stil discreționar și de lipsă de dialog, potrivit POLITICO . Negrescu a susținut, într-un discurs ținut sâmbătă la conferința Organizației de femei a PSD, că „pentru dreapta, politica înseamnă să te lauzi cu reformele pe care nu le faci niciodată” și a descris actualii guvernanți ca având o „logică” a puterii asociată cu minciuna, aroganța și blocarea țării. Atac direct la Ilie Bolojan și acuzații privind dialogul democratic În aceeași intervenție, Victor Negrescu l-a vizat nominal pe Ilie Bolojan, pe care îl numește „premierul demis”, afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a deține și exercita corect, democratic, puterea”. „În mâinile sale și ale acoliților săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege iar respectul pentru oameni dar și pentru instituții dispare.” Contextul politic al mesajului PSD Mesajul lui Negrescu fixează o linie de atac axată pe legitimitatea și modul de exercitare a puterii, nu pe o măsură concretă de guvernare. În același timp, el încearcă să contureze o diferențiere între PSD și „dreapta” pe criterii de stil politic: responsabilitate, construirea încrederii și căutarea de soluții, în opoziție cu ceea ce numește „blocarea țării” și menținerea cu orice preț la funcție. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au existat reacții din partea PNL sau a lui Ilie Bolojan la aceste declarații. [...]
Atacul PSD la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza crizei guvernamentale până la scenariul anticipatelor , pe fondul blocajului în formarea unui guvern cu „puteri depline”, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu , vicepreședintă PSD și primar al Craiovei, îl acuză pe Ilie Bolojan că ar bloca „premeditat” formarea unui nou Cabinet, în condițiile în care liberalii și liderii USR au anunțat că nu vor să ofere PSD „un cec în alb” și insistă pentru un premier prin rotativă cu PSD, ca soluție la actuala criză guvernamentală. În acest context, Vasilescu spune că alegerile anticipate nu ar trebui scoase din calcul dacă impasul continuă. Declarația a fost făcută în urma unei întrebări despre această opțiune, iar citarea este atribuită de G4Media agenției Mediafax. „Până la urmă poate să fie o soluție, nu ar trebui să o excludem în niciun caz de plan. Pentru că dacă o excludem, o să mergem în continuare pe această cale care nu duce nicăieri.” Acuzația centrală: „schimbarea condițiilor” și blocarea votului Vasilescu susține că Bolojan ar fi schimbat repetat condițiile pentru susținerea unui nou Cabinet și că, în pofida concesiilor, nu ar fi votat un guvern tehnocrat. În declarațiile redate, ea enumeră o succesiune de condiții pe care spune că acesta le-ar fi impus (guvern tehnocrat, fără PSD, fără „PSD-iști vopsiți”, fără secretari de stat și prefecți PSD), concluzionând că „a mințit de fiecare dată”. Totodată, lidera PSD afirmă că Bolojan ar fi folosit și anterior amenințarea cu demisia ca instrument politic, invocând episoade din coaliție „anul trecut”. Miza imediată: guvern fără „puteri depline” și decizii de final de mandat Un alt punct de presiune din mesajul PSD este legat de statutul actual al executivului. Vasilescu afirmă că România ar avea nevoie de un guvern cu „puteri depline” și îl acuză pe Bolojan că nu ar vrea să plece de la Palatul Victoria, deși „nu mai are puteri depline”, menționând că ar mai putea „semna niște contracte” și face „niște numiri” „pe ultima sută de metri”. În articol este amintit și contextul politic recent: eșecul învestirii guvernului Veștea, precum și acuzațiile potrivit cărora Vasilescu ar fi contribuit la „orchestrarea puciului din PNL” pentru înlăturarea lui Bolojan de la șefia liberalilor. Publicația notează că Vasilescu evitase anterior să se pronunțe pe acest subiect. [...]
Atacul lui Victor Negrescu la adresa lui Ilie Bolojan ridică miza negocierilor pentru guvern în plin blocaj politic, printr-un mesaj care contestă direct felul în care ar fi exercitată puterea și capacitatea de a conduce „democratic”, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Victor Negrescu a lansat sâmbătă critici dure la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan, într-un discurs susținut la conferința Organizației de Femei a PSD. În intervenția sa, Negrescu a acuzat „dreapta politică” de lipsă de responsabilitate și de incapacitatea de a implementa reformele invocate public. Declarațiile au fost relatate de News.ro , care îl citează pe Negrescu afirmând că, în viziunea sa, liderii dreptei ar asocia puterea cu „minciuna”, „aroganța” și „blocarea țării”, în timp ce PSD ar pune accent pe „responsabilitate”, „încredere” și „soluții”. Acuzația centrală: „puterea este exercitată discreționar” Ținta directă a fost Ilie Bolojan, descris de Negrescu drept un lider care „nu are calitățile” necesare pentru a „deține și exercita corect” puterea, „democratic”. În același mesaj, vicepreședintele PSD a susținut că, „în mâinile sale și ale acoliților săi”, puterea ar fi exercitată „discreționar”, iar „dialogul democratic” nu ar mai conta. „Ilie Bolojan nu are calitățile pentru a deține şi exercita corect, şi o spun şi mai direct, democratic, puterea. În mâinile sale şi ale acoliţilor săi puterea este exercitată discreționar iar dialogul democratic se pare că nu mai valorează nimic. Minciuna devine literă de lege, iar respectul pentru oameni dar şi pentru instituții dispare.” Context: negocieri blocate pentru formarea noului guvern Potrivit informațiilor din articol, ieșirea lui Negrescu vine pe fondul „tensiunilor politice majore” generate de blocajul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. În acest cadru, escaladarea atacurilor între partide indică o înăsprire a pozițiilor publice, cu potențial de a complica și mai mult găsirea unei majorități și a unei formule de guvernare. În același context, Adevărul amintește și un schimb de replici din tabăra liberală: europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus premier de PNL, USR și UDMR, l-a atacat pe Sorin Grindeanu (propunere PSD de prim-ministru), acuzându-l de „răzgândire” în privința asumării mandatului. (Nu sunt oferite în articol detalii suplimentare despre pașii următori ai negocierilor.) [...]
