Știri
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
