Știri
Știri din categoria Auto

Peste 3.000 de respondenți anticipează că vehiculele electrice chineze vor intra pe piața SUA prin parteneriate cu producători locali, arată un sondaj publicat de Electrek, într-un moment în care dezbaterea din SUA se mută de la „dacă” la „cum” vor fi vândute aceste modele, pe fondul presiunilor politice și comerciale.
Sondajul a întrebat cititorii cum cred că vor fi comercializate primele vehicule electrice chineze pe șoselele americane, plecând de la ideea că, odată cu un acord care aduce vehicule electrice chineze în America de Nord prin Canada, intrarea în SUA ar fi mai degrabă o chestiune de timp. Publicația notează că „mii” de mașini electrice chineze ajung deja în Canada și că tot mai multe mărci tradiționale, americane și europene, lucrează strâns cu parteneri chinezi la dezvoltarea de platforme electrice.
Rezultatele indică o polarizare între un scenariu de blocaj politic și unul de intrare „prin ușa din față” a industriei auto americane:
Electrek menționează și că „aproape 1 din 5” respondenți nu a fost de acord cu premisa că intrarea vehiculelor electrice chineze în SUA este inevitabilă.
Un comentariu citat în articol susține că ambele mari partide politice din SUA tratează China drept o „amenințare”, ceea ce ar menține o opoziție bipartizană față de vânzările de vehicule chinezești. În aceeași intervenție este avansată ipoteza că o schimbare ar putea apărea doar dacă China ar folosi mai dur negocierile comerciale, inclusiv pe tema metalelor rare.
Din perspectiva pieței, mesajul implicit al sondajului este că o parte relevantă a publicului se așteaptă ca mecanismele de conformare și „localizare” (intrare prin mărci și structuri corporative deja acceptate în SUA) să cântărească mai mult decât interdicțiile directe, chiar dacă acestea rămân un risc.
Articolul indică faptul că prezența producției din China în portofoliul unor mărci vândute în SUA nu este o noutate. Exemplul central este Lincoln Nautilus, pe care Ford îl produce la o uzină din Hangzhou, China, iar documentația tehnică și evidențele autorității americane NHTSA ar lista locația de asamblare finală ca fiind Hangzhou.
Electrek mai notează că:
Sondajul nu oferă o prognoză de calendar și nici nu cuantifică impactul economic, dar sugerează o așteptare dominantă: dacă vehiculele electrice chineze vor ajunge pe piața americană, o cale probabilă este integrarea lor prin alianțe și canale de vânzare deja existente, nu printr-o intrare directă sub branduri noi. Pentru industrie, asta mută discuția către structuri de parteneriat, trasabilitatea originii și modul în care reglementările vor defini „chinez” în lanțul de producție și vânzare.
Recomandate

Turcia cere să fie tratată ca excepție în viitoarele reguli „Made in Europe”, care pot impune praguri de conținut local la mașinile electrice. Potrivit Economica , Comisia Europeană lucrează la norme de tip „Made in Europe” pentru vehiculele electrice (EV) vândute în UE, iar planurile sunt încă în elaborare, cu o posibilă introducere chiar de anul viitor. Miza pentru Ankara este una de reglementare, cu efect direct asupra investițiilor și a lanțurilor de aprovizionare din industria auto: Turcia riscă să rămână în afara cadrului „Made in EU”, în condițiile în care Franța și Germania ar pregăti reguli care includ cele 27 de state membre și ar acorda un statut special Marii Britanii. Turcia este descrisă ca a treia mare piață de export de vehicule a UE și o zonă importantă de producție pentru companii precum Ford. Ce solicită Turcia și de ce contează pentru industria auto Ministrul turc al Comerțului, Omer Bolat , a cerut UE să recunoască „poziția unică” a Turciei ca partener comercial, invocând uniunea vamală de lungă durată cu blocul comunitar. La un eveniment în Berlin, Bolat a avertizat că excluderea Turciei din viitorul cadru ar avea consecințe economice și industriale: „Un scenariu care lasă Turcia în afara cadrului „Made in EU” ar însemna mai puţine investiţii noi în Turcia, o piaţă în scădere pentru furnizorii şi producătorii auto europeni, şi o eroziune graduală a lanţurilor valorice integrate dezvoltate în ultimele trei decenii.” În esență, dacă regulile „Made in Europe” vor condiționa accesul sau avantajele pe piața UE de un anumit conținut local, statutul Turciei devine critic pentru producătorii și furnizorii care operează în rețele industriale integrate UE–Turcia. Calendarul discuțiilor cu UE Din partea industriei turce, Zeki Lzafak Ozan, membru în board-ul Asociației exportatorilor auto din Turcia (OIB), a declarat că obiectivul este finalizarea discuțiilor cu UE până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027. Separat, Yakup Birinci, șeful Asociației furnizorilor auto din Turcia (TAYSAD), a spus pentru Reuters că organizația încearcă să promoveze poziția Turciei în dialogul cu actorii relevanți: „Batem aproape la fiecare uşă la care putem.” În acest moment, detaliile tehnice ale viitoarelor reguli „Made in Europe” rămân nefinalizate, însă direcția indicată – limite privind conținutul local la EV – ridică un risc de repoziționare a investițiilor și a fluxurilor de producție, dacă Turcia nu obține un tratament echivalent cu cel al UE sau al Marii Britanii. [...]

Autoritățile din SUA cer parcarea în aer liber a peste 720.000 de BMW din cauza unui risc de incendiu care poate apărea chiar și când motorul este oprit, potrivit Profit . Recomandarea a fost emisă de Autoritatea americană pentru siguranța traficului rutier (NHTSA), care le cere proprietarilor să își parcheze vehiculele în aer liber, la distanță de clădiri și de alte mașini, evitând garajele. Miza este una operațională și de siguranță: riscul de incendiu invocat de autorități ar putea produce pagube materiale semnificative și poate afecta utilizarea zilnică a mașinilor, prin schimbarea modului de parcare până la clarificarea situației. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre modelele vizate sau despre pașii următori (de tip rechemare în service) dincolo de recomandarea NHTSA. [...]

12 companii românești de componente auto au intrat pe radarul BYD ca potențiali furnizori , după o participare în premieră la o conferință a grupului chinez organizată la Paris, potrivit Profit . Prezența mai multor furnizori ai Dacia și a reprezentanților ACAROM indică o posibilă deschidere a lanțului de aprovizionare BYD către România, într-un moment în care producătorii asiatici își extind amprenta în Europa. Evenimentul a fost dedicat furnizorilor BYD, iar participarea companiilor din România este prezentată drept o premieră. Informația relevantă pentru piața locală este potențialul de contracte noi pentru industria de componente, într-un sector în care comenzile sunt, de regulă, pe termen lung și influențează direct investițiile și capacitățile de producție. Context: promisiunea făcută în timpul vizitei din România Stella Li, vicepreședinta BYD la nivel global, anunțase în timpul vizitei din România că va chema companii românești la următoarele conferințe ale grupului. Participarea de la Paris vine, astfel, ca o concretizare a acestei intenții, conform aceleiași surse. În materialul citat nu sunt precizate numele celor 12 companii și nici dacă au existat discuții comerciale avansate sau pași următori (de tip audit, calificare de furnizor ori solicitări de ofertă). Prin urmare, impactul imediat în contracte sau investiții nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]

Producţia Dacia de la Mioveni a scăzut cu 34,8% în octombrie, echivalentul a aproape 220 mil. euro în vehicule neproduse , un recul care mută din nou centrul de greutate al industriei auto locale spre Craiova, unde Ford Otosan a trecut în faţă, potrivit Ziarul Financiar . În octombrie, uzina Dacia de la Mioveni a produs 20.373 de automobile, cu 34,8% mai puţine decât în octombrie 2025, arată datele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) citate de publicaţie. În acelaşi timp, uzina Ford Otosan de la Craiova a asamblat 21.973 de unităţi, depăşind din nou Mioveniul. Impact economic: minus de volum, minus de venituri estimate Scăderea de la Mioveni înseamnă aproape 10.900 de maşini mai puţin într-o singură lună, cel mai mare recul lunar din acest an, conform calculelor ZF pe baza datelor ACAROM. În ultimii patru ani, uzina a produs în octombrie între 28.941 şi 31.244 de unităţi. La o cifră de afaceri medie de circa 20.000 de euro pe vehicul (rezultată din raportul Automobile Dacia pe 2025, potrivit ZF), producţia pierdută în octombrie este estimată la aproape 220 mil. euro (aprox. 1,18 mld. lei). Pentru primele zece luni, producţia pierdută este estimată la circa 860 mil. euro (aprox. 4,60 mld. lei), potrivit aceleiaşi surse. Context: Mioveniul pierde teren, Craiova câştigă poziţie Depăşirea Dacia de către Ford Otosan în octombrie vine în acelaşi interval în care, potrivit articolului, premierul Luca Niculescu şi ministrul economiei Daniel Zamfir au vorbit la conferinţe despre „încredere”, „predictibilitate” şi „parteneriatul cu industria auto”. ZF notează, în acest context, că „măsurile adoptate în ultimii ani şi impozitele introduse peste noapte” au afectat economia cu „sute de milioane de euro”, în timp ce discursul public rămâne concentrat pe PIB şi încredere. Articolul nu detaliază ce măsuri sau impozite sunt avute în vedere. [...]

BYD tatonează piața românească de componente auto , după ce a invitat 12 producători locali la conferința globală a furnizorilor organizată la Paris, un semnal că grupul chinez își poate extinde lanțul european de aprovizionare și către România, potrivit Antena 3 . Conferința BYD Supplier Conference 2026 a avut loc pe 16 noiembrie, cu participarea furnizorilor și partenerilor internaționali ai companiei. Invitația către firmele românești a venit la două săptămâni după vizita la București a Stellei Li, vicepreședintă BYD, care și-a exprimat interesul pentru experiența industriei auto din România. În acest context, companiile românești participante au discutat la Paris despre posibile colaborări cu BYD, pe fondul extinderii activității industriale a producătorului chinez în Europa. Miza pentru industria locală este intrarea în lanțul de aprovizionare pe care BYD îl construiește pentru fabricile sale europene. „Vizita Stellei Li în România a deschis un dialog important despre potențialul industriei noastre auto. Participarea producătorilor români la discuțiile cu reprezentanții BYD Global reprezintă un prim pas concret în această direcție. Ambiția noastră este ca expertiza și capacitățile industriale ale României să fie luate în considerare în dezvoltarea lanțului european de furnizori BYD. Ne dorim să construim punți reale între industria locală și oportunitățile generate de expansiunea companiei în Europa”, a declarat Andrei Duică, country manager BYD pentru România și Bulgaria. Cine a participat din România și ce produce Cele mai multe companii invitate au fost din județul Argeș, zonă cu tradiție în industria auto, unde se află și uzina Dacia de la Mioveni , alături de o parte importantă a furnizorilor acesteia. Din Argeș au participat: AKA Automotiv – balamale pentru portiere și componente metalice ștanțate Musa – componente metalice ștanțate Arcoplast , Delta Invest , Diaplast Production , Subansamble Auto / GIC – componente din plastic injectat I.P. Automatic Design – componente din plastic și metal Din restul țării au fost prezente: Compa (Sibiu) – componente pentru sistemele de suspensie Rombat (Bistrița) – acumulatori și baterii Altur (Slatina) – componente auto Drakuplas / Plast Grup (Oradea) – componente din plastic injectat Metaplast (Dâmbovița) – componente din plastic injectat La conferință a participat și ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România). Delegația românească a fost coordonată de Vlad Popescu , network development manager BYD România, care a facilitat discuțiile cu reprezentanții BYD Global. Ce urmărește BYD în Europa Evenimentul s-a desfășurat sub sloganul „Cool the Earth by 1°C – Together” („Să răcim Pământul cu 1°C – Împreună”), iar participanții au urmărit prezentări despre strategia BYD în Europa, inovație și cercetare, precum și direcțiile de dezvoltare ale lanțului global de aprovizionare. Pentru companiile românești, invitația și discuțiile de la Paris indică o posibilă fereastră de oportunitate, însă materialul nu menționează contracte semnate sau termene pentru decizii comerciale. [...]

Renault coboară pragul de preț în segmentul EV urban, cu Twingo E‑Tech sub 20.000 de dolari în Marea Britanie, într-o mișcare care pune presiune directă pe rivali precum BYD și chiar pe alternativele pe benzină, potrivit Electrek . Renault Twingo E‑Tech, reinterpretarea electrică a modelului de oraș din anii ’90, pornește în Regatul Unit de la 14.745 lire (aprox. 85.000 lei), preț care include subvenția guvernamentală „ Electric Clean Car Grant ” (ECG) de 3.750 lire (aprox. 21.600 lei). În Europa, modelul a fost pus în vânzare mai devreme în 2026 la sub 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) înainte de stimulente, iar în Germania ar ajunge la circa 13.990 euro (aprox. 70.000 lei) cu grantul federal de 6.000 euro (aprox. 30.000 lei), conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe prețuri, inclusiv față de mașinile pe benzină La nivel de preț în Marea Britanie, Twingo E‑Tech este prezentat ca fiind mai ieftin decât Dacia Sandero pe benzină (14.765 lire, aprox. 85.100 lei) și decât cel mai ieftin EV al BYD menționat în articol, Dolphin Surf (18.675 lire, aprox. 107.700 lei). Sub acest prag ar mai fi doar câteva modele, inclusiv Dacia Spring (11.990 lire, aprox. 69.200 lei) și Leapmotor T03 (12.995 lire, aprox. 75.000 lei). Mesajul economic este că, odată cu subvențiile, un EV de oraș poate ajunge la un nivel de preț comparabil sau chiar sub cel al unor modele termice populare, ceea ce poate accelera competiția pe cost în segmentul entry-level. Ce oferă la banii aceștia: dimensiuni mici, dotări de bază și încărcare rapidă modestă Modelul are 3.790 mm lungime (3,79 m), fiind poziționat ca un EV urban compact. Renault indică un portbagaj de până la 360 litri și o banchetă spate glisantă, fracționată 50/50, pentru transportul unor obiecte mai voluminoase. La încărcare, Renault menționează până la 50 kW în curent continuu (DC), cu un interval de încărcare 15%–80% în 28 de minute. Versiuni și specificații: baterie LFP de 27,5 kWh și autonomie WLTP de până la 163 mile Versiunea de bază Twingo E‑Tech Evolution (de la 14.745 lire, cu ECG inclus) vine cu: baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 27,5 kWh; motor de 80 CP (60 kW); autonomie de până la 163 mile WLTP (aprox. 262 km). La dotări, Electrek notează pentru nivelul de intrare jante de 16 inci din oțel, ecran de 7 inci pentru șofer, ecran de 10 inci pentru navigație și sisteme de asistență (ADAS) precum pilot automat și asistență la menținerea benzii. Renault va avea trei niveluri de echipare, iar prețurile în Marea Britanie (cu subvenția ECG inclusă) urcă la 16.245 lire (aprox. 93.600 lei) pentru Techno și 17.645 lire (aprox. 101.700 lei) pentru Launch Edition, care adaugă, între altele, funcții suplimentare de asistență (de exemplu avertizare unghi mort, alertă trafic transversal spate și parcare „hands-free”). Separat, Renault oferă și un „Twingo R Pass” de 100 lire (aprox. 580 lei), care promite acces prioritar la comenzi și include câteva beneficii promoționale, conform articolului. [...]