Știri
Știri din categoria Agricultură
Deficitul de porumb din Franța poate susține cererea și prețurile pentru marfa românească în toamnă, într-un sezon în care vestul Europei intră la recoltare cu pierderi mari din cauza secetei și caniculei, potrivit Agronet. Miza pentru fermierii locali este una de piață: o ofertă europeană mai mică reduce presiunea concurențială și poate îmbunătăți condițiile de valorificare pentru porumbul disponibil în România.
Franța, unul dintre marii producători europeni, confirmă o scădere severă a producției. Agreste, serviciul de statistică al Ministerului francez al Agriculturii, estima la 7 august recolta franceză de porumb boabe (inclusiv sămânță) la 9 milioane de tone, nivel descris ca fiind cel mai redus din ultimele decenii. În iulie, Reuters nota că analiștii Expana vedeau producția la 8,9 milioane de tone și luau în calcul chiar o coborâre sub 8 milioane de tone dacă seceta și canicula continuau.
Pentru România, estimarea citată de Reuters de la Cezar Gheorghe (consultant AGRIColumn) indică o recoltă de aproximativ 8,2 milioane de tone în 2026, după ce ploile au îmbunătățit perspectiva randamentelor și ar putea compensa o parte din reducerea suprafețelor cultivate.
Dacă aceste estimări se confirmă, diferența dintre România și Franța ar coborî la circa 800.000 de tone, iar producția României ar ajunge la aproximativ 91% din volumul estimat pentru Franța. Contextul este cu atât mai relevant cu cât, potrivit datelor citate de Reuters, România a pierdut circa un milion de hectare cultivate cu porumb din 2019 încoace, iar Agronet amintește și o scădere în 2026 a suprafeței cumulate cu porumb și sorg cu aproximativ 283.200 de hectare față de anul trecut.
Problema nu este doar în Franța. COCERAL și-a redus în iulie prognoza pentru recolta de porumb din UE-27 și Regatul Unit la 52,7 milioane de tone, de la 57,2 milioane de tone, pe fondul arșiței (inclusiv în Franța și Ungaria) și al reducerii suprafețelor. Față de estimarea de 57,4 milioane de tone pentru 2025, ar însemna o scădere de peste 8%, adică aproape 5 milioane de tone mai puțin în balanța europeană.
În acest context, Agronet notează câteva efecte potențiale pentru fermierii români:
Primele semnale au apărut deja: între 20–26 iulie, porumbul furajer din România a recuperat aproape 10% într-o săptămână, până la o cotație oficială de referință de 204,32 euro/tonă (media națională). Tot până la 26 iulie, importurile de porumb ale UE au ajuns la 1,05 milioane de tone, cu 42% peste perioada comparabilă a sezonului precedent, ceea ce indică o nevoie de aprovizionare într-un moment în care producția internă este revizuită în jos.
Concluzia economică a sezonului, în lectura Agronet, este că avantajul României nu vine din pierderile altora, ci din faptul că, „cel puțin până acum”, a evitat scenariul de secetă severă care lovește Franța, într-un an în care oferta europeană de porumb se contractă puternic. Dacă estimările de producție se confirmă, România intră în toamnă cu o poziție comercială mai bună într-o piață regională mai strânsă la ofertă.
Recomandate
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
Un mecanism de compensare a pierderilor din secetă, care ar permite fermierilor să-și recupereze cheltuielile de înființare a culturilor, ar urma să devină operațional din primăvara lui 2027 , potrivit AgroInfo , care citează Programul de Guvernare 2026–2028 depus la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Miza economică este reducerea riscului financiar în ferme într-un context de secetă, printr-un instrument de compensare pregătit împreună cu Banca Mondială . Conform documentului, schema ar viza fermierii care sunt beneficiari de plăți directe APIA pe hectar. Ce ar urma să acopere noul mecanism Programul de guvernare menționează că fiecare fermier eligibil ar urma: să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor ; să poată opta pentru asigurarea culturilor . În forma prezentată, mecanismul este descris ca fiind „pregătit” și „ar urma” să devină operațional din primăvara anului 2027, ceea ce indică faptul că implementarea depinde de pașii administrativi și de reglementare care urmează. Context: apă și irigații, pe lista de măsuri Același program include și un pachet de măsuri pentru „gestionarea durabilă a apei”, cu accent pe irigații și investiții asociate, între care: realizarea de rezerve de apă în bazinele hidrografice pentru irigații; sprijin pentru sisteme private de captare și stocare a apei; o schemă de ajutor de stat pentru credite cu dobândă subvenționată destinate captării, stocării și irigațiilor; o hartă a vulnerabilității la secetă și un calendar public al investițiilor; promovarea sistemelor eficiente de irigații (senzori, automatizare, pompare cu energie regenerabilă). Ce urmează Din informațiile publicate nu reies detalii despre buget, nivelul compensațiilor sau procedura de accesare. Elementul de calendar indicat este primăvara 2027, când mecanismul ar urma să devină operațional, dacă măsurile din Programul de Guvernare sunt transpuse în acte normative și implementate. [...]
Producătorii de vin din Italia își reduc deliberat producția pentru a limita presiunea pe prețuri, deși recolta de struguri din 2026 este descrisă drept „de cinci stele”, pe fondul stocurilor ridicate și al unei piețe care absoarbe mai greu volumele, potrivit Agerpres . În regiunea Piemont (nordul Italiei), viticultorii din aria Barbera d’Asti au decis să limiteze cantitățile culese, reducând randamentele de la nouă tone la 8,5 tone pe hectar. Decizia vine într-un context în care multe regiuni italiene au produs prea mult vin în ultimii ani și întâmpină dificultăți la vânzare, pe piețe afectate de războaie, tarifele americane și schimbarea comportamentului de consum, generațiile tinere bând mai puțin. Stocuri mari și prețuri în scădere La finalul lunii iulie, stocurile din cramele italiene erau cu 6,9% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Agriculturii de la Roma. Volumul a ajuns la echivalentul a peste 5,6 miliarde de sticle, adică aproape un an de producție. În prima jumătate a lui 2026, piața vinului a fost lentă, stocurile au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, iar prețurile au scăzut din nou, în medie cu 10% față de anul precedent, conform Uniunii Vinurilor Italiene (UIV). Unde se acumulează presiunea: Prosecco, roșii tradiționale și „retrogradarea” vinului Cele mai mari rezerve sunt la Prosecco, chiar dacă spumantul continuă să se vândă bine și să fie exportat. În schimb, vinurile roșii tradiționale din Puglia și Toscana sunt menționate ca fiind mai afectate. În Piemont, unii viticultori au ales în acest an să transforme o parte din producție în oțet. UIV a atras atenția și asupra „retrogradării” unei părți prea mari din strugurii recoltați din podgorii uneori prestigioase, care ajung să fie vânduți ca vinuri mai comune. Fenomenul ar fi afectat una din cinci sticle la începutul lui 2026 și ar fi contribuit la scăderea prețurilor. Recoltă foarte bună, dar cu limitări la producție În zona Agliano Terme, sezonul a fost atipic: culesul a început la sfârșitul lunii iulie, „fără precedent”, pe fondul unei veri descrise drept cea mai fierbinte înregistrată în regiune, cu o temperatură medie de 21,6°C și maxime de 40°C la începutul lui august. Totuși, iarna ploioasă și începutul de primăvară cu precipitații au ajutat vița-de-vie să acumuleze rezerve de apă, iar vinificatorii au protejat strugurii de soare lăsând mai mult frunziș decât de obicei. „Nu am mai văzut niciodată o recoltă atât de frumoasă, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Este o recoltă de cinci stele.” Ce urmează: planificarea producției după cerere Mesajul UIV este că producția ar trebui planificată în funcție de cererea pieței, ceea ce implică o tendință de scădere, iar plantarea de noi podgorii ar trebui prevenită. La nivel local, în Piemont, producătorii citați resping ideea smulgerii viței-de-vie, argumentând că podgoriile au și o dimensiune culturală și de conservare a terenului. [...]
Comisia Europeană a deblocat plata ajutorului pentru fermele de porci , astfel că schema națională poate trece de la cereri la verificări și autorizare la plată până la finalul anului, potrivit Agronet . Decizia a venit pe 24 septembrie 2026, chiar în ultima zi stabilită de APIA pentru depunerea solicitărilor, iar sprijinul poate ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe întreprindere. Schema are un buget de aproximativ 58,8–59 milioane lei (circa 11,5 milioane euro) și este instituită prin Legea nr. 175/2026. Până la aprobarea de la Bruxelles, plata era condiționată de acordul Comisiei Europene, condiție care acum a fost eliminată. Cum se calculează sprijinul: pe loc de cazare, nu pe numărul de porci Ajutorul nu se acordă „pe cap de animal”, ci în funcție de numărul de locuri de cazare eligibile din exploatație. Cuantumurile din schemă sunt: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași; 13,7 euro/loc de cazare pentru scroafe și scrofițe de reproducție; plafon maxim: 50.000 euro/întreprindere (nu o sumă automată pentru fiecare beneficiar). Publicația dă și exemple de calcul: la o fermă de îngrășare, 1.000 de locuri eligibile ar însemna 11.900 euro, iar 3.000 de locuri – 35.700 euro. Plafonul de 50.000 euro începe să limiteze calculul teoretic de la aproximativ 4.202 locuri (îngrășare) și 3.650 locuri (reproducție). Cine este eligibil și ce condiții trebuie îndeplinite Schema se adresează fermelor comerciale autorizate sanitar-veterinar, care desfășoară activități de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie–31 decembrie 2026 . Printre condițiile menționate se numără: autorizație sanitar-veterinară valabilă la data depunerii cererii; înscriere în Registrul Unic de Identificare și existența unui cod unic APIA; cel puțin un ciclu de producție raportat la capacitatea exploatației (pentru îngrășare); efectiv mediu de minimum 30% din capacitate (pentru reproducție); întreprinderea să nu fi fost în lichidare sau faliment la 28 februarie 2026. Ajutorul este acordat ca grant direct , pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare asociate scumpirilor la combustibili și îngrășăminte. Calendar: cererile s-au închis, urmează verificarea și plata până la 31 decembrie Cererile au putut fi depuse la APIA în intervalul 1–24 septembrie 2026 (inclusiv) , la centrele județene sau la Centrul Municipiului București, împreună cu documentele justificative prevăzute în ghidul schemei. Decizia Comisiei Europene din 24 septembrie nu deschide o nouă sesiune, ci deblochează o schemă pentru care cererile erau deja în curs. Legea prevede că plățile trebuie făcute până la 31 decembrie 2026 , iar pasul rămas este verificarea cererilor și stabilirea sumelor eligibile pentru fiecare beneficiar. Schema a fost autorizată în cadrul temporar european pentru ajutoare de stat legate de criza din Orientul Mijlociu (adoptat la 29 aprilie 2026), care permite sprijinirea sectoarelor afectate de creșterea costurilor. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
