Știri
Știri din categoria Agricultură
Un caz de trasabilitate compromisă poate prelungi restricțiile la export pentru ovine, după ce 75 de animale declarate ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agronet. ANSVSA verifică traseul animalelor și modul în care au fost operate datele în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA), într-un moment în care România încearcă să recâștige accesul pe piețe externe pe fondul focarelor de pestă a micilor rumegătoare.
Informația a fost relatată inițial de Agro Business pe baza datelor ANSVSA, iar președintele Autorității, Alexandru Nicolae Bociu, a confirmat ulterior situația într-o intervenție la Radio România Actualități, precizând că animalele figurau în baza de date drept „ucise, incinerate” și că pentru ele ar fi fost încasate despăgubiri.
„Am identificat la Cluj 75 de ovine, care se aflau în proprietatea unui om, fizic și în baza de date figurau că au fost ucise, incinerate și despăgubiri încasate la focarul din Tulcea din 2024.”
Miza imediată este dublă: pe de o parte, clarificarea unui posibil circuit de raportări și plăți neconforme; pe de altă parte, credibilitatea unui sistem de trasabilitate (urmărirea oficială a animalelor) care stă la baza certificatelor sanitar-veterinare pentru comerț.
Conform informațiilor din articol, ancheta trebuie să lămurească trei componente:
ANSVSA a dispus verificarea traseului animalelor și a persoanelor care au operat datele în SNIIA. Cele 75 de ovine au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar pentru testare și expertizare.
Agronet subliniază că problema nu se reduce la o eventuală fraudă cu despăgubiri. Din perspectivă sanitar-veterinară, dacă animale „eliminate” oficial dintr-un focar continuă să existe și să circule, baza de date poate indica o situație epidemiologică diferită de realitatea din teren, cu efecte directe asupra controlului bolii și asupra comerțului.
Într-un context de boală contagioasă, o astfel de neconcordanță poate afecta:
Publicația notează și că, la nivel european, pesta micilor rumegătoare este tratată ca boală pentru care se aplică măsuri de eradicare imediată, iar răspândirea virusului poate produce perturbări majore atât în circulația animalelor în interiorul Uniunii, cât și în exporturile către țări terțe.
Deși cazul celor 75 de oi se leagă de un focar din Tulcea din 2024, problema pestei micilor rumegătoare rămâne actuală. Agronet arată că, la 30 iulie 2026, Comisia Europeană a adoptat o nouă decizie privind măsurile de urgență aplicabile României, după ce autoritățile române notificaseră la 17 iulie două noi focare, în județele Brașov și Mureș.
Într-un material anterior, Agronet a relatat despre sacrificarea a 847 de ovine după confirmarea unui focar la Viișoara, în Mureș, în articolul „Peste 800 de oi vor fi sacrificate în Mureș…”.
În același timp, sectorul ovin încearcă să recupereze accesul la piețe, iar trasabilitatea a devenit o condiție practică în discuțiile comerciale. Agronet amintește că Alexandru Bociu a estimat că exporturile de animale vii și carcase ar fi adus României aproximativ 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în primele cinci luni din 2026, într-un articol separat despre poziția șefului ANSVSA: „Alexandru Bociu: decizia Comisiei Europene privind exporturile de ovine este disproporționată”.
Pe acest fundal, un caz în care baza de date „spune” că animalele nu mai există, iar în teren ele sunt găsite vii, lovește direct în capacitatea României de a demonstra partenerilor externi că poate urmări originea și mișcarea efectivelor și că documentele sanitar-veterinare corespund realității.
Până la finalizarea verificărilor, ANSVSA trebuie să stabilească traseul exact și responsabilitățile individuale. Agronet precizează că, din informațiile publice, nu rezultă că întreaga exploatație sau toți operatorii implicați ar avea aceeași responsabilitate.
Pentru fermierii care respectă regulile, riscul imediat este ca astfel de cazuri să ducă la controale suplimentare, condiții mai stricte de certificare și prelungirea negocierilor comerciale, cu efecte indirecte în costuri și presiune pe prețurile interne.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
Guvernul ia în calcul comasarea APIA și AFIR , ceea ce ar muta plățile pe hectar și pe cap de animal la o singură agenție. Potrivit AgroInfo , măsura apare în Programul de Guvernare 2026–2028 transmis Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan, iar primul pas ar urma să fie lansarea unui studiu de fezabilitate. În scenariul comasării, o singură instituție ar urma să gestioneze atât plățile directe din Pilonul 1 (subvenții pe hectar și pe cap de animal), aflate acum în responsabilitatea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), cât și intervențiile de dezvoltare rurală din Pilonul 2, gestionate în prezent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ce urmărește Guvernul: simplificare și reorganizare în MADR Documentul citat de AgroInfo vorbește despre „lansarea unui studiu de fezabilitate privind comasarea APIA și AFIR”, cu obiectivul de a simplifica procedurile de evaluare și autorizare în cadrul relației MADR–APIA–AFIR (MADR este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale). Separat de comasarea agențiilor, programul prevede și „finalizarea reorganizării” MADR, pentru creșterea capacității instituționale și reducerea birocrației în procesele de avizare și autorizare, inclusiv în perspectiva pregătirii noului PS PAC (Planul Strategic al Politicii Agricole Comune). De ce contează pentru fermieri Dacă planul va fi dus mai departe, schimbarea ar avea impact operațional direct: fermierii și crescătorii de animale ar urma să interacționeze cu o singură agenție pentru plăți și finanțări care, în prezent, sunt împărțite între două instituții. În acest moment, însă, AgroInfo indică doar intenția de a porni un studiu de fezabilitate, fără un calendar de implementare sau detalii despre modul concret în care ar funcționa noua structură. [...]
