Știri
Știri din categoria Imobiliare
Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproape 70% în ultimii 10 ani, potrivit Digi24. Această creștere semnificativă a afectat în special tinerii, care întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie. În același timp, chiriile au crescut cu 55%, ceea ce face și mai dificilă situația pentru cei care nu pot achiziționa o casă.
În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri mai moderate ale prețurilor locuințelor. De exemplu, în Italia și Franța, prețurile au crescut cu doar 17% și, respectiv, 28% din 2015. În Finlanda, locuințele s-au ieftinit cu 2% în ultimul deceniu, oferind un exemplu de stabilitate pe piața imobiliară europeană.
Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile din România nu au ținut pasul cu scumpirea locuințelor, iar inflația este la un nivel record în Uniunea Europeană. Aceasta face ca planurile de economisire pentru achiziția unei case să devină tot mai dificile, mai ales pentru tinerii care nu beneficiază de sprijin financiar din partea familiei.
Iată o comparație a evoluției prețurilor locuințelor în câteva țări europene:
| Țară / Zonă | Preț locuințe (vs 2015, ~ultimii 10 ani) |
|---|---|
| România | +70% |
| UE (medie – Eurostat, citat în material) | +66% |
| Italia | +17% |
| Franța | +28% |
| Finlanda | −2% |
| Ungaria | +200% |
Această situație economică pune presiune pe tinerii români, care se văd nevoiți să opteze pentru chirie, chiar dacă aceasta reprezintă o povară financiară semnificativă.
Recomandate
Un proces colectiv deschis de 80 de rezidenți din sudul Texasului împotriva SpaceX ridică riscuri de costuri și constrângeri de reglementare pentru operațiunile Starbase , într-un moment în care compania tocmai a intrat pe bursă, potrivit The Next Web . Reclamanții susțin că lansările repetate de rachete le-au produs avarii structurale locuințelor și cer despăgubiri pentru case care, în unele cazuri, ar valora mai puțin decât reparațiile necesare. Acțiunea în instanță acuză SpaceX de neglijență, neglijență gravă și încălcare a proprietății (trespass), invocând cadrul legal din SUA cunoscut ca Commercial Space Launch Act din 1984 . Ce reclamă localnicii: avarii după testele Starship Procesul susține că pagubele ar fi fost provocate de 11 zboruri de test Starship, desfășurate între aprilie 2023 și octombrie 2025. Printre efectele invocate se numără unde de șoc, vibrații și suprapresiune, care ar fi dus la: fisuri în pereți; geamuri sparte; acoperișuri avariate; fundații afectate. Localitățile menționate includ Port Isabel, Laguna Vista și South Padre Island. Unul dintre reclamanți i-a arătat agenției Reuters locuința sa din Port Isabel, la mai puțin de șase mile (aprox. 9,7 km) de Starbase. Potrivit relatării, ușile nu se mai închid, dulapurile nu mai sunt aliniate, iar podeaua s-a deformat după ce o conductă de apă a cedat în timpul unei lansări. Persoana estimează reparații la fundație de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei), sumă despre care spune că depășește valoarea actuală a casei. „Ei vor să ajungă pe Marte. Dar ce se întâmplă cu noi, cei care suntem aici?” Miza imobiliară: costuri în creștere și presiune pe comunități Dincolo de daunele materiale, articolul indică și o presiune economică asupra pieței rezidențiale locale, pe fondul afluxului de bani asociați SpaceX. În Cameron County, costurile locuirii s-ar fi dublat: prețul mediu al unei case ar fi urcat de la 131.000 de dolari (aprox. 603.000 lei) în 2014 la peste 281.000 de dolari (aprox. 1,29 milioane lei) în 2026, potrivit Moneywise. Pentru comunitățile cu venituri mici și medii, combinația dintre avarii la locuințe și scumpirea pieței ar accentua riscul de „împingere” în afara zonei, în condițiile în care reparațiile pot deveni prohibitive raportat la valoarea proprietății. Componenta de reglementare: legea permite suspendarea lansărilor Commercial Space Launch Act oferă secretarului Transporturilor din SUA posibilitatea de a suspenda sau opri lansările dacă acestea sunt „dăunătoare pentru sănătatea și siguranța publică”, notează publicația. Până acum, nu ar fi fost luată o astfel de măsură. În același timp, articolul menționează că prospectul de listare (S-1) al SpaceX a inclus riscuri de reglementare, dar nu ar fi abordat în mod specific procesul colectiv sau acuzațiile privind daune structurale. De ce contează acum: procesul vine înainte și după listarea SpaceX Momentul este sensibil: procesul ar fi fost depus cu câteva săptămâni înaintea listării SpaceX, descrisă ca un IPO de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei), care a debutat vineri la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde lei), conform articolului. Reclamanții cer compensații pentru locuințe care, potrivit susținerilor lor, pot ajunge să coste mai mult de reparat decât valorează pe piață. Pentru piața imobiliară locală, disputa introduce o incertitudine dublă: pe de o parte, potențiale despăgubiri și litigii de durată; pe de altă parte, riscul ca autoritățile să impună condiții mai stricte sau limitări operaționale, cu efecte directe asupra ritmului lansărilor și asupra presiunii economice din zonă. [...]
Comisia Europeană cere suspendarea lucrărilor și evaluare de mediu pentru proiectul imobiliar de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) asociat familiei Trump în Albania, un dosar care poate influența negocierile de aderare la UE , potrivit Euronews . Investiția vizează un complex hotelier de lux într-o zonă naturală protejată și a scos mii de albanezi în stradă în ultimele zile. Proiectul, estimat la 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei), este derulat prin grupul Affinity Partners , controlat de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Pe lângă dezvoltarea insulei Sazan, planul include și o zonă de litoral aflată într-o arie protejată, unde ar urma să fie construite hoteluri și vile de lux. Miza: alinierea la regulile UE de mediu, cu efect direct asupra aderării Comisia Europeană spune că modul în care autoritățile de la Tirana gestionează proiectul poate cântări în negocierile de aderare. Bruxelles a transmis îngrijorări privind „potențiale deficiențe” și afirmă că ministrul Mediului s-a angajat să suspende lucrările și să supună proiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului asupra mediului, în consultare cu societatea civilă. „Așteptăm ca Albania să se alinieze pe deplin la legislația UE în acest domeniu, inclusiv la Directiva privind păsările și la Directiva privind habitatele, și, de asemenea, trebuie să abroge legislația din 2015 privind investițiile strategice”, a declarat Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Proteste și acuzații de corupție; premierul Rama nu vrea să renunțe În Albania, protestele au început de peste o săptămână, iar criticii investiției îl acuză pe premierul Edi Rama de corupție. Simbolul manifestațiilor a devenit flamingo, specie protejată despre care protestatarii susțin că ar putea fi afectată de proiect. În pofida avertismentului Comisiei Europene și a presiunii din stradă, Edi Rama a transmis că nu intenționează să abandoneze investiția, pe care o prezintă drept o oportunitate pentru dezvoltarea turismului și atragerea de capital străin. Context: un proiect controversat, cu precedente în regiune Euronews notează că nu este prima dată când proiecte imobiliare asociate familiei Trump generează reacții puternice. La Belgrad, protestele masive din toamna anului trecut au determinat autoritățile sârbe să renunțe la un plan de complex de lux într-un fost obiectiv militar din centrul capitalei. Pentru Albania, următorul test este dacă suspendarea lucrărilor și evaluarea de mediu vor fi aplicate efectiv și în ce măsură proiectul va fi adaptat la cerințele UE privind protecția habitatelor și a speciilor. [...]
Protestele din Tirana pun sub presiune un proiect imobiliar de 1,6 miliarde de dolari (aprox. 7,3 miliarde lei), cu potențial de a redesena regulile pentru investițiile în zone protejate. Potrivit Euronews , mii de albanezi au ieșit pentru a zecea zi la rând pe un bulevard central din capitală, contestând o dezvoltare de lux care ar amenința o arie protejată de pe malul Mării Adriatice. Proiectul este asociat cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și trimisul special al acestuia în negocieri de pace. În material se arată că firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners , este implicată într-o dezvoltare estimată la aproximativ 1,6 miliarde de dolari, care vizează transformarea insulei Sazan într-o stațiune de lux. Miza: transparența și utilizarea terenurilor în proiecte turistice de mare valoare Manifestațiile, numite neoficial „Revoluția Flamingilor”, au atras atenția internațională prin mesajul „Albania nu este de vânzare”, explicat de Zana Cimili, jurnalistă Associated Press, citată de Euronews. În stradă au apărut și pancarte cu mesaje dure la adresa clasei politice, inclusiv în limba engleză. Un protestatar a acuzat lipsa de transparență în jurul proiectului și a susținut că ar fi aflat „doar din presă” despre cedarea unui teren către o entitate privată, ceea ce, în opinia sa, ridică suspiciuni de corupție. Poziția premierului Edi Rama : proiectul rămâne pe masă Premierul Albaniei, Edi Rama, a respins criticile și a descris public cum ar fi început discuțiile cu Jared Kushner și Ivanka Trump, pornind de la o întâlnire informală și continuând ulterior cu o discuție la Davos, unde Kushner ar fi spus că dorește „o oportunitate de a investi” după ce a văzut insula. În pofida protestelor și a apelurilor la demisie, Rama afirmă că nu se retrage și nu renunță la proiect, pe care îl prezintă drept un pas major în transformarea Albaniei într-o destinație pentru „marile capitaluri” și investitorii din turism. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul rămâne susținut politic la vârf, în timp ce presiunea publică se menține prin proteste zilnice. Pentru piața imobiliară și turistică din Albania, disputa indică un test de rezistență: cât de departe pot merge investițiile de anvergură în proximitatea ariilor protejate și ce standarde de transparență vor fi cerute pentru astfel de dezvoltări. [...]
Un proiect imobiliar de lux susținut de Ivanka Trump și Jared Kushner riscă să intre în coliziune cu regulile de mediu și cu parcursul european al Albaniei , pe fondul acuzațiilor că lucrările ar fi început într-o zonă naturală protejată fără documente publice privind autorizațiile, potrivit CNN . Inițiativa vizează două componente: insula nelocuită Sazan (fostă bază militară din perioada comunistă) și o porțiune de plajă neamenajată, Pishë Poro-Narta, aflată în interiorul peisajului protejat Vjosa–Narta. Într-un podcast publicat săptămâna aceasta, Ivanka Trump a descris proiectul ca fiind de amploare, vorbind despre o „insulă privată” de 1.400 de hectare și circa cinci mile de litoral albanez (aprox. 8 kilometri) care ar urma să devină resorturi și hoteluri. Miza: investiție mare, dar într-o zonă protejată și cu presiune publică Proiectul a declanșat proteste la Tirana și în zona vizată, inclusiv demonstrații cu pancarte și simboluri legate de fauna locală (flamingo, țestoase marine), pe fondul temerilor că habitatul ar fi afectat. Albania este menționată ca având unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor din Europa, ceea ce amplifică tensiunea dintre promisiunea de investiții și costurile de mediu. Directorul pentru Europa al BirdLife, Ariel Brunner, a declarat că, la o vizită la începutul lunii mai, el și alți conservatori au văzut excavatoare și camioane pe plajă, fără indicii privind licențe, permise sau măcar identificarea operatorului. În paralel, organizațiile de mediu susțin că degradarea dunelor de nisip ar fi deja parțial ireversibilă. Ce spune guvernul: „nu există încă un proiect”, evaluarea de mediu „se lucrează” Premierul Edi Rama a insistat că proiectul „nu a început de fapt” și că evaluarea impactului asupra mediului este în lucru, în timp ce continuă să promoveze dezvoltarea coastei Adriatice. Rama a confirmat implicarea lui Kushner și a Ivankăi Trump, dar a spus că există un grup mai larg de investitori și arhitecți din mai multe țări (inclusiv Japonia, Danemarca, Turcia, Grecia și Franța). Totuși, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că au fost exprimate îngrijorări privind „potențialele deficiențe” ale proiectului din peisajul protejat Pishë Poro-Narta și a precizat că ministerul albanez al mediului s-ar fi angajat că „lucrările de construcție au fost suspendate”. Schimbarea de lege care a deschis ușa resorturilor în arii protejate O parte importantă a reacției publice, potrivit materialului, ține de modificarea legislației naturii din Albania, implementată în 2024, care permite construcția de resorturi de lux în zone protejate. Legea ar excepta „structurile de excelență, 5 stele sau mai mult” și activitățile conexe de ospitalitate. Brunner a criticat explicit această abordare, considerând remarcabil faptul că excepția pentru resorturi de lux este scrisă direct în lege. CNN notează că schimbarea legislativă „nu se potrivește” cu dreptul Uniunii Europene, într-un moment în care Albania poartă discuții de aderare. Investitorii și întrebările despre autorizații și conflict de interese CNN arată că a contactat fondul de investiții private al lui Jared Kushner, dar a fost redirecționat către o altă companie, Sazan Real Estate Development LLC, care a spus că investitorii sunt implicați în „capacitate personală”. Președintele companiei, Asher Abehsera, a transmis că dezvoltatorii vizează o destinație „de clasă mondială” și una dintre cele mai mari investiții private din istoria regiunii, invocând „administrare responsabilă”, „îmbunătățiri de mediu” și „creare de locuri de muncă”. Separat, materialul menționează că criticii au ridicat în mod repetat întrebări despre potențiale conflicte de interese, în contextul în care Kushner are un rol de trimis special al președintelui Donald Trump și a primit finanțări semnificative de la fonduri suverane din țări cu care desfășoară și activitate oficială. Ancheta anticorupție și ce urmează Parchetul special anticorupție din Albania (SPAK) ar fi deschis o investigație legată de proiect, fără detalii publice, potrivit CNN, care notează că nu a primit un răspuns la solicitarea de comentarii. Comisia Europeană a mai indicat că investigațiile SPAK „ar depăși” zona preocupărilor de mediu. În lipsa unor permise și documente de planificare făcute publice, organizațiile de mediu spun că este dificil de evaluat exact câte clădiri sunt planificate și unde, însă amploarea proiectului este susținută chiar de declarațiile Ivankăi Trump din podcast. Pentru piața imobiliară și pentru autorități, următorul test va fi dacă proiectul poate avansa fără să agraveze conflictul cu legislația de mediu și cu cerințele asociate procesului de aderare la UE. [...]
Proiectul imobiliar de circa 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) al Grupului Țiriac din Brașov a mai trecut un prag de avizare , după obținerea avizului Comisiei de Circulație, un pas operațional necesar pentru a putea avansa implementarea investiției, potrivit Profit . Investiția vizează reconversia fostei platforme industriale Lemexim într-un complex rezidențial cu facilități medicale și zone verzi, una dintre cele mai mari dezvoltări imobiliare anunțate în ultimii ani în municipiul Brașov. Terenul a fost cumpărat în 2007 pentru 8,1 milioane euro (aprox. 40,5 milioane lei) de la omul de afaceri brașovean Ioan Neculaie, conform BizBrașov . Ce înseamnă „noua etapă” pentru proiect Avizul Comisiei de Circulație este relevant pentru partea de funcționare a viitorului ansamblu (acces, trafic, organizare rutieră), într-un proiect care a avut întârzieri și ajustări succesive. Cu un an în urmă, Grupul Țiriac acuza întârzieri „nejustificate”, legate de prelungirea PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) și de decizia de a nu fi supusă votului în Consiliul Local. Cum arată proiectul, conform documentației din avizare Conform documentației analizate în procesul de avizare, dezvoltarea rezidențială este împărțită în trei etape: Etapa 1: un bloc cu regim de înălțime P+8 (parter + 8 etaje). Etapa 2: trei turnuri P+11 și trei imobile tip „lamă” P+6 , cu un total de 351 de apartamente . Etapa 3: componenta medicală, un parc și o grădiniță , proiectul fiind gândit ca un complex urban integrat. Într-o variantă inițială prezentată pentru avizare de mediu, ansamblul includea și parcări subterane pe două niveluri, cu o capacitate totală de 673 de locuri , alături de un mix diferit de clădiri (cinci blocuri P+11 și șase clădiri P+6). Componenta medicală și modelul de operare Grupul caută o formulă de dezvoltare care să permită atât componenta rezidențială, cât și construirea unui spital oncologic operat în parteneriat cu rețeaua privată Regina Maria . Inițial, unitatea medicală era gândită ca spital oncologic pediatric, însă conceptul a fost extins către un spital oncologic general. Clădirea ar urma să intre în proprietatea Fundației Țiriac , iar fondurile din chiria percepută operatorului medical ar urma să fie folosite pentru susținerea tratamentelor destinate cazurilor sociale. Context: un teren cumpărat înainte de criză, cu planuri schimbate Achiziția terenului a fost realizată prin compania Masterange Imobiliare , în care Ion Țiriac era asociat cu dezvoltatorii spanioli de la Riofisa. Inițial, planul viza construirea unui mall, proiect abandonat după criza financiară din 2008–2009. În 2015, Ion Țiriac a preluat integral Masterange Imobiliare, devenind unicul proprietar al terenului. Publicația notează că proiectul ar urma să îi aducă omului de afaceri 3,9 milioane euro pe an (aprox. 19,5 milioane lei), conform oficialilor companiei. [...]
Creșterea prețurilor la apartamente, în timp ce chiriile stagnează sau scad, începe să erodeze randamentele investiționale și mută treptat puterea de negociere către cumpărător, potrivit datelor și opiniilor prezentate de Newsweek . În martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au urcat în toate marile orașe, de la +3,6% în Galați până la +12,5% în București, unde nivelul menționat ajunge la 2.009 euro/mp (aprox. 10.045 lei/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș (3.104 euro/mp, aprox. 15.520 lei/mp), iar Brașovul a trecut de pragul de 2.100 euro/mp, la 2.171 euro/mp (aprox. 10.855 lei/mp). Chiriile transmit un semnal opus, cu o singură excepție majoră Pe segmentul chiriilor, semnalul este diferit: în multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante, cu reduceri indicate pentru Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%), Oradea și Ploiești (-14,3%). Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%. Consecința economică directă, subliniată în material, este că prețurile de achiziție cresc mai repede decât veniturile potențiale din închiriere, ceea ce pune presiune pe randamente și pe „logica investițională” a cumpărării de locuințe pentru închiriere. Piața se „maturizează”: decizii mai lente și negocieri mai dure Specialiști consultați de News.ro descriu o piață mai echilibrată în 2026, în care cumpărătorii analizează mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului. Cătălin Ivan , cofondator al platformei de analiză imobiliară imo360 și al agenției VIB Imobiliare, indică un mix de trei factori care schimbă dinamica: prețuri încă în creștere, chirii care stagnează/scad în unele orașe și o ofertă tot mai mare, ceea ce reduce presiunea și mută negocierea spre cumpărător. Claudia Negru, deținător al agenției The List Estates, afirmă că negocierile sunt mai ample decât în anii trecuți, iar cumpărătorii nu mai acceptă ușor prețurile listate. În același timp, apare mai des practica plății unor experți tehnici pentru verificarea locuinței, pe fondul unei nevoi mai mari de siguranță. TVA mai mare, proiecte regândite și preferință pentru locuințe finalizate Materialul mai arată că majorarea cotei de TVA la 21% s-a reflectat în prețul final, iar dezvoltatorii caută soluții pentru a menține accesibilitatea, inclusiv prin optimizarea spațiului locativ, potrivit Oanei Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate . În paralel, se observă o reticență mai mare față de achizițiile „în fază de proiect”, cumpărătorii orientându-se către locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat. În ansamblu, combinația dintre scumpirea locuințelor și plafonarea/scăderea chiriilor sugerează o piață în care investițiile bazate strict pe randament din închiriere devin mai greu de justificat, iar tranzacțiile tind să se închidă mai lent, cu mai multă verificare și negociere. [...]
