Știri
Știri din categoria Imobiliare
Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproape 70% în ultimii 10 ani, potrivit Digi24. Această creștere semnificativă a afectat în special tinerii, care întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie. În același timp, chiriile au crescut cu 55%, ceea ce face și mai dificilă situația pentru cei care nu pot achiziționa o casă.
În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri mai moderate ale prețurilor locuințelor. De exemplu, în Italia și Franța, prețurile au crescut cu doar 17% și, respectiv, 28% din 2015. În Finlanda, locuințele s-au ieftinit cu 2% în ultimul deceniu, oferind un exemplu de stabilitate pe piața imobiliară europeană.
Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile din România nu au ținut pasul cu scumpirea locuințelor, iar inflația este la un nivel record în Uniunea Europeană. Aceasta face ca planurile de economisire pentru achiziția unei case să devină tot mai dificile, mai ales pentru tinerii care nu beneficiază de sprijin financiar din partea familiei.
Iată o comparație a evoluției prețurilor locuințelor în câteva țări europene:
| Țară / Zonă | Preț locuințe (vs 2015, ~ultimii 10 ani) |
|---|---|
| România | +70% |
| UE (medie – Eurostat, citat în material) | +66% |
| Italia | +17% |
| Franța | +28% |
| Finlanda | −2% |
| Ungaria | +200% |
Această situație economică pune presiune pe tinerii români, care se văd nevoiți să opteze pentru chirie, chiar dacă aceasta reprezintă o povară financiară semnificativă.
Recomandate
Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință , arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia . România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori. În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Cum arată distribuția proprietății în UE: Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași. Tipul locuinței – case sau apartamente? La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă , iar 48% într-un apartament . Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente. Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană , cu o medie de doar 1,1 camere , la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană . Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor . România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare . La polul opus se află Cipru, cu doar 2%. Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult. Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene. Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii . Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate , într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european. [...]
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante. Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri , dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail. Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro , potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață. Principalii investitori și proiectele lor Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante: Indotek Group – negociază cumpărarea spațiilor în care funcționează patru hipermarketuri ATAC din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, într-o tranzacție estimată la circa 40 de milioane de euro. Grupul deține deja Plaza M din Târgu Mureș și două clădiri de birouri din București. Adventum – a intrat pe piața românească în 2021 prin achiziția complexului Hermes Business Campus din Pipera, o tranzacție estimată la peste 150 de milioane de euro. Gránit Asset Management – compania controlată de omul de afaceri István Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orbán , a cumpărat clădirile Equilibrium 1 și 2 din București pentru aproximativ 89 de milioane de euro. Investiții în locuințe și proiecte noi Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments , o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027. În paralel, Cordia , parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe. România, piață atractivă pentru capitalul regional Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică , comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important. Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit , care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!. [...]
În 2025, 68% dintre europeni locuiau în locuințe proprietate personală, însă discrepanțele între țări, orașe și mediul rural rămân semnificative , arată publicația Eurostat – Housing in Europe 2025 , care analizează situația locuirii în Uniunea Europeană din perspectiva calității, costurilor și sustenabilității. România înregistrează cea mai mare pondere a populației care deține locuința în care trăiește (94%), în timp ce Germania rămâne singurul stat unde majoritatea populației (53%) preferă să închirieze. Tipul și dimensiunea locuinței 51% dintre europeni trăiesc într-o casă, iar 48% într-un apartament. În zonele rurale, ponderea celor care locuiesc în case urcă la 83%, în timp ce în orașe 73% stau la bloc. România , deși are un grad mare de proprietate, are printre cele mai mici suprafețe locuibile pe persoană: doar 1,1 camere, în contrast cu Malta (2,2 camere). La nivelul UE, media este de 1,7 camere per persoană și 2,3 persoane per gospodărie. Calitatea locuirii și lipsurile materiale 17% dintre cetățenii UE trăiesc în locuințe supraaglomerate, cele mai mari procente fiind în România (41%) și Letonia (39%). Pe de altă parte, 33% locuiesc în case subutilizate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației. Aproximativ 9% nu își pot încălzi corespunzător locuințele — procent care urcă la 19% în Grecia și Bulgaria , dar scade sub 3% în Finlanda și Slovenia. Discriminare și accesibilitate Aproape 6% dintre europenii care au căutat o locuință în ultimii 5 ani s-au simțit discriminați, cu vârfuri în Spania și Slovenia (9%). Riscul de discriminare este dublu în cazul persoanelor expuse sărăciei. În Cipru, diferența este de 15 puncte procentuale între categoriile sociale. Impactul asupra mediului Locuințele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, media fiind de 607 kg per capita în 2023. Luxemburg și Belgia conduc clasamentul poluatorilor, în timp ce Suedia și Malta înregistrează cele mai mici emisii. Costuri și povara financiară Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul UE, în timp ce chiriile s-au majorat cu 25%. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la prețurile de construcție: +137%. În medie, europenii cheltuiesc 19% din venitul disponibil pentru locuință, dar procentul ajunge la 36% în Grecia și 26% în Danemarca. Persoanele aflate sub pragul sărăciei alocă în medie 37% din venit doar pentru costuri locative. De asemenea, 9% din populație este în urmă cu plata facturilor sau a ratelor, cu vârfuri dramatice în Grecia (43%) și România (15%). Sectorul construcțiilor și dezvoltarea urbană În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, dar în România acest procent a fost de 8,8%. Numărul locuințelor pentru care s-au emis autorizații de construcție a ajuns la 1,5 milioane în 2024, cu Polonia și Franța în frunte. Doar 3% din terenul UE este folosit pentru rezidențial, deși în orașe precum Bremen și Bruxelles procentul depășește 30%. Publicația Eurostat oferă o imagine complexă și nuanțată a locuirii în Europa, subliniind inegalitățile și provocările care țin de accesibilitate, calitate și sustenabilitate. Datele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii locuirii în UE și pentru formularea de politici publice adaptate realităților locale. [...]
Hala Ford din București se redeschide ca un complex modern cu restaurante și spații comerciale , potrivit B365 , după un amplu proces de restaurare care transformă clădirea istorică într-unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală. Noua destinație, denumită One Gallery, va include peste 50 de restaurante, un food hall – primul de acest tip din București – dar și magazine, spații de birouri, zone de wellness și o sală multifuncțională pentru evenimente culturale. Proiectul, dezvoltat de One United Properties, depășește 100 de milioane de euro și readuce în circuit un simbol al industriei interbelice. Clădirea, situată în zona Floreasca, a fost consolidată și restaurată cu materiale similare celor originale, după ce fusese încadrată în clasa a doua de risc seismic și risca degradarea. În același timp, au fost construite două niveluri subterane care vor asigura aproximativ 400 de locuri de parcare. Ce va include noul complex One Gallery: peste 14.000 mp de spații comerciale aproximativ 50 de restaurante și terase food hall operat de Tomcat Hospitality supermarket Auchan concept store sală de fitness și spații de wellness birouri și spații pentru evenimente culturale Dincolo de transformarea modernă, hala păstrează o puternică valoare istorică. Construită în anii 1930 pe un teren achiziționat de Henry Ford, aici a funcționat prima linie de asamblare Ford din Europa de Est. Între 1936 și 1948, fabrica producea anual mii de automobile, până la naționalizarea regimului comunist. În acea perioadă, inclusiv Regele Mihai a lucrat în cadrul uzinei. Proiectul actual marchează astfel o reconversie a unui reper industrial într-un spațiu dedicat consumului și petrecerii timpului liber, într-un context urban în care astfel de transformări devin tot mai frecvente. [...]
Numărul locuințelor finalizate în România a scăzut în 2025 , când au fost terminate 59.062 de unități, cu 1.916 mai puține decât în 2024, pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică . Scăderea confirmă încetinirea ritmului de dezvoltare pe piața rezidențială, după mai mulți ani în care construcțiile de locuințe au crescut constant. În ultimul trimestru al anului trecut au fost date în folosință 18.740 de locuințe, cu 73 mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Majoritatea au fost construite în mediul urban, care a concentrat 52,2% din totalul locuințelor finalizate în această perioadă. Analiza finanțării arată o evoluție diferită între sectorul public și cel privat. În trimestrul IV din 2025, numărul locuințelor realizate din fonduri private a crescut cu 262 de unități comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce locuințele construite din fonduri publice au scăzut cu 189 de unități. Distribuția regională indică evoluții neuniforme la nivelul țării. Unele regiuni au înregistrat creșteri ale numărului de locuințe finalizate, în timp ce altele au consemnat scăderi. Regiunile în care s-au construit mai multe locuințe în trimestrul IV 2025: Nord-Est: +460 locuințe Centru: +182 Nord-Vest: +39 Sud-Vest Oltenia: +34 Regiunile în care numărul locuințelor finalizate a scăzut: Vest: −268 locuințe Sud-Muntenia: −184 București–Ilfov: −134 Sud-Est: −56 La nivelul întregului an 2025, structura construcțiilor rezidențiale s-a modificat și din punct de vedere al mediului de rezidență. Ponderea locuințelor finalizate în mediul rural a crescut la 46,3%, față de 43,2% în 2024. În același timp, ponderea locuințelor din mediul urban a scăzut de la 56,8% la 53,7%. Datele arată astfel o încetinire moderată a pieței construcțiilor de locuințe, însoțită de o redistribuire geografică și de o creștere a interesului pentru proiecte rezidențiale în mediul rural. [...]
Mark Zuckerberg și Priscilla Chan au cumpărat o proprietate de 170 de milioane de dolari pe insula exclusivistă Indian Creek din Miami , stabilind un nou record pentru cea mai scumpă tranzacție rezidențială din istoria comitatului Miami-Dade, potrivit relatărilor publicate de Bloomberg . Achiziția vizează o vilă aflată în construcție pe Indian Creek Island, supranumită „bunkerul miliardarilor”, o comunitate închisă și puternic securizată din apropierea Miami Beach. Tranzacția depășește precedentul record de aproximativ 120 de milioane de dolari stabilit în 2025. Detaliile proprietății Reședința, situată la adresa 7 Indian Creek Island Road, ar urma să aibă aproximativ 30.000 de metri pătrați și include: nouă dormitoare; piscină și zonă spa; doc privat pentru iaht; acvariu de mari dimensiuni; bibliotecă cu pasaj secret; spații extinse pentru securitate și personal. Proprietatea a fost listată inițial la 200 de milioane de dolari în noiembrie 2025, iar negocierile s-au încheiat la 170 de milioane. O enclavă a miliardarilor Indian Creek este un municipiu privat cu acces restricționat, propriul departament de poliție și un club exclusivist cu teren de golf. Printre rezidenți se numără Jeff Bezos, Tom Brady, Carl Icahn, Ivanka Trump și Jared Kushner. Zona a devenit în ultimii ani un magnet pentru miliardarii din tehnologie și finanțe, pe fondul avantajelor fiscale oferite de statul Florida. Context financiar și strategic Conform Bloomberg Billionaires Index, averea netă a lui Mark Zuckerberg este estimată la peste 230 de miliarde de dolari. Fondatorul Meta deține deja proprietăți în Palo Alto, Lake Tahoe, Washington DC și pe insula Kauai din Hawaii. Nu este clar dacă noua vilă din Miami va deveni reședință principală sau va fi utilizată ca proprietate secundară. Achiziția reflectă însă tendința accelerată a elitei tehnologice de a investi în sudul Floridei, regiune care și-a consolidat statutul de hub financiar și tehnologic în ultimii ani. [...]
