Știri
Știri din categoria Imobiliare
Prețurile locuințelor din România au crescut cu aproape 70% în ultimii 10 ani, potrivit Digi24. Această creștere semnificativă a afectat în special tinerii, care întâmpină dificultăți în a-și permite o locuință proprie. În același timp, chiriile au crescut cu 55%, ceea ce face și mai dificilă situația pentru cei care nu pot achiziționa o casă.
În contrast, alte țări europene au înregistrat creșteri mai moderate ale prețurilor locuințelor. De exemplu, în Italia și Franța, prețurile au crescut cu doar 17% și, respectiv, 28% din 2015. În Finlanda, locuințele s-au ieftinit cu 2% în ultimul deceniu, oferind un exemplu de stabilitate pe piața imobiliară europeană.
Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că veniturile din România nu au ținut pasul cu scumpirea locuințelor, iar inflația este la un nivel record în Uniunea Europeană. Aceasta face ca planurile de economisire pentru achiziția unei case să devină tot mai dificile, mai ales pentru tinerii care nu beneficiază de sprijin financiar din partea familiei.
Iată o comparație a evoluției prețurilor locuințelor în câteva țări europene:
| Țară / Zonă | Preț locuințe (vs 2015, ~ultimii 10 ani) |
|---|---|
| România | +70% |
| UE (medie – Eurostat, citat în material) | +66% |
| Italia | +17% |
| Franța | +28% |
| Finlanda | −2% |
| Ungaria | +200% |
Această situație economică pune presiune pe tinerii români, care se văd nevoiți să opteze pentru chirie, chiar dacă aceasta reprezintă o povară financiară semnificativă.
Recomandate
România a avut în 2025 a cincea cea mai mare creștere a chiriilor din UE, cu +8,2% , într-un context în care scumpirile cele mai puternice s-au concentrat în Europa de Sud-Est, potrivit G4Media . În clasament, România este depășită de Croația (+17,6%), Grecia (+10,1%), Ungaria (+9,8%) și Bulgaria (+9,6%). Datele indică o presiune regională pe costul locuirii, peste media Uniunii Europene : la nivelul UE-27, în 2025, chiriile au crescut cu 3,2%, iar prețurile locuințelor cu 5,5%, conform concluziilor analizei citate. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri la chirii în 2025 Primele cinci țări din UE după creșterea chiriilor, conform materialului, sunt: Croația: +17,6% Grecia: +10,1% Ungaria: +9,8% Bulgaria: +9,6% România: +8,2% La polul opus, cele mai mici creșteri ale chiriilor au fost înregistrate în Italia, Franța și Finlanda, fără ca articolul să detalieze procentele. Grecia, exemplu de „tensiune” între venituri și chirii Pentru Grecia, articolul oferă și un indicator de accesibilitate: raportul chirie/venit lunar în Atena ar fi ajuns la 70,2% pentru un apartament cu un dormitor și la 93,6% pentru un apartament cu două dormitoare (date pentru 2024). Prin comparație, media UE ar fi de 31–34%, respectiv 46%. Creșterea accelerată a chiriilor în Grecia este pusă pe seama unei combinații de factori, între care: cererea ridicată alimentată de turism și închirieri pe termen scurt (precum Airbnb ), oferta limitată de locuințe noi construită în perioada crizei, investițiile străine (inclusiv prin programul Golden Visa), existența unui număr mare de apartamente închise și redresarea economiei, care ar fi împins cererea în sus. Materialul citează un „policy brief” al Centrului pentru Studii Liberale (KEFIM), preluat de Insider.gr și citat de Rador Radio România. [...]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate creșteri ale chiriilor din UE , cu o inflație anuală a chiriilor de 8,2%, într-un context european în care cererea de locuințe de închiriat avansează mai repede decât oferta, potrivit unei analize Economedia , care citează date și declarații preluate de Euronews și Eurostat . Miza economică: presiunea pe bugetele gospodăriilor se accentuează, iar costurile proprietarilor tind să fie transferate în chirii. În UE, chiriile au crescut în medie cu 3,1% în 2025, însă diferențele între țări au fost mari. România se află în grupul statelor cu scumpiri ridicate, alături de Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%). De ce urcă chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația centrală indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Potrivit lui Kate Everett-Allen (Knight Frank), citată de Euronews Business, dobânzile ipotecare încă relativ ridicate și presiunile de accesibilitate din piața de vânzare au împins mai multe gospodării către închiriere, în special cumpărătorii la prima achiziție. În același timp, oferta a fost afectată de mai mulți factori, inclusiv: modificări fiscale și de reglementare, care au redus interesul proprietarilor în unele piețe; cerințe de eficiență energetică și costuri de renovare, care cresc povara pentru proprietarii de locuințe închiriate; restricții asupra închirierilor pe termen scurt, care „ajută marginal”, dar fără să schimbe semnificativ oferta totală. „Rezultatul este o piață a chiriilor mai strânsă și o presiune continuă de creștere a prețurilor.” Cum se vede România în tabloul european La nivelul UE, variația chiriilor efective pentru locuințe a mers, potrivit analizei, de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația. România, cu 8,2%, se poziționează în partea superioară a clasamentului european. În zona euro și în marile economii, creșterile au fost, în general, mai temperate: Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%) sunt sub media UE, în timp ce Italia (3,8%) este peste media UE. Presiune pe bugete și transfer de costuri către chiriași Analiza notează că locuințele reprezintă o cincime din venitul mediu al gospodăriilor din UE, iar în unele țări ponderea este mult mai mare – 35% în Grecia, potrivit Eurostat. În acest context, scumpirea chiriilor devine o povară directă pentru populație. Mikk Kalmet (Global Property Guide), citat de Euronews Business, indică și un mecanism de transmisie a costurilor: creșterea costurilor proprietarilor, mai ales pentru cei puternic îndatorați, a fost transferată treptat către chiriași, ceea ce a împins chiriile în sus. Tot el arată că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă restrânsă tind să aibă creșteri mai mari, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este mai lent. [...]
Chiriile din România au crescut peste media UE în 2025 , într-un context european în care cererea de locuințe la închiriere a depășit oferta, iar proprietarii au transferat către chiriași o parte din costurile mai mari de finanțare și modernizare, potrivit Digi24 . La nivelul Uniunii Europene , chiriile au urcat în medie cu 3,1% în 2025, însă în mai multe state scumpirile au ajuns la două cifre. România este menționată cu o creștere anuală a chiriilor de 8,2% și se află pe locul opt într-un top 10 al statelor cu cele mai mari avansuri ale prețurilor la închiriere, peste media UE. În interiorul Uniunii, variația chiriilor a mers de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația, iar Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%) sunt, de asemenea, în zona creșterilor ridicate. De ce se scumpesc chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația dominantă indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Kate Everett-Allen, șefa cercetării rezidențiale europene la Knight Frank, a legat presiunea de pe piața chiriilor de accesibilitatea mai slabă la cumpărare, în condițiile unor rate ale creditelor ipotecare încă „relativ ridicate”, care împing mai multe gospodării către închiriere, mai ales cumpărătorii la prima achiziție. Tot pe partea de ofertă, aceeași sursă arată că: modificările fiscale și de reglementare au redus interesul unor proprietari în anumite piețe; cerințele de eficiență energetică și costurile de modernizare cresc povara de a menține locuințe pentru închiriere; restricțiile privind închirierile pe termen scurt au un efect „marginal”, insuficient pentru a schimba semnificativ oferta totală. Costurile proprietarilor se transferă în chirii Un alt factor important este creșterea costurilor suportate de proprietari. Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, a spus că scumpirile din 2025 au fost alimentate de cererea puternică, iar costurile mai mari — mai ales pentru proprietarii puternic îndatorați — au fost transferate treptat către chiriași, ceea ce a adăugat presiune suplimentară asupra chiriilor. Kalmet a mai indicat că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă limitată tind să aibă creșteri mai rapide, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este, de regulă, mai lent. Unde au crescut mai lent chiriile în marile economii În 2025, inflația anuală a chiriilor a fost sub media UE în mai multe state, inclusiv în Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%). Italia (3,8%) este menționată ca singura dintre cele patru mari economii ale UE unde chiriile au crescut peste media UE, dar cu mai puțin de un punct procentual. Turcia , „caz aparte” în regiune Dacă sunt incluse și țările candidate la UE și cele din EFTA, Turcia se detașează puternic, cu o inflație anuală a chiriilor de 77,6% (din 36 de țări), mult peste a doua cea mai mare creștere, în Muntenegru (18,5%). În Turcia, plafonarea creșterilor chiriilor la 25% (măsură valabilă din iulie 2022 și prelungită până în iulie 2024) a avut „efecte neintenționate”, potrivit lui Everett-Allen: proprietarii ar fi încercat să recupereze pierderile prin creșteri abrupte la noile contracte. În ansamblu, materialul indică faptul că Europa de Est și Balcanii au avut, în 2025, creșteri ale chiriilor mai mari decât alte regiuni, cu excepții precum Kosovo (1%) și Macedonia de Nord (3,3%). [...]
Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]
Piața rezidențială din UE a accelerat la final de 2025 , cu un avans anual de 5,5% în trimestrul IV, iar diferențele dintre țări arată că scumpirea este alimentată tot mai mult de condițiile de finanțare și de politici publice care împing cererea, potrivit mediafax.ro , pe baza datelor Eurostat. Experții citați în material indică îmbunătățirea condițiilor de creditare ca motor principal: după ce dobânzile s-au stabilizat, o parte dintre cumpărătorii care amânaseră achiziția au revenit pe piață. În paralel, în unele state, programele de sprijin au amplificat cererea, inclusiv din partea investitorilor. Cine trage în sus media: Ungaria și un grup de piețe peste 10% Ungaria a avut cea mai mare creștere anuală din UE în trimestrul IV 2025, de 21,2% . Explicația avansului este legată de programe de subvenționare a achizițiilor imobiliare derulate în ultimii ani, care au stimulat atât cererea populației, cât și activitatea investitorilor. În zona euro, creșteri de două cifre au fost raportate și în: Portugalia: 18,9% Croația: 16,1% Spania: 12,9% Factorul comun pentru aceste trei piețe a fost cererea internațională (migrație pentru stil de viață, a doua locuință, investiții străine, inclusiv nomazi digitali și pensionari), care a menținut presiunea pe piețele urbane și de coastă. În Portugalia, materialul menționează și o ofertă foarte limitată în Lisabona și Porto, plus un sistem de garanții publice care permite finanțare ipotecară de până la 100% pentru tinerii aflați la prima achiziție. Alte state cu avansuri de peste 10%: Slovacia (12,8%) , Bulgaria (12,6%) , Letonia (11%) , Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%) . Pentru Europa Centrală și de Est, explicațiile invocate includ o creștere mai puternică a PIB-ului și investiții în infrastructură. România: peste media UE, dar sub ritmul regiunii România a înregistrat o creștere anuală de 6,7% , peste media UE (5,5%), însă sub performanțele mai multor piețe din regiune. Danemarca (7,6%) și Irlanda (7%) au depășit ușor România, conform datelor prezentate. Excepția: Finlanda, singura cu scădere Finlanda a fost singura dintre cele 29 de piețe analizate unde prețurile locuințelor au scăzut, cu -3,1% față de anul anterior. În rândul marilor economii din UE, Spania conduce, în timp ce Germania a avut o creștere de 3% , iar Franța de 1% , ambele în contextul unei reveniri după corecțiile din 2023–2024. De ce contează Imaginea de ansamblu sugerează că, odată cu stabilizarea dobânzilor, presiunea pe prețuri revine rapid acolo unde cererea (inclusiv internațională) întâlnește ofertă limitată sau unde politicile de sprijin cresc accesul la finanțare. Pentru cumpărători și dezvoltatori, diferențele mari între țări indică o piață europeană tot mai fragmentată, în care factorii locali (subvenții, garanții, stoc de locuințe) pot conta la fel de mult ca ciclul dobânzilor. [...]
Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit . Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower , în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație. Ce activ vinde Raiffeisen și de ce contează Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București. Context de proprietate: cum a ajuns clădirea în grup Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI) , o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen. În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării. [...]
