Știri
Știri din categoria Imobiliare
Creșterea prețurilor la apartamente, în timp ce chiriile stagnează sau scad, începe să erodeze randamentele investiționale și mută treptat puterea de negociere către cumpărător, potrivit datelor și opiniilor prezentate de Newsweek.
În martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au urcat în toate marile orașe, de la +3,6% în Galați până la +12,5% în București, unde nivelul menționat ajunge la 2.009 euro/mp (aprox. 10.045 lei/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș (3.104 euro/mp, aprox. 15.520 lei/mp), iar Brașovul a trecut de pragul de 2.100 euro/mp, la 2.171 euro/mp (aprox. 10.855 lei/mp).
Pe segmentul chiriilor, semnalul este diferit: în multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante, cu reduceri indicate pentru Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%), Oradea și Ploiești (-14,3%). Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%.
Consecința economică directă, subliniată în material, este că prețurile de achiziție cresc mai repede decât veniturile potențiale din închiriere, ceea ce pune presiune pe randamente și pe „logica investițională” a cumpărării de locuințe pentru închiriere.
Specialiști consultați de News.ro descriu o piață mai echilibrată în 2026, în care cumpărătorii analizează mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului. Cătălin Ivan, cofondator al platformei de analiză imobiliară imo360 și al agenției VIB Imobiliare, indică un mix de trei factori care schimbă dinamica: prețuri încă în creștere, chirii care stagnează/scad în unele orașe și o ofertă tot mai mare, ceea ce reduce presiunea și mută negocierea spre cumpărător.
Claudia Negru, deținător al agenției The List Estates, afirmă că negocierile sunt mai ample decât în anii trecuți, iar cumpărătorii nu mai acceptă ușor prețurile listate. În același timp, apare mai des practica plății unor experți tehnici pentru verificarea locuinței, pe fondul unei nevoi mai mari de siguranță.
Materialul mai arată că majorarea cotei de TVA la 21% s-a reflectat în prețul final, iar dezvoltatorii caută soluții pentru a menține accesibilitatea, inclusiv prin optimizarea spațiului locativ, potrivit Oanei Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate. În paralel, se observă o reticență mai mare față de achizițiile „în fază de proiect”, cumpărătorii orientându-se către locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat.
În ansamblu, combinația dintre scumpirea locuințelor și plafonarea/scăderea chiriilor sugerează o piață în care investițiile bazate strict pe randament din închiriere devin mai greu de justificat, iar tranzacțiile tind să se închidă mai lent, cu mai multă verificare și negociere.
Recomandate
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Banca Transilvania creditează cu 37 mil. euro (aprox. 185 mil. lei) un proiect rezidențial de 1.700 de apartamente , într-o mișcare care arată că finanțarea bancară rămâne disponibilă pentru dezvoltatorii cu vânzări în derulare și proiecte mari, chiar într-o piață în care accesul la credit este descris ca „test de credibilitate”. Informațiile apar într-un comunicat al Banca Transilvania . Finanțarea, în valoare de 37 de milioane de euro, este acordată către PRIMA Development Group pentru dezvoltarea PRIMA Solis, proiect prezentat drept primul „high-end” din estul Bucureștiului. Ce indică tranzacția despre piața de finanțare Dezvoltatorul susține că sprijinul băncii îi permite să finalizeze primele două faze ale ansamblului „cu aceeași predictibilitate și disciplină a execuției”, iar contextul de piață este descris explicit ca unul în care finanțarea bancară a devenit mai greu de obținut și funcționează ca filtru pentru proiecte. „Într-o piață care se maturizează și în care accesul la finanțare bancară a devenit un test de credibilitate pentru dezvoltatori, sprijinul unui partener financiar solid este și o confirmare a solidității proiectului nostru.” (PRIMA Development Group, Adrian Stoichină, co-CEO) La rândul său, banca își leagă decizia de componenta de transformare urbană și de criteriile de eficiență energetică ale proiectului. „Continuăm să sprijinim investiții cu impact economic pe termen lung, care generează valoare pentru comunități și economie.” (Banca Transilvania, Cosmin Călin, Director General Adjunct Large Corporate) Detalii despre PRIMA Solis: dimensiune, vânzări, standard energetic Potrivit comunicatului, interesul pentru PRIMA Solis ar fi fost ridicat încă din prima etapă: la șase luni de la începerea vânzărilor, „aproape jumătate” din apartamentele primei faze au fost deja achiziționate (fără a fi indicat numărul exact de unități din faza 1). La finalizare, ansamblul ar urma să includă: aproape 1.700 de apartamente; peste 1.000 de locuri de parcare; spații comerciale și „alte facilități”. Proiectul este descris ca regenerare urbană și este dezvoltat conform standardului nZEB (Nearly Zero Energy Building – clădire cu consum de energie aproape zero), cu soluții pentru consum redus de energie și un nivel superior de confort, conform aceleiași surse. Ce urmează Comunicatul nu precizează calendarul de execuție sau termenele de livrare. Dezvoltatorul afirmă însă că își intensifică prezența în București, unde are „aproximativ 2.000 de apartamente în derulare” și un obiectiv pe termen mediu de a livra 1.000 de apartamente pe an. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
Lockerele de colete au început să funcționeze ca o micro-chirie imobiliară , iar proprietarii de terenuri și spații comerciale pot obține venituri recurente sau trafic în magazin, în funcție de locație și de potențialul zonei, potrivit unei analize Economedia bazate pe explicațiile FAN Courier și SAMEDAY despre criteriile de amplasare și modul de remunerare. Interesul proprietarilor pentru a găzdui lockere a crescut în ultimii ani, iar o parte tot mai mare din solicitări vine direct de la aceștia, nu doar din inițiativa operatorilor care își extind rețelele. FAN Courier spune că primește cereri de la supermarketuri și benzinării, dar și de la persoane fizice sau mici afaceri, inclusiv în situații în care proprietarii sunt dispuși să ofere spațiul fără chirie, mizând pe traficul suplimentar. Ce caută operatorii când aleg o locație Disponibilitatea terenului nu este suficientă: atât FAN Courier, cât și SAMEDAY pornesc de la cererea din zonă și de la accesibilitate, pentru ca lockerul să fie „în drumul” utilizatorilor. Principalele criterii menționate de companii includ: cererea existentă în zonă (FAN Courier analizează volumul de colete și densitatea rezidențială pe o rază de aproximativ 500–800 m de mers pe jos); densitatea populației și apropierea de traseele zilnice (SAMEDAY); vizibilitate, acces facil și posibilitate de parcare în apropiere; compatibilitatea cu infrastructura necesară (energie electrică și semnal pentru comunicații de date); siguranța zonei , preferabil cu supraveghere video; condiții tehnice ale suprafeței (plană, betonată/asfaltată, suficient de rezistentă) și acces auto pentru curier; acces 24/7 sau program extins , iluminare bună; verificări juridice și urbanistice , inclusiv posibilitatea obținerii avizelor; distanța față de lockerele existente și potențialul de dezvoltare al zonei (de exemplu, proiecte rezidențiale noi). Cât se plătește: reper la SAMEDAY, negociere la FAN Courier SAMEDAY oferă un reper de piață: chiria pentru un easybox pornește de la aproximativ 80 de euro pe lună (aprox. 400 lei) pentru un locker standard și poate ajunge la câteva sute de euro pe lună pentru lockere foarte mari, în funcție de dimensiune, suprafața ocupată, localizare și potențialul comercial. Condițiile sunt stabilite prin ofertă personalizată, după discuții directe cu proprietarul. La FAN Courier nu există tarif standard: remunerația se stabilește individual, în funcție de valoarea adusă rețelei (volum estimat și realizat, tipul locației, suprafață, costuri de amenajare și consum de energie, durata contractului, eventuale clauze de exclusivitate). În unele cazuri, chiria poate fi mică sau chiar zero, dacă beneficiul principal pentru proprietar este traficul generat. De ce unii proprietari acceptă chiar și fără chirie Pentru spațiile comerciale, câștigul poate veni mai ales din vizite repetate : clienții care ridică sau returnează colete pot deveni și clienți ai magazinului gazdă. Acesta este motivul invocat de FAN Courier pentru situațiile în care proprietarii preferă traficul în locul unei chirii. Extinderea rețelelor menține presiunea pe amplasamente bune Creșterea comerțului online și preferința pentru livrarea la puncte fixe susțin extinderea rețelelor. FAN Courier a anunțat în iunie 2026 că a ajuns la 3.000 de FANbox-uri la nivel național, după investiții de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) , și vizează depășirea pragului de 4.000 de lockere în 2026. În practică, pentru proprietari, oportunitatea nu este „orice spațiu liber”, ci un amplasament cu cerere reală și acces bun, care poate justifica fie o chirie, fie un flux constant de clienți. [...]
Piața imobiliară din Viscri a ajuns la nivel de „Pipera” , pe fondul unei oferte foarte mici de proprietăți și al cererii venite inclusiv din zona turismului, potrivit Economica . În satul devenit cunoscut internațional și asociat cu regele Charles, anunțurile de vânzare apar rar, iar când apar, prețurile urcă la nivelul unei vile din nordul Bucureștiului. În acest context, cumpărătorii care intră pe piață nu urmăresc doar o locuință, ci și un activ cu potențial de monetizare: casele sunt transformate în pensiuni și folosite pentru a primi turiști, notează publicația. Două exemple de prețuri și proprietăți scoase la vânzare O proprietate „gata renovată”, Viscri 119, este listată la 490.000 de euro (aprox. 2,45 milioane lei) pe Sotheby’s International Realty România . Casa are șapte dormitoare , cinci băi și 488 mp interior, pe un teren de aproape 2.500 mp . Un element de atractivitate este vederea din curte către turnul medieval al bisericii fortificate din Viscri (secolul al XIII-lea). Proprietatea are și o autorizație valabilă până anul viitor pentru extinderea unei anexe. O a doua ofertă este la 255.000 de euro (aprox. 1,28 milioane lei) , într-un anunț pe Storia . Locuința este prezentată ca „gata de locuit”, cu patru camere , o baie și două bucătării (una de vară), având 190 mp suprafață utilă. Prețul este menționat ca negociabil, iar curtea depășește 2.500 mp . De ce contează Cazul Viscri arată cum, într-o piață cu ofertă limitată și notorietate internațională, casele vechi pot ajunge să fie evaluate ca proprietăți premium, iar componenta turistică devine un factor economic care susține prețurile. [...]
