Știri
Știri din categoria Imobiliare
Comisia Europeană cere suspendarea lucrărilor și evaluare de mediu pentru proiectul imobiliar de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) asociat familiei Trump în Albania, un dosar care poate influența negocierile de aderare la UE, potrivit Euronews. Investiția vizează un complex hotelier de lux într-o zonă naturală protejată și a scos mii de albanezi în stradă în ultimele zile.
Proiectul, estimat la 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei), este derulat prin grupul Affinity Partners, controlat de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Pe lângă dezvoltarea insulei Sazan, planul include și o zonă de litoral aflată într-o arie protejată, unde ar urma să fie construite hoteluri și vile de lux.
Comisia Europeană spune că modul în care autoritățile de la Tirana gestionează proiectul poate cântări în negocierile de aderare. Bruxelles a transmis îngrijorări privind „potențiale deficiențe” și afirmă că ministrul Mediului s-a angajat să suspende lucrările și să supună proiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului asupra mediului, în consultare cu societatea civilă.
„Așteptăm ca Albania să se alinieze pe deplin la legislația UE în acest domeniu, inclusiv la Directiva privind păsările și la Directiva privind habitatele, și, de asemenea, trebuie să abroge legislația din 2015 privind investițiile strategice”, a declarat Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
În Albania, protestele au început de peste o săptămână, iar criticii investiției îl acuză pe premierul Edi Rama de corupție. Simbolul manifestațiilor a devenit flamingo, specie protejată despre care protestatarii susțin că ar putea fi afectată de proiect.
În pofida avertismentului Comisiei Europene și a presiunii din stradă, Edi Rama a transmis că nu intenționează să abandoneze investiția, pe care o prezintă drept o oportunitate pentru dezvoltarea turismului și atragerea de capital străin.
Euronews notează că nu este prima dată când proiecte imobiliare asociate familiei Trump generează reacții puternice. La Belgrad, protestele masive din toamna anului trecut au determinat autoritățile sârbe să renunțe la un plan de complex de lux într-un fost obiectiv militar din centrul capitalei.
Pentru Albania, următorul test este dacă suspendarea lucrărilor și evaluarea de mediu vor fi aplicate efectiv și în ce măsură proiectul va fi adaptat la cerințele UE privind protecția habitatelor și a speciilor.
Recomandate
Protestele din Tirana pun sub presiune un proiect imobiliar de 1,6 miliarde de dolari (aprox. 7,3 miliarde lei), cu potențial de a redesena regulile pentru investițiile în zone protejate. Potrivit Euronews , mii de albanezi au ieșit pentru a zecea zi la rând pe un bulevard central din capitală, contestând o dezvoltare de lux care ar amenința o arie protejată de pe malul Mării Adriatice. Proiectul este asociat cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și trimisul special al acestuia în negocieri de pace. În material se arată că firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners , este implicată într-o dezvoltare estimată la aproximativ 1,6 miliarde de dolari, care vizează transformarea insulei Sazan într-o stațiune de lux. Miza: transparența și utilizarea terenurilor în proiecte turistice de mare valoare Manifestațiile, numite neoficial „Revoluția Flamingilor”, au atras atenția internațională prin mesajul „Albania nu este de vânzare”, explicat de Zana Cimili, jurnalistă Associated Press, citată de Euronews. În stradă au apărut și pancarte cu mesaje dure la adresa clasei politice, inclusiv în limba engleză. Un protestatar a acuzat lipsa de transparență în jurul proiectului și a susținut că ar fi aflat „doar din presă” despre cedarea unui teren către o entitate privată, ceea ce, în opinia sa, ridică suspiciuni de corupție. Poziția premierului Edi Rama : proiectul rămâne pe masă Premierul Albaniei, Edi Rama, a respins criticile și a descris public cum ar fi început discuțiile cu Jared Kushner și Ivanka Trump, pornind de la o întâlnire informală și continuând ulterior cu o discuție la Davos, unde Kushner ar fi spus că dorește „o oportunitate de a investi” după ce a văzut insula. În pofida protestelor și a apelurilor la demisie, Rama afirmă că nu se retrage și nu renunță la proiect, pe care îl prezintă drept un pas major în transformarea Albaniei într-o destinație pentru „marile capitaluri” și investitorii din turism. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul rămâne susținut politic la vârf, în timp ce presiunea publică se menține prin proteste zilnice. Pentru piața imobiliară și turistică din Albania, disputa indică un test de rezistență: cât de departe pot merge investițiile de anvergură în proximitatea ariilor protejate și ce standarde de transparență vor fi cerute pentru astfel de dezvoltări. [...]
Un proiect imobiliar de lux susținut de Ivanka Trump și Jared Kushner riscă să intre în coliziune cu regulile de mediu și cu parcursul european al Albaniei , pe fondul acuzațiilor că lucrările ar fi început într-o zonă naturală protejată fără documente publice privind autorizațiile, potrivit CNN . Inițiativa vizează două componente: insula nelocuită Sazan (fostă bază militară din perioada comunistă) și o porțiune de plajă neamenajată, Pishë Poro-Narta, aflată în interiorul peisajului protejat Vjosa–Narta. Într-un podcast publicat săptămâna aceasta, Ivanka Trump a descris proiectul ca fiind de amploare, vorbind despre o „insulă privată” de 1.400 de hectare și circa cinci mile de litoral albanez (aprox. 8 kilometri) care ar urma să devină resorturi și hoteluri. Miza: investiție mare, dar într-o zonă protejată și cu presiune publică Proiectul a declanșat proteste la Tirana și în zona vizată, inclusiv demonstrații cu pancarte și simboluri legate de fauna locală (flamingo, țestoase marine), pe fondul temerilor că habitatul ar fi afectat. Albania este menționată ca având unul dintre cele mai scăzute niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor din Europa, ceea ce amplifică tensiunea dintre promisiunea de investiții și costurile de mediu. Directorul pentru Europa al BirdLife, Ariel Brunner, a declarat că, la o vizită la începutul lunii mai, el și alți conservatori au văzut excavatoare și camioane pe plajă, fără indicii privind licențe, permise sau măcar identificarea operatorului. În paralel, organizațiile de mediu susțin că degradarea dunelor de nisip ar fi deja parțial ireversibilă. Ce spune guvernul: „nu există încă un proiect”, evaluarea de mediu „se lucrează” Premierul Edi Rama a insistat că proiectul „nu a început de fapt” și că evaluarea impactului asupra mediului este în lucru, în timp ce continuă să promoveze dezvoltarea coastei Adriatice. Rama a confirmat implicarea lui Kushner și a Ivankăi Trump, dar a spus că există un grup mai larg de investitori și arhitecți din mai multe țări (inclusiv Japonia, Danemarca, Turcia, Grecia și Franța). Totuși, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că au fost exprimate îngrijorări privind „potențialele deficiențe” ale proiectului din peisajul protejat Pishë Poro-Narta și a precizat că ministerul albanez al mediului s-ar fi angajat că „lucrările de construcție au fost suspendate”. Schimbarea de lege care a deschis ușa resorturilor în arii protejate O parte importantă a reacției publice, potrivit materialului, ține de modificarea legislației naturii din Albania, implementată în 2024, care permite construcția de resorturi de lux în zone protejate. Legea ar excepta „structurile de excelență, 5 stele sau mai mult” și activitățile conexe de ospitalitate. Brunner a criticat explicit această abordare, considerând remarcabil faptul că excepția pentru resorturi de lux este scrisă direct în lege. CNN notează că schimbarea legislativă „nu se potrivește” cu dreptul Uniunii Europene, într-un moment în care Albania poartă discuții de aderare. Investitorii și întrebările despre autorizații și conflict de interese CNN arată că a contactat fondul de investiții private al lui Jared Kushner, dar a fost redirecționat către o altă companie, Sazan Real Estate Development LLC, care a spus că investitorii sunt implicați în „capacitate personală”. Președintele companiei, Asher Abehsera, a transmis că dezvoltatorii vizează o destinație „de clasă mondială” și una dintre cele mai mari investiții private din istoria regiunii, invocând „administrare responsabilă”, „îmbunătățiri de mediu” și „creare de locuri de muncă”. Separat, materialul menționează că criticii au ridicat în mod repetat întrebări despre potențiale conflicte de interese, în contextul în care Kushner are un rol de trimis special al președintelui Donald Trump și a primit finanțări semnificative de la fonduri suverane din țări cu care desfășoară și activitate oficială. Ancheta anticorupție și ce urmează Parchetul special anticorupție din Albania (SPAK) ar fi deschis o investigație legată de proiect, fără detalii publice, potrivit CNN, care notează că nu a primit un răspuns la solicitarea de comentarii. Comisia Europeană a mai indicat că investigațiile SPAK „ar depăși” zona preocupărilor de mediu. În lipsa unor permise și documente de planificare făcute publice, organizațiile de mediu spun că este dificil de evaluat exact câte clădiri sunt planificate și unde, însă amploarea proiectului este susținută chiar de declarațiile Ivankăi Trump din podcast. Pentru piața imobiliară și pentru autorități, următorul test va fi dacă proiectul poate avansa fără să agraveze conflictul cu legislația de mediu și cu cerințele asociate procesului de aderare la UE. [...]
Proiectul imobiliar de circa 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) al Grupului Țiriac din Brașov a mai trecut un prag de avizare , după obținerea avizului Comisiei de Circulație, un pas operațional necesar pentru a putea avansa implementarea investiției, potrivit Profit . Investiția vizează reconversia fostei platforme industriale Lemexim într-un complex rezidențial cu facilități medicale și zone verzi, una dintre cele mai mari dezvoltări imobiliare anunțate în ultimii ani în municipiul Brașov. Terenul a fost cumpărat în 2007 pentru 8,1 milioane euro (aprox. 40,5 milioane lei) de la omul de afaceri brașovean Ioan Neculaie, conform BizBrașov . Ce înseamnă „noua etapă” pentru proiect Avizul Comisiei de Circulație este relevant pentru partea de funcționare a viitorului ansamblu (acces, trafic, organizare rutieră), într-un proiect care a avut întârzieri și ajustări succesive. Cu un an în urmă, Grupul Țiriac acuza întârzieri „nejustificate”, legate de prelungirea PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) și de decizia de a nu fi supusă votului în Consiliul Local. Cum arată proiectul, conform documentației din avizare Conform documentației analizate în procesul de avizare, dezvoltarea rezidențială este împărțită în trei etape: Etapa 1: un bloc cu regim de înălțime P+8 (parter + 8 etaje). Etapa 2: trei turnuri P+11 și trei imobile tip „lamă” P+6 , cu un total de 351 de apartamente . Etapa 3: componenta medicală, un parc și o grădiniță , proiectul fiind gândit ca un complex urban integrat. Într-o variantă inițială prezentată pentru avizare de mediu, ansamblul includea și parcări subterane pe două niveluri, cu o capacitate totală de 673 de locuri , alături de un mix diferit de clădiri (cinci blocuri P+11 și șase clădiri P+6). Componenta medicală și modelul de operare Grupul caută o formulă de dezvoltare care să permită atât componenta rezidențială, cât și construirea unui spital oncologic operat în parteneriat cu rețeaua privată Regina Maria . Inițial, unitatea medicală era gândită ca spital oncologic pediatric, însă conceptul a fost extins către un spital oncologic general. Clădirea ar urma să intre în proprietatea Fundației Țiriac , iar fondurile din chiria percepută operatorului medical ar urma să fie folosite pentru susținerea tratamentelor destinate cazurilor sociale. Context: un teren cumpărat înainte de criză, cu planuri schimbate Achiziția terenului a fost realizată prin compania Masterange Imobiliare , în care Ion Țiriac era asociat cu dezvoltatorii spanioli de la Riofisa. Inițial, planul viza construirea unui mall, proiect abandonat după criza financiară din 2008–2009. În 2015, Ion Țiriac a preluat integral Masterange Imobiliare, devenind unicul proprietar al terenului. Publicația notează că proiectul ar urma să îi aducă omului de afaceri 3,9 milioane euro pe an (aprox. 19,5 milioane lei), conform oficialilor companiei. [...]
Creșterea prețurilor la apartamente, în timp ce chiriile stagnează sau scad, începe să erodeze randamentele investiționale și mută treptat puterea de negociere către cumpărător, potrivit datelor și opiniilor prezentate de Newsweek . În martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au urcat în toate marile orașe, de la +3,6% în Galați până la +12,5% în București, unde nivelul menționat ajunge la 2.009 euro/mp (aprox. 10.045 lei/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș (3.104 euro/mp, aprox. 15.520 lei/mp), iar Brașovul a trecut de pragul de 2.100 euro/mp, la 2.171 euro/mp (aprox. 10.855 lei/mp). Chiriile transmit un semnal opus, cu o singură excepție majoră Pe segmentul chiriilor, semnalul este diferit: în multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în centre importante, cu reduceri indicate pentru Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%), Oradea și Ploiești (-14,3%). Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%. Consecința economică directă, subliniată în material, este că prețurile de achiziție cresc mai repede decât veniturile potențiale din închiriere, ceea ce pune presiune pe randamente și pe „logica investițională” a cumpărării de locuințe pentru închiriere. Piața se „maturizează”: decizii mai lente și negocieri mai dure Specialiști consultați de News.ro descriu o piață mai echilibrată în 2026, în care cumpărătorii analizează mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului. Cătălin Ivan , cofondator al platformei de analiză imobiliară imo360 și al agenției VIB Imobiliare, indică un mix de trei factori care schimbă dinamica: prețuri încă în creștere, chirii care stagnează/scad în unele orașe și o ofertă tot mai mare, ceea ce reduce presiunea și mută negocierea spre cumpărător. Claudia Negru, deținător al agenției The List Estates, afirmă că negocierile sunt mai ample decât în anii trecuți, iar cumpărătorii nu mai acceptă ușor prețurile listate. În același timp, apare mai des practica plății unor experți tehnici pentru verificarea locuinței, pe fondul unei nevoi mai mari de siguranță. TVA mai mare, proiecte regândite și preferință pentru locuințe finalizate Materialul mai arată că majorarea cotei de TVA la 21% s-a reflectat în prețul final, iar dezvoltatorii caută soluții pentru a menține accesibilitatea, inclusiv prin optimizarea spațiului locativ, potrivit Oanei Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate . În paralel, se observă o reticență mai mare față de achizițiile „în fază de proiect”, cumpărătorii orientându-se către locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat. În ansamblu, combinația dintre scumpirea locuințelor și plafonarea/scăderea chiriilor sugerează o piață în care investițiile bazate strict pe randament din închiriere devin mai greu de justificat, iar tranzacțiile tind să se închidă mai lent, cu mai multă verificare și negociere. [...]
Piața rezidențială intră într-o fază de negociere, pe fondul creșterii ofertei și al încetinirii vânzărilor , deși prețurile apartamentelor continuă să urce în toate marile orașe, arată o analiză citată de Digi24 . Semnalul-cheie pentru cumpărători și investitori este decuplarea dintre prețurile de achiziție (în creștere) și chiriile care, în multe orașe, stagnează sau scad, ceea ce pune presiune pe randamentele din închiriere. Prețuri în creștere peste tot, dar chiriile nu mai țin pasul Potrivit datelor platformei imo360 , în martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au crescut în toate marile orașe, de la +3,6% în Galați până la +12,5% în București, unde nivelul menționat este de 2.009 euro/mp (aprox. 10.045 lei/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu 3.104 euro/mp (aprox. 15.520 lei/mp), iar Brașov a trecut de 2.100 euro/mp, la 2.171 euro/mp (aprox. 10.855 lei/mp). Pe segmentul chiriilor, direcția este diferită: în multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%) și în Oradea și Ploiești (-14,3%). Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%. În termeni practici, creșterea mai rapidă a prețurilor față de veniturile din chirii începe să afecteze „logica investițională”, prin comprimarea randamentelor. Oferta vizibil mai mare, iar deciziile de cumpărare se iau mai greu Specialiștii citați descriu o piață „mai echilibrată”, în care cumpărătorii analizează mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului, iar negocierile sunt mai ample decât în anii trecuți. Se vede și o reticență mai mare față de achizițiile „în fază de proiect”, cu preferință pentru locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat. În București, în martie 2026 au fost listate 17.242 de apartamente noi la vânzare, cu aproximativ 27% peste media din a doua jumătate a lui 2025, potrivit imo360. În același timp, media zilelor petrecute în piață a crescut de la 44 de zile (ianuarie 2025) la 55 de zile (martie 2026), cu un vârf de 93 de zile în ianuarie 2026, un indiciu că proprietățile se vând mai greu, iar cumpărătorii își permit să compare și să aștepte. La nivel național, datele INS citate indică o scădere cu aproape 5% a autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în T1 2026 față de T1 2025, iar livrările totale din 2025 au coborât sub 58.000 de unități, cel mai redus nivel din ultimii opt ani. Concluzia avansată în analiză este că „pipeline-ul” (portofoliul de proiecte care urmează să fie livrate) rămâne limitat pentru următoarele 18–24 de luni, chiar dacă oferta activă pare să crească acum, pe fondul încetinirii vânzărilor și al acumulării de stoc. Ce înseamnă pentru cumpărători și dezvoltatori Pentru cumpărători, combinația dintre ofertă mai mare și timp mai lung de vânzare poate însemna spațiu suplimentar de negociere, într-o piață în care vânzătorii încă au așteptări ridicate, dar presiunea nu mai este exclusiv pe partea cererii. Pentru dezvoltatori, apare o problemă de lichiditate: potrivit Claudiei Negru (The List Estates), avansurile mari plătite de clienți nu mai pot fi presupuse ca în anii trecuți, iar finanțarea prin linii de creditare este „mai lungă și mai costisitoare”, ceea ce poate încetini ritmul pe unele șantiere. În paralel, Oana Popescu (Crosspoint Real Estate) indică faptul că oferta de imobile noi în zona ultracentrală a Bucureștiului este în scădere, în timp ce în restul sectoarelor există autorizații pentru proiecte noi; luând în calcul și Ilfov, estimările menționate indică peste 20.000 de unități care ar urma să fie livrate în acest an. În plus, analiza notează că majorarea cotei de TVA la 21% s-a reflectat în prețul final și a împins dezvoltatorii să caute soluții de „optimizare a spațiului” pentru a menține accesibilitatea, în timp ce o parte dintre potențialii cumpărători amână achiziția, mai ales când aceasta presupune credit. Închirierile, soluție de tranziție, nu schimbare de preferință Deși chiriile nu cresc uniform, activitatea de închiriere este descrisă ca fiind mai dinamică, pe fondul amânării deciziilor de cumpărare. În interpretarea specialiștilor citați, închirierea câștigă teren mai degrabă ca soluție pragmatică de tranziție, până când piața devine mai predictibilă sau apare o oportunitate de achiziție considerată „cu adevărat bună”. Contextul general: prețuri încă în urcare, ofertă mai vizibilă din cauza vânzărilor mai lente și o piață în care negocierea și verificarea atentă a proprietății devin parte standard a procesului de cumpărare. Pentru detalii conexe despre schimbările din piață, Digi24 trimite și la materialul despre faptul că „ cumpărătorii nu mai acceptă ușor orice preț listat ”, disponibil aici . [...]
Hotelul Păltiniș din Sinaia a fost scos la vânzare pentru 4,8 milioane de euro , un test de piață pentru active hoteliere istorice de pe Valea Prahovei, unde valoarea este dată nu doar de clădire, ci și de terenul mare și poziționarea centrală, potrivit Adevărul . Proprietatea, inaugurată în 1914, este prezentată ca una dintre clădirile emblematice ale stațiunii. În timp, imobilul a avut utilizări multiple: de la centru de tratament și recuperare pentru militari la unitate hotelieră, pe fondul transformărilor din turismul balnear și montan din România. Ce se vinde, concret: amplasament, teren, capacitate Conform anunțului publicat pe Imobiliare.ro , Hotelul Păltiniș este în zona centrală a Sinaiei, pe Bulevardul Carol I nr. 67. Pachetul scos la vânzare include: clădirea principală a hotelului; o casă de locuit; trei anexe; teren de peste 15.500 metri pătrați; suprafață construită a hotelului de aproximativ 1.707 metri pătrați; capacitate de aproximativ 200 de locuri de cazare. Prețul cerut este de 4,8 milioane de euro (aprox. 24 milioane lei). Context: un activ cu istoric lung și funcțiuni schimbate Hotelul a fost construit între 1913–1914 de bancherul Aristide Blanc , sub conducerea arhitectului V. Moga, inițial sub numele „Hotelul Băilor”, într-o perioadă în care Sinaia își consolida statutul de stațiune de elită, pe fondul dezvoltării infrastructurii turistice (hoteluri, vile de epocă, Cazinoul, gara regală). După inaugurare, clădirea a fost folosită preponderent în scopuri medicale; în Primul Război Mondial a funcționat ca centru de recuperare pentru răniți. Ulterior, a trecut sub administrarea Asociației „Virtutea Militară de Război”, iar documentele istorice menționează și un sprijin financiar simbolic asociat cu viitorul rege Carol al II-lea, pe atunci prinț moștenitor. În deceniile următoare, funcția medicală a rămas importantă (bază de tratament balnear și vilă de odihnă), iar din anii ’80 clădirea a fost transformată treptat în hotel, pe măsură ce stațiunile de pe Valea Prahovei au trecut de la turism medical la turism recreațional. De ce contează tranzacția La nivel operațional și economic, vânzarea pune pe piață un activ hotelier de mari dimensiuni, cu teren extins și amplasament central într-una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane. În lipsa altor detalii din anunț (de exemplu, despre gradul de funcționare, venituri sau investiții necesare), rămâne de văzut dacă interesul va veni din zona operatorilor hotelieri sau a investitorilor care mizează pe repoziționare și reconversie, în limitele pe care le impune statutul de clădire istorică (aspect neprecizat în material). [...]
