Știri
Știri din categoria Imobiliare
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 o opțiune cu avans mic, dar cu costuri mai mari la dobândă din cauza formulei cu dobândă variabilă, într-un context în care creditele ipotecare standard cu dobândă fixă pot fi mai ieftine, potrivit Wall-Street.
Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea programului și în acest an, iar plafonul de garantare a fost stabilit la 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Ghidul pentru ediția 2026 nu era publicat la momentul articolului, astfel că reperele de aplicare rămân cele din edițiile anterioare.
„Noua Casă” este un credit ipotecar garantat parțial de stat: statul oferă băncilor garanții pentru o parte din împrumut, iar beneficiul direct pentru cumpărător este avansul mai mic față de un credit ipotecar obișnuit.
În același timp, programul vine cu dobândă variabilă, calculată în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) plus o marjă fixă de circa 2%, iar durata maximă de creditare este de 30 de ani. În articol este citat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care spune că, la nivelurile actuale ale indicilor, costul dobânzii poate depăși semnificativ ofertele cu dobândă fixă din piață.
Programul diferențiază condițiile în funcție de valoarea locuinței:
Conform ghidului FNGCIMM invocat în articol, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre situațiile:
Programul nu are limită de vârstă și poate fi accesat individual sau împreună cu partenerul de viață, dacă sunt îndeplinite criteriile. În plus, beneficiarii trebuie să îndeplinească și condițiile de eligibilitate ale băncii.
Prin „Noua Casă” pot fi cumpărate, între altele:
Programul a început în 2009 (sub numele „Prima Casă”) și a devenit „Noua Casă” în 2021. Potrivit datelor citate, de la lansare și până la finalul lunii februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. În 2025, au fost acordate garanții de aproximativ 33 milioane lei.
În paralel, articolul indică faptul că dobânzile fixe din piață pot porni de la 4,55% pentru un exemplu de proprietate de 70.000 euro, în timp ce IRCC este 5,58% în T2 2026, ceea ce reduce atractivitatea programului pentru o parte dintre potențialii cumpărători.
Recomandate
Ministerul Finanțelor vrea să păstreze în 2026 plafonul de garantare la 500 milioane lei pentru programul „Noua Casă”, deși utilizarea din 2025 a fost marginală , ceea ce ridică semne de întrebare despre relevanța instrumentului într-o piață în care creditele ipotecare standard au devenit mai atractive, potrivit Profit . Ministerul argumentează că menținerea plafonului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, invocând creșterea cererii pe fondul unei oferte limitate și dificultățile unei părți a populației de a îndeplini condițiile standard de creditare, în special nivelul avansului, care „poate ajunge în unele cazuri până la 25%” pentru locuințe cu valoare redusă. Plafon neschimbat, dar cerere redusă Plafonul propus pentru 2026 este același ca în anul anterior, însă în 2025 s-au acordat doar 246 de garanții în valoare totală de 33 milioane lei și 9 promisiuni de garantare de 1,3 milioane lei. În titlul materialului, Profit indică faptul că din plafonul de 500 milioane lei alocat anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei. Pe acest fundal, Ministerul Finanțelor susține că programul rămâne util ca mecanism de acces la locuințe prin garanții de stat și avans minim, chiar dacă „importanța programului Noua Casă s-a redus în ultimii ani”, pe măsură ce băncile au venit cu produse ipotecare mai atractive. De ce insistă statul: stabilitate și evitarea „distorsiunilor” În motivarea citată, Ministerul leagă continuarea programului de obiective de stabilitate a pieței și de prevenirea unor reacții „speculative sau de panică”, pe fondul presiunilor persistente asupra accesului la locuințe. „Pentru anul 2026, se propune continuarea Programului «Noua Casă» cu un plafon de garantare în valoare de 500 milioane lei (...), astfel încât să fie evitate distorsiunile în piață și riscul apariției unor reacții speculative sau de panică”, potrivit Ministerului Finanțelor. Instituția mai invocă „condițiile favorabile de finanțare”, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor, ca argument pentru menținerea programului. Bilanțul programului și costurile din garanții executate De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare totală de 31,72 miliarde lei. În același interval (de la implementare până la 28 februarie 2026), Ministerul Finanțelor a plătit 1.599 de garanții, în valoare totală de 125,13 milioane lei. Separat, din suma totală de 123,32 milioane lei plătită până la finele trimestrului IV 2025 către finanțatori, a fost recuperată suma de 77,86 milioane lei până la 31 decembrie 2025, plus „aproximativ 23,9 milioane lei” aferente unui număr de „aproximativ 285” repuneri în drepturile și obligațiile inițiale ale contractului de garantare. Context: strategia a expirat, iar presiunile de cost rămân Ministerul amintește că strategia de derulare pe termen mediu (2017–2021) pentru „ Prima casă”/„Noua casă ” a expirat la finalul lui 2021, iar obiectivele și direcțiile strategice au fost „în mare parte” atinse, în condițiile unui mecanism gradual de reducere a intervenției statului ca garant. Totuși, instituția avertizează că înăsprirea condițiilor de creditare și presiunile fiscale (precum creșterea TVA sau posibile taxe suplimentare în construcții) pot împinge în sus costurile locuințelor, ceea ce ar menține utilitatea programului pentru acces „echitabil și sustenabil” la finanțare imobiliară. [...]
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
Guvernul prelungește în 2026 programul „ Noua Casă ”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times . Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres . Ce înseamnă plafonul de 500 milioane lei pentru piață Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință. În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul: creșterii costurilor în sectorul construcțiilor; menținerii unor standarde prudente de creditare; nevoii de acces „echitabil” la finanțare pentru categoriile care nu îndeplinesc ușor condițiile clasice de creditare. Context: rolul programului și dimensiunea istorică „Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului. Ce urmează Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare. [...]
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica , care citează un proiect al Ministerului Finanțelor . Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor. De ce contează plafonul de 500 milioane lei Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari. În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale. Context: scădere de ofertă și presiuni fiscale Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu: scăderea ofertei cu aproximativ 18%; creșteri ale prețurilor de peste 15%; „presiuni fiscale semnificative”, inclusiv majorarea TVA la 21%, creșterea impozitelor pe proprietate și a taxării chiriilor; absența unei relaxări a condițiilor de finanțare. În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”. Cum arată creditarea ipotecară în marile orașe (date dintr-o analiză citată) Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost: Cluj-Napoca : 462.179 lei; rată medie 2.538 lei/lună (aprox. -7% față de T3 2024) Iași : 435.405 lei; rată medie 2.402 lei (aprox. -8%) București : 432.395 lei; rată medie 2.366 lei (aprox. -6%) Constanța : 422.621 lei; rată medie 2.326 lei (aprox. -7%) Timișoara : 383.245 lei; rată medie 2.121 lei (de la 2.288 lei în T3 2024, aprox. -7%) Brașov : 378.125 lei; rată medie 2.069 lei (aprox. -8%) Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate. Dimensiunea programului până acum „Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare , în valoare totală de 31,72 miliarde lei , potrivit proiectului citat. [...]
O insulă grecească ajunsă la licitație pentru 247.000 de euro (aprox. 1,24 milioane lei) arată cum reglementările de mediu pot „tăia” din valoarea unui activ imobiliar : Makri , din arhipelagul Echinades (Marea Ionică), este scoasă la vânzare la un preț de pornire comparabil cu cel al unui apartament nou în București, potrivit Economedia , care citează Novinite și Greek Reporter. Insula fusese promovată în trecut ca oportunitate de investiție de lux, cu scenarii de dezvoltare ce includeau un complex de cinci stele și vile private, la un preț de circa 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Astăzi, prăbușirea până la 247.000 de euro indică o reevaluare severă a potențialului de dezvoltare, în condițiile în care proiectele mari nu mai sunt fezabile din punct de vedere legal. De ce s-a prăbușit prețul: restricțiile de construire Scăderea abruptă este pusă în principal pe seama reglementărilor de mediu care limitează ce se poate construi pe teren. O parte importantă din Makri este desemnată „pădure privată” și se află într-o zonă protejată Natura 2000 , ceea ce o plasează sub reguli de protecție a mediului la nivelul Uniunii Europene. În aceste condiții, construcțiile la scară largă – hoteluri sau stațiuni – nu sunt permise. Utilizarea terenului rămâne, în principal, pentru activități cu impact redus, precum agricultură ușoară sau utilizare recreativă limitată, ceea ce elimină practic majoritatea planurilor de dezvoltare comercială care susțineau evaluările anterioare. Licitația și ce se vinde, concret Încercările de a vinde insula la prețuri mai mari au eșuat, inclusiv la un nivel de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), iar asta a împins prețul și mai jos înaintea licitației programate pentru 13 noiembrie 2026. Makri are o suprafață de sub un kilometru pătrat și o altitudine maximă de 126 de metri. Pe insulă există vestigii ale trei structuri mici: o capelă, o cisternă de apă și o casă modestă. [...]
Prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București au urcat la 138.692 de euro , iar în Aviației scumpirea lunară a ajuns la 9.000 de euro, potrivit Libertatea . Mișcarea indică o presiune în creștere pe costul de achiziție, într-o piață în care avansul anual rămâne ridicat. În medie, prețul cerut pentru un apartament vechi cu trei camere a crescut luna trecută cu 0,5% față de martie 2026, adică cu 769 de euro, până la 138.692 de euro (aprox. 693.000 lei). Datele sunt atribuite de Libertatea publicației Zf.ro. Pe parcursul ultimului an, creșterea a fost de 14,5%, echivalentul unei majorări de 17.538 de euro față de aprilie 2025. Totodată, ritmul anual a urcat în aprilie de la 13,8% în martie la 14,5%, după o „încetinire temporară” la începutul anului, mai arată aceeași sursă. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri într-o lună În interiorul orașului, variațiile au fost semnificative. Cele mai mari creșteri lunare menționate sunt: Aviației: +9.000 de euro Drumul Taberei: +7.000 de euro Berceni: +6.000 de euro Militari: +4.000 de euro Unde au scăzut prețurile În același interval, au existat și corecții în unele zone: Colentina: -6.000 de euro Iancului – Mihai Bravu: -6.000 de euro Titan: -5.000 de euro Context: accesibilitate sub presiune și inflație peste 10% Libertatea notează că, „chiar și cu aceste scăderi”, accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat în ultimele 16 luni, deși rămâne comparabilă cu nivelurile din 2020 și 2021, în contextul unei inflații care depășește 10%. În plus, potrivit BNR, rata anuală a inflației „va crește și se va menține” în martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza din februarie 2026, care anticipa 9,8% în iunie. Pe partea de ofertă, articolul mai menționează că piața imobiliară „continuă să se extindă”, experții imobiliari vorbind despre o creștere de 18,5% față de 2025, iar Sectorul 3 rămâne lider la livrări, cu peste un sfert din totalul locuințelor livrate în ultimii patru ani. [...]
