Știri
Știri din categoria Imobiliare
Ministerul Finanțelor vrea să păstreze în 2026 plafonul de garantare la 500 milioane lei pentru programul „Noua Casă”, deși utilizarea din 2025 a fost marginală, ceea ce ridică semne de întrebare despre relevanța instrumentului într-o piață în care creditele ipotecare standard au devenit mai atractive, potrivit Profit.
Ministerul argumentează că menținerea plafonului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, invocând creșterea cererii pe fondul unei oferte limitate și dificultățile unei părți a populației de a îndeplini condițiile standard de creditare, în special nivelul avansului, care „poate ajunge în unele cazuri până la 25%” pentru locuințe cu valoare redusă.
Plafonul propus pentru 2026 este același ca în anul anterior, însă în 2025 s-au acordat doar 246 de garanții în valoare totală de 33 milioane lei și 9 promisiuni de garantare de 1,3 milioane lei. În titlul materialului, Profit indică faptul că din plafonul de 500 milioane lei alocat anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei.
Pe acest fundal, Ministerul Finanțelor susține că programul rămâne util ca mecanism de acces la locuințe prin garanții de stat și avans minim, chiar dacă „importanța programului Noua Casă s-a redus în ultimii ani”, pe măsură ce băncile au venit cu produse ipotecare mai atractive.
În motivarea citată, Ministerul leagă continuarea programului de obiective de stabilitate a pieței și de prevenirea unor reacții „speculative sau de panică”, pe fondul presiunilor persistente asupra accesului la locuințe.
„Pentru anul 2026, se propune continuarea Programului «Noua Casă» cu un plafon de garantare în valoare de 500 milioane lei (...), astfel încât să fie evitate distorsiunile în piață și riscul apariției unor reacții speculative sau de panică”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Instituția mai invocă „condițiile favorabile de finanțare”, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor, ca argument pentru menținerea programului.
De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare totală de 31,72 miliarde lei.
În același interval (de la implementare până la 28 februarie 2026), Ministerul Finanțelor a plătit 1.599 de garanții, în valoare totală de 125,13 milioane lei. Separat, din suma totală de 123,32 milioane lei plătită până la finele trimestrului IV 2025 către finanțatori, a fost recuperată suma de 77,86 milioane lei până la 31 decembrie 2025, plus „aproximativ 23,9 milioane lei” aferente unui număr de „aproximativ 285” repuneri în drepturile și obligațiile inițiale ale contractului de garantare.
Ministerul amintește că strategia de derulare pe termen mediu (2017–2021) pentru „Prima casă”/„Noua casă” a expirat la finalul lui 2021, iar obiectivele și direcțiile strategice au fost „în mare parte” atinse, în condițiile unui mecanism gradual de reducere a intervenției statului ca garant.
Totuși, instituția avertizează că înăsprirea condițiilor de creditare și presiunile fiscale (precum creșterea TVA sau posibile taxe suplimentare în construcții) pot împinge în sus costurile locuințelor, ceea ce ar menține utilitatea programului pentru acces „echitabil și sustenabil” la finanțare imobiliară.
Recomandate
Inteligența artificială schimbă logica cererii pe piața imobiliară , nu doar felul în care sunt administrate clădirile, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză Cushman & Wakefield . Efectele sunt descrise ca fiind structurale și se văd în mai multe segmente, de la birouri și retail până la logistică și dezvoltare urbană. În zona de birouri, schimbarea pornește din felul în care companiile creează valoare și își organizează munca, ceea ce se traduce direct în cerere și în modul de utilizare a spațiilor. Dacă în ciclurile anterioare multe clădiri erau proiectate pentru un „chiriaș mediu”, cu cerințe relativ similare, adoptarea tehnologiei în ritmuri diferite și noile modele de lucru duc la o fragmentare accentuată a nevoilor. O parte dintre companii își consolidează prezența fizică și investesc în spații care susțin colaborarea, experiența clienților și interacțiunile cu valoare adăugată ridicată. În paralel, alte organizații își reproiectează activitatea în jurul unor modele descentralizate, cu accent pe flexibilitate și optimizarea costurilor, ceea ce împinge piața spre cerințe tot mai variate, inclusiv din perspectiva infrastructurii IT, a securității digitale și a capacităților de colectare a datelor. În România, această tranziție se vede, potrivit analizei, într-o orientare mai puternică spre calitate și funcționalitate, în detrimentul volumului. Clădirile ajung să fie evaluate tot mai mult după capacitatea de a susține activități cu valoare adăugată ridicată, prin spații de colaborare, infrastructură digitală și condiții care sprijină luarea rapidă a deciziilor. „Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci și logica de bază a cererii de pe piața imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerințe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – și cele care rămân ancorate în modele depășite. Pentru proprietari, chiriași și investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani. Pentru piața imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendință izolată. Clădirile și proiectele care vor reuși să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziționare mai bună pe termen lung, într-o piață din ce în ce mai selectivă.” Dincolo de birouri, raportul indică și o repoziționare în retail, unde magazinele fizice sunt descrise ca parte a unui ecosistem care combină experiența de brand, serviciile și logistica. În logistică și industrial, depozitele sunt văzute tot mai mult ca „noduri inteligente” care gestionează fluxuri în timp real, ceea ce crește importanța amplasării, a accesului la infrastructură și a specificațiilor tehnice, cu efecte asupra modului în care sunt evaluate și tranzacționate aceste active. [...]
Conducerea The Trump Organization a venit în România pentru a fixa detaliile proiectului Trump Tower. Informația, publicată de Profit , indică o trecere de la discuții generale la pași operaționali – inclusiv alegerea zonei din București în care ar urma să fie amplasat viitorul turn. Potrivit publicației, vizita are ca obiect „fixarea detaliilor” legate de construcția clădirii, ceea ce sugerează intrarea proiectului într-o etapă de pregătire mai concretă, cu implicații pentru piața locală de dezvoltări imobiliare premium și pentru lanțul de decizie (teren, concept, autorizare). Cine a venit și ce urmărește vizita Profit notează că în România a venit Lawrence Glick , vicepreședinte executiv în cadrul The Trump Organization, în contextul planului de dezvoltare a unui Trump Tower în București. În același demers, conducerea companiei ar fi venit inclusiv pentru a alege zona în care ar urma să fie construit turnul. De ce contează pentru piața imobiliară Elementul relevant pentru sector este faptul că discuția nu mai este doar despre intenție, ci despre decizii de amplasament și detalii de proiect. În mod tipic, acestea sunt pași care preced: identificarea și negocierea unui teren potrivit; definirea conceptului (funcțiuni, dimensiuni, poziționare); inițierea proceselor de autorizare și avizare, care pot influența calendarul și costurile. În acest moment, articolul nu oferă detalii despre locația exactă, dimensiunea investiției, parteneri locali sau calendar, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
PPF Real Estate, divizia imobiliară a grupului care deține ProTV, împinge pe piață un proiect de birouri de 70 milioane euro (aprox. 350 milioane lei) care mizează pe costuri operaționale mai mici prin eliminarea gazului și trecerea la un concept „100% electric”, potrivit Economedia . Compania spune că a finalizat ultimul etaj al clădirii ARC Office Experience din Sectorul 6, livrarea fiind programată la finalul anului. Proiectul are 30.000 mp suprafață închiriabilă, pe două niveluri subterane, parter și zece etaje, cu circa 3.000 mp pe nivel. La parter sunt prevăzute spații comerciale (restaurant, cafenea de specialitate și sală de fitness). De ce contează: presiunea pe eficiență și costuri de operare în birouri Dezvoltatorul susține că ARC Office Experience este prima clădire de birouri din București care nu folosește gaz natural pentru încălzire, este certificată LEED Platinum și depășește standardele nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). În practică, mesajul este unul de poziționare pe zona de eficiență energetică și emisii reduse, într-o piață în care chiriașii urmăresc tot mai atent costul total de ocupare (chirie plus întreținere). „Pentru noi, o clădire de birouri valoroasă nu este doar una care arată bine, ci una care funcționează bine pentru oamenii care o folosesc.” — Juraj Sastinsky, Director de Investiții la PPF Real Estate Elemente operaționale: acces, parcare și facilități pentru mobilitate Clădirea este amplasată lângă Basarab, la 2,5 km de centru, cu acces la metrou, transport public și tren, conform informațiilor din articol. Printre facilități sunt menționate: 336 locuri de parcare subterane, extensibile până la 422; stații de încărcare pentru mașini electrice; spații pentru bicicliști; o aplicație pentru utilizarea zilnică a clădirii. În plus, proiectul include o zonă verde de 2.500 mp, descrisă ca ocupând aproape o treime din teren. Context: PPF Real Estate și expunerea pe România PPF Real Estate a intrat pe piața românească în 2016, prin achiziția Metropolis Center (48 milioane euro, aprox. 240 milioane lei), urmată de Crystal Tower (43 milioane euro, aprox. 215 milioane lei). Economedia amintește că, după decesul lui Petr Kellner, Renáta Kellnerová a fost numită administrator al moștenirii acestuia. Pentru context despre grup, publicația trimite la un material dedicat: Economedia . Tot Economedia indică, ca reper de piață, o analiză despre primele semne de redresare în segmentul de birouri în 2026: Economedia . [...]
Tranzacția de peste 310 milioane de euro (aprox. 1,55 miliarde lei) ridică din nou ștacheta pe piața rezidențială de lux din Monaco , unde oferta este extrem de limitată, iar prețurile sunt împinse de cumpărători cu averi foarte mari. Potrivit Economica , miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat în Principat cel mai scump apartament vândut vreodată, într-o tranzacție finalizată în 2024. Informația a fost publicată de Bloomberg, care descrie proprietatea ca fiind un apartament întins pe cinci etaje în „ Le Renzo ”, un complex rezidențial de lux din districtul Maraterra, o zonă de pe malul mării inaugurată de prințul Albert în 2024. Locuința are mai multe terase cu vedere la Marea Mediterană și include, potrivit aceleiași surse, piscină privată, jacuzzi și cel puțin opt locuri de parcare. De ce contează: un nou reper de preț în segmentul „ultra-lux” Prețul tranzacției depășește suma de 310 milioane de euro obținută de dezvoltatorul imobiliar Nick Candy pentru vânzarea apartamentului său din Chelsea (Londra), considerat anterior cel mai scump despre care se știa. În lipsa unui preț exact comunicat, Bloomberg indică doar că vânzarea din Monaco a trecut peste acest prag, ceea ce o transformă într-un nou reper pentru piața rezidențială de top. Context: profilul cumpărătorului și istoricul investițiilor imobiliare Bloomberg estimează averea lui Rinat Ahmetov la aproximativ șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Ahmetov conduce un conglomerat industrial cu investiții în metalurgie, minerit și energie. Nu este prima achiziție imobiliară care atrage atenția: în 2019, el a cumpărat pe riviera franceză Villa Les Cedres (fostă proprietate a regelui Leopold al II-lea al Belgiei) pentru 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), conform informațiilor citate. [...]
Proprietarii care intră în cadastrarea gratuită au la dispoziție 60 de zile să conteste suprafața măsurată , dacă aceasta diferă de cea din actele de proprietate, potrivit Agrointel , care citează explicațiile Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Miza este una operațională: cine nu verifică datele afișate public riscă să rămână cu o evidență cadastrală care nu reflectă situația reală din teren. ANCPI arată că, în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică (cadastru realizat la nivel de localitate), pot apărea diferențe între suprafața trecută în documente și cea rezultată din măsurătorile actuale, atât pentru terenuri extravilane, cât și intravilane. Agenția explică faptul că neconcordanțele pot veni din modul în care au fost făcute măsurătorile în trecut sau din modificări intervenite în timp asupra proprietății. Cum se soluționează diferențele de suprafață Pentru clarificarea situațiilor în care actele și terenul „nu bat”, specialiștii analizează simultan documentele existente și realitatea din teren. În evaluare intră: actele de proprietate; evidențele locale; informațiile obținute prin măsurători cadastrale, folosite pentru stabilirea amplasamentului și a suprafeței imobilului. Fereastra de 60 de zile în care proprietarii pot cere rectificări Înainte de finalizarea lucrărilor, documentele tehnice ale cadastrului sunt afișate public timp de 60 de zile, atât pe site-ul ANCPI, cât și la sediul primăriei (sau într-un alt loc stabilit de primar). În acest interval, deținătorii pot verifica informațiile și pot depune cereri de rectificare dacă observă neconcordanțe. „Prin aceste lucrări este realizată o evidență corectă, completă și actualizată a imobilelor dintr-o localitate, contribuind la asigurarea unei evidențe unitare în sistemul de cadastru și carte funciară”, susține ANCPI. Context: programul de cadastru gratuit și aria de acoperire ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 și vizează înregistrarea gratuită a proprietăților din 660 de comune, însumând peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Primăria Capitalei accelerează demolările de construcții ilegale, cu efect direct asupra operatorilor de terase și comerț stradal , după ce primarul general Ciprian Ciucu spune că a semnat, în ultima lună, dispoziții de desființare pentru circa 55 de astfel de amplasamente, potrivit G4Media . Măsurile vizează terase, chioșcuri și dependințe amplasate pe domeniul public, fără autorizații și fără respectarea regulamentului urbanistic, conform postării edilului general de vineri, pe Facebook. Ciucu susține că ar fi „probabil” un record pentru București și anunță că Parcul Herăstrău „va trece prin același proces”. Herăstrău: lucrări de siguranță la maluri, dar proiectul se oprește înainte de zona teraselor Primarul afirmă că a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță a malurilor lacului din Parcul Herăstrău, însă proiectul tehnic „se oprește” la zona teraselor „cu cântec”. Proiectul ar fi fost comandat cu mai mulți ani în urmă. Edilul spune că a ales să trateze intervenția în etape: faza I ar urma să fie executată anul acesta, iar pentru faza II – care include zona teraselor – va cere Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) o expertiză și contractarea proiectării, invocând riscuri de siguranță ale malurilor. În același context, Ciucu indică posibilitatea ca proiectarea inițială să fi evitat zona teraselor pentru a nu bloca întregul proiect în litigii. Urmează inventarierea teraselor și un nou regulament Ciucu mai anunță că luni va cere Poliției Locale o situație privind terasele, despre care spune că, potrivit informațiilor sale, doar unele ar fi legale. Primarul afirmă că va prezenta public situația și va dispune măsuri pentru intrarea în legalitate. În două-trei săptămâni, edilul spune că va lansa în dezbatere publică un regulament pentru terase, inclusiv cele din parcuri, însoțit de un ghid de elemente permise, precum: tipuri de mobilier; aria cromatică a copertinelor și umbrelelor; dimensiunea pergolelor și jardinierelor. Totodată, Ciucu afirmă că, „pe modelul Brașovului”, în colaborare cu patronatul HORA, autoritățile ar urma să reglementeze „stradă cu stradă” în centrul Bucureștiului cât și cum se pot extinde terasele, în funcție de trama stradală și dimensiunea trotuarelor, cu obiectivul de a oferi „predictibilitate” și „control”. [...]
