Știri
Știri din categoria Imobiliare
Prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București au urcat la 138.692 de euro, iar în Aviației scumpirea lunară a ajuns la 9.000 de euro, potrivit Libertatea. Mișcarea indică o presiune în creștere pe costul de achiziție, într-o piață în care avansul anual rămâne ridicat.
În medie, prețul cerut pentru un apartament vechi cu trei camere a crescut luna trecută cu 0,5% față de martie 2026, adică cu 769 de euro, până la 138.692 de euro (aprox. 693.000 lei). Datele sunt atribuite de Libertatea publicației Zf.ro.
Pe parcursul ultimului an, creșterea a fost de 14,5%, echivalentul unei majorări de 17.538 de euro față de aprilie 2025. Totodată, ritmul anual a urcat în aprilie de la 13,8% în martie la 14,5%, după o „încetinire temporară” la începutul anului, mai arată aceeași sursă.
În interiorul orașului, variațiile au fost semnificative. Cele mai mari creșteri lunare menționate sunt:
În același interval, au existat și corecții în unele zone:
Libertatea notează că, „chiar și cu aceste scăderi”, accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat în ultimele 16 luni, deși rămâne comparabilă cu nivelurile din 2020 și 2021, în contextul unei inflații care depășește 10%.
În plus, potrivit BNR, rata anuală a inflației „va crește și se va menține” în martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza din februarie 2026, care anticipa 9,8% în iunie.
Pe partea de ofertă, articolul mai menționează că piața imobiliară „continuă să se extindă”, experții imobiliari vorbind despre o creștere de 18,5% față de 2025, iar Sectorul 3 rămâne lider la livrări, cu peste un sfert din totalul locuințelor livrate în ultimii patru ani.
Recomandate
Hercesa mută investițiile premium spre centru, cu un proiect de 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) în Sectorul 3 , într-un pariu care poate testa dacă cererea pentru locuințe high-end din București se poate extinde dincolo de polul consacrat din nord. Potrivit Ziarul Financiar , dezvoltatorul spaniol va lansa la finalul acestui an al treilea proiect rezidențial din Capitală: o dezvoltare cu 24 de unități în zona Mircea Vodă, Sectorul 3. Miza este una de repoziționare a ofertei premium către zona centrală, într-o piață în care, în ultimii ani, proiectele high-end și de lux s-au concentrat aproape exclusiv în nord. Directorul general al Hercesa International, Alejandro Solano , spune că există cerere pentru proiecte premium și în centru, motiv pentru care compania țintește un segment „mai exclusivist”. Cum va fi finanțat proiectul Schema de finanțare urmează modelul „clasic” al grupului, conform aceleiași surse: 35–40% capital propriu restul, finanțare bancară În acest context, Solano afirmă că Hercesa are relații bune cu băncile din România, dar atrage atenția că nu toate finanțează proiecte imobiliare și că „acest lucru ar trebui să se schimbe”. Context: Hercesa în București și ponderea României în grup Hercesa este prezentă în România din 2004, când a intrat pe piață prin achiziția clădirii Hotelului Cișmigiu, redeschis în 2012 după o renovare amplă. În prezent, compania mai construiește în București: Vivenda Residencias (Sectorul 2) : proiect început înainte de criza din 2008, aflat în ultimele două faze; peste 1.000 de apartamente livrate dintr-un total de peste 1.300 de unități . Stellaris Residencias (Sectorul 6) , lângă stadionul Steaua: se construiește faza a treia; prima fază a fost livrată , iar a doua urmează să fie predată în acest an . România reprezintă circa 15% din afacerile grupului Hercesa , fiind a doua piață ca pondere după Spania, potrivit Ziarul Financiar. Ce presiuni vede dezvoltatorul: fiscalitate, costuri și urbanism Solano indică doi factori care temperează optimismul pe termen scurt: Măsurile fiscale introduse anul trecut , care au afectat încrederea și capacitatea de cheltuială a consumatorilor; el apreciază însă că piața ar fi depășit deja partea cea mai dificilă a impactului. Tensiuni pe lanțul de aprovizionare cu materiale de construcții , pe fondul conflictului din Iran, care ar alimenta creșterea costurilor de construcție și, implicit, riscul unor prețuri mai mari la proiectele viitoare, cu întrebarea dacă piața le poate absorbi. Pe zona de reglementare, executivul critică lipsa de predictibilitate în urbanismul bucureștean și durata aprobării planurilor urbanistice, despre care spune că poate bloca investițiile. „Avem nevoie de certitudine privind planurile urbanistice şi de termene clare pentru aprobarea acestora. Cunosc dezvoltatori care încearcă de şase ani să aprobe un plan urbanistic. Nu ar trebui să se întâmple. Termenele ar trebui să fie sub un an.“ În paralel, Solano menționează că pietonalizarea Căii Victoriei și extinderea acesteia spre zona Cișmigiu „face orașul mai viu”, invocând efecte similare observate la Madrid. Grupul Hercesa este prezent în mai multe țări, inclusiv Spania, Bulgaria, Portugalia, Mexic, Andorra, Panama și Cehia. [...]
Saltul de 33,5% al „chiriilor” în statisticile oficiale din aprilie nu indică o explozie a pieței libere , ci efectul unei actualizări administrative a tarifelor pentru locuințe de stat și ale autorităților locale, potrivit explicațiilor transmise de INS pentru Economica . INS a raportat că prețul chiriilor a crescut în aprilie 2026 față de martie cu 33,5%, într-un context în care inflația lunară (indice armonizat IAPC) a fost de 0,73%, iar rata anuală a inflației (IAPC) a ajuns la 10,7%. Creșterea lunară la „chirie” este însă descrisă ca neobișnuită și are o cauză punctuală. De unde vine creșterea: HG 193/07.04.2026 și locuințele din fondul public INS explică majorarea prin modificarea tarifului lunar al chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv locuințe de serviciu, de intervenție și cămine pentru unii angajați ai statului, ca urmare a adoptării HG nr. 193/07.04.2026 . „Indicele pentru grupa „Chirie” înregistrează în luna aprilie a.c. o valoare de 133,50%, în principal ca efect al modificării tarifului lunar al chiriei practicat pentru spațiile cu destinația de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrative-teritoriale, prin adoptarea HG nr.193/07.04.2026.” În nomenclatorul folosit la calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), grupa „Chirie” include atât chiriile stabilite prin hotărâri de guvern pentru locuințele din fondul public, cât și chiriile de piață pentru locuințele închiriate de gospodării. INS mai precizează că ultima actualizare a tarifului de bază lunar al chiriei pentru locuințele statului fusese făcută la nivelul anului 2007. Efect bugetar local: exemplul Bucureștiului și miza încasărilor În paralel cu actualizările la nivel național, în București, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat la începutul anului intenția de a majora de zece ori chiriile pentru apartamentele administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) , care nu ar fi fost actualizate de 20 de ani. Este vorba despre peste 4.000 de apartamente, care, potrivit lui Ciucu, ar putea aduce la bugetul local 500 de milioane de lei, față de circa 50 de milioane de lei anterior; proiectul a fost aprobat în ședința CGMB din martie. Ca exemplu, Ciucu a indicat un apartament cu două camere (65,6 mp) pe Bd. Națiunile Unite, unde chiria ar fi crescut de la 145 lei la 1.837 lei după majorare. Ce arată datele din piața liberă: semne de răcire, nu de accelerare În timp ce statistica INS a surprins un salt puternic la „chirie” în aprilie, indicatorii citați pentru piața liberă descriu o dinamică mult mai temperată. Raportul Imobiliare.ro pentru trimestrul I arată o creștere a cererii la nivel național cu 8% și o scădere a ofertei cu 17%, însă chiriile s-ar fi redus ușor cu 2%, iar chiria medie națională ar fi fost de 520 de euro. Datele Storia indică pentru aprilie 2026 o fază de răcire: față de martie, prețurile au stagnat sau au coborât în majoritatea orașelor monitorizate, cu scăderi lunare de 7% în sectoarele 2 și 5 din București, 6% în Iași și 5% în Arad. Brașov și Sectorul 4 au avut minus 4%, iar Oradea este menționată ca excepție, cu o creștere de 5%. În Cluj-Napoca, Constanța și Craiova, chiriile au rămas neschimbate. În esență, creșterea de 33,5% raportată de INS reflectă în principal o ajustare de tarif în zona locuințelor din fondul public, cu potențiale efecte directe asupra bugetelor locale și asupra chiriașilor din acest segment, nu o scumpire generalizată a chiriilor din piața liberă. [...]
Piața rezidențială intră într-o zonă de blocaj: prețurile rămân sus, dar cumpărătorii amână decizia , iar o parte dintre ei ar reveni „în piață” doar la o corecție rapidă de cel puțin 15%, potrivit Agerpres , care citează un sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul persoanelor interesate de achiziții. Aproape 90% dintre respondenți spun că, în prezent, prețurile locuințelor sunt „foarte mari”. Doar 6% le consideră echitabile, iar 4% cred că locuințele sunt încă accesibile în România. Prețuri în creștere, dar decizii întârziate Pe fondul știrilor negative despre economie, mulți potențiali cumpărători rămân în expectativă. Conform sondajului, aceștia ar fi convinși să acționeze imediat în două situații: dacă identifică „o ofertă excelentă” sau dacă prețurile ar scădea „peste noapte” cu cel puțin 15%. În același timp, percepția de risc este alimentată și de volatilitatea recentă a cursului leu/euro , despre care specialiștii în imobiliare spun că a scumpit locuințele cu „zeci de mii de lei” de la o săptămână la alta. „În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenți să treacă la acțiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluția cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de neliniști provocate de inflația ridicată, dobânzi, schimbările pe piața muncii.” „Pe de altă parte, tocmai în momente ca acestea se pot face achiziții bune, deoarece, obiectiv vorbind, apartamentele în România rămân în continuare accesibile, iar puterea de negociere este la cumpărătorul determinat”, a declarat Daniel Crainic , director de marketing Imobiliare.ro. Unde sunt prețurile: 2.025 euro/mp, cu Bucureștiul în prim-plan La nivel național, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util (aprox. 10.125 lei/mp), după un avans anual de 12%, conform Indicelui Imobiliare.ro. În București, amânarea deciziei de cumpărare cu un an a echivalat cu o creștere de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% pentru cele din blocuri vechi, potrivit datelor citate. Așteptări pentru 2026: scumpiri, corecții ușoare și multă incertitudine Sondajul indică o piață împărțită în privința direcției prețurilor: 33% dintre cei care își caută activ o proprietate cred că locuințele vor continua să se scumpească până la finalul lui 2026; 27% se așteaptă la o corecție ușoară; 24% spun că nu pot estima direcția, ceea ce contribuie la amânarea deciziei; 16% mai mizează pe o „spargere a bulei imobiliare” și o scădere dramatică. Principala teamă: prețul nu reflectă valoarea reală Îngrijorările sunt dominate de raportul preț–valoare: 76% se tem că prețul cerut nu reflectă valoarea reală a proprietății; 13% se tem că, dacă amână, nu își vor mai permite locuința dorită; 7% se tem că prețurile vor scădea imediat după cumpărare; 4% nu au îngrijorări legate de prețuri. În ceea ce privește profilul cererii, 44% urmăresc un „upgrade” (mai mult spațiu sau o zonă mai bună), 32% vor să devină proprietari pentru prima dată, 14% văd achiziția ca protecție a economiilor, iar 10% urmăresc venituri din închiriere. [...]
Piața chiriilor s-a răcit în aprilie, cu scăderi lunare în majoritatea orașelor , iar datele sugerează o flexibilitate mai mare a proprietarilor și chiriași mai atenți la buget, potrivit unei analize citate de Economedia . În termeni de dinamică, Storia indică o scădere de 1,9% față de martie și un avans de aproximativ 1% de la un an la altul. Cele mai mari ajustări lunare au fost raportate în București (Sectorul 2 și Sectorul 5, ambele -7%), urmate de Iași (-6%) și Arad (-5%). Brașov și Sectorul 4 au consemnat scăderi de 4%. Oradea a fost singurul oraș dintre cele analizate unde chiriile au crescut față de luna anterioară (+5%), în timp ce în piețe precum Cluj-Napoca, Constanța sau Craiova prețurile ar fi rămas stabile. An la an: variații mici, cu excepții punctuale Raportat la aprilie 2025, evoluția este descrisă ca fiind, în general, stabilă, cu variații reduse în majoritatea orașelor. Creșteri anuale apar în Timișoara (+8%) și în Sectorul 1 din București (+3%), în timp ce scăderi sunt menționate în Iași (-3%), Constanța (-2%) și Craiova (-1%). Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare), pune diferențele și în context metodologic: indicatorii oficiali (precum cei ai Institutului Național de Statistică) includ toate tipurile de chirii din economie, în timp ce datele Storia reflectă prețurile din ofertele de pe platformă, unde apar „stagnări și ajustări punctuale”. „Scăderile observate în mai multe piețe locale, alături de numărul ridicat de orașe în care prețurile au rămas stabile, sugerează o schimbare în comportamentul chiriașilor, care devin mai atenți la buget, dar și o flexibilitate mai mare din partea proprietarilor în stabilirea prețurilor.” Cererea online: mai multe vizualizări, cu două camere în continuare pe primul loc În aprilie 2026, utilizatorii Storia au vizualizat cu 6% mai multe anunțuri imobiliare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe vizualizări au fost în București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara. Ca structură a interesului: apartamentele cu două camere au reprezentat aproape jumătate din totalul vizualizărilor; garsonierele au avut o cotă de 31,5%; apartamentele cu trei camere au ajuns la 18,6%, dar sunt segmentul care „câștigă cel mai mult teren” față de anul trecut, semnalând un interes mai mare pentru locuințe mai spațioase. București: media a coborât, dar diferențele între sectoare rămân mari În aprilie 2026, prețul mediu de închiriere în București a fost de aproximativ 609 euro (aprox. 3.050 lei), în scădere cu 2,7% față de luna anterioară. Sectorul 1 rămâne cel mai scump, cu un preț mediu de aproximativ 806 euro (aprox. 4.030 lei), urmat de Sectorul 2 (669 euro, aprox. 3.345 lei). La polul opus, Sectorul 6 are cele mai reduse prețuri medii, de aproximativ 484 euro (aprox. 2.420 lei). Pe tipuri de locuințe, în București: garsoniere: ~397 euro (aprox. 1.985 lei), ușor peste anul trecut; două camere: ~582 euro (aprox. 2.910 lei), -2% față de aprilie 2025; trei camere: ~843 euro (aprox. 4.215 lei), -2% față de aprilie 2025. Unde sunt cele mai ieftine și cele mai scumpe chirii, în datele Storia În categoria orașelor cu chirii mai reduse, analiza menționează Arad, Oradea, Craiova, Sibiu și Iași, cu niveluri care diferă în funcție de tipul locuinței și cu ajustări lunare/anuale punctuale (de exemplu, creșteri pe segmentul garsonierelor în Arad, respectiv scăderi la Sibiu). În zona piețelor scumpe, Cluj-Napoca rămâne printre cele mai costisitoare, iar Constanța și Brașov sunt prezentate cu niveluri ridicate și evoluții mixte pe segmente (garsoniere, două camere, trei camere). Timișoara apare cu o dinamică anuală pozitivă, dar cu scăderi lunare pe segmentul apartamentelor cu două camere. Pentru chiriași, mesajul principal al lunii aprilie este că presiunea pe preț pare să se fi redus pe termen scurt în multe orașe, însă stabilitatea anuală indică o piață care nu se corectează amplu, ci mai degrabă se ajustează local și pe segmente. [...]
O platformă care agregă peste 100 de proiecte și 1.400 de proprietăți poate schimba modul de vânzare în rezidențialul din nordul Bucureștiului , prin comprimarea căutării și a selecției într-un singur flux digital, cu recomandări automate și acces direct din aplicație, potrivit Profit . North Bucharest Investments a lansat platforma northbucharest.ro și aplicația mobilă „ North Bucharest – Real Estate ”, disponibilă în App Store și Google Play, într-un demers pe care compania îl leagă de „digitalizarea reală” a pieței rezidențiale din București. Din perspectiva operațională, miza este concentrarea ofertei și a instrumentelor de filtrare într-un „ecosistem” unic: proiectul reunește peste 100 de dezvoltări rezidențiale și mai mult de 1.400 de proprietăți disponibile, cu accent pe apartamente și locuințe finalizate, „gata de mutare”. Oferta acoperă tipologii de la studiouri și apartamente la duplexuri, penthouse-uri și vile. Ce aduce nou în procesul de căutare Platforma include funcționalități care urmăresc să reducă timpul de selecție și să crească relevanța ofertelor afișate, prin automatizare și interacțiune directă în aplicație: integrarea inteligenței artificiale pentru recomandări în timp real, în funcție de preferințe și comportamentul de căutare; căutare interactivă pe hartă; acces la oferte direct din aplicație; notificări și alerte în timp real; funcția „Property Tinder”, un sistem de „swipe” pentru trierea rapidă a opțiunilor (descrierea funcției este prezentată în articol, însă textul furnizat este trunchiat și nu include toate detaliile). De ce contează pentru piață Publicația notează că lansarea vine pe fondul schimbării comportamentului cumpărătorilor, care nu mai caută doar listări, ci „experiențe smart”, acces rapid la informație și instrumente care să simplifice decizia. În acest context, agregarea unui volum mare de locuințe finalizate într-o singură interfață poate crește presiunea pe jucătorii tradiționali (agenții, portaluri de anunțuri) să își îmbunătățească instrumentele digitale și modul de prezentare a stocului. Articolul nu oferă date despre modelul de monetizare, comisioane, venituri sau ținte comerciale, astfel că impactul economic direct nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
