Știri
Știri din categoria Imobiliare
Guvernul prelungește în 2026 programul „Noua Casă”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei, o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times.
Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres.
Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință.
În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul:
„Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse.
De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului.
Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare.
Recomandate
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 o opțiune cu avans mic, dar cu costuri mai mari la dobândă din cauza formulei cu dobândă variabilă, într-un context în care creditele ipotecare standard cu dobândă fixă pot fi mai ieftine, potrivit Wall-Street . Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea programului și în acest an, iar plafonul de garantare a fost stabilit la 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Ghidul pentru ediția 2026 nu era publicat la momentul articolului, astfel că reperele de aplicare rămân cele din edițiile anterioare. De ce contează: dobânda variabilă poate face creditul mai scump decât alternativele „Noua Casă” este un credit ipotecar garantat parțial de stat: statul oferă băncilor garanții pentru o parte din împrumut, iar beneficiul direct pentru cumpărător este avansul mai mic față de un credit ipotecar obișnuit. În același timp, programul vine cu dobândă variabilă, calculată în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) plus o marjă fixă de circa 2%, iar durata maximă de creditare este de 30 de ani. În articol este citat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care spune că, la nivelurile actuale ale indicilor, costul dobânzii poate depăși semnificativ ofertele cu dobândă fixă din piață. Avansul minim și pragurile de preț Programul diferențiază condițiile în funcție de valoarea locuinței: Locuințe de până la 70.000 euro : avans minim obligatoriu 5% , procent maxim de garantare 50% . Exemplul din articol: la 70.000 euro, avansul este de aproximativ 3.500 euro. Locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (locuințe noi, inclusiv ANL, recepționate cu cel mult 5 ani înainte de solicitare): avans minim obligatoriu 15% , procent maxim de garantare 60% . Exemplul din articol: la 140.000 euro, avansul este 21.000 euro. Cine poate aplica: condiții de eligibilitate pe proprietăți Conform ghidului FNGCIMM invocat în articol, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre situațiile: nu deține (singur sau împreună cu soțul/soția) nicio locuință, indiferent cum a fost dobândită; sau deține cel mult o locuință cu suprafață utilă sub 50 mp, care nu a fost achiziționată prin „Prima Casă”/„Noua Casă”. Programul nu are limită de vârstă și poate fi accesat individual sau împreună cu partenerul de viață, dacă sunt îndeplinite criteriile. În plus, beneficiarii trebuie să îndeplinească și condițiile de eligibilitate ale băncii. Ce tipuri de locuințe sunt eligibile Prin „Noua Casă” pot fi cumpărate, între altele: locuințe noi (inclusiv ANL) cu recepția lucrărilor făcută cu cel mult 5 ani înainte de solicitarea creditului; locuințe consolidate seismic, cu recepția lucrărilor de consolidare în ultimii 5 ani; și alte locuințe mai vechi de 5 ani (inclusiv locuințe noi recepționate mai demult sau consolidate). Context: programul continuă, dar interesul a scăzut Programul a început în 2009 (sub numele „Prima Casă”) și a devenit „Noua Casă” în 2021. Potrivit datelor citate, de la lansare și până la finalul lunii februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. În 2025, au fost acordate garanții de aproximativ 33 milioane lei. În paralel, articolul indică faptul că dobânzile fixe din piață pot porni de la 4,55% pentru un exemplu de proprietate de 70.000 euro, în timp ce IRCC este 5,58% în T2 2026, ceea ce reduce atractivitatea programului pentru o parte dintre potențialii cumpărători. [...]
Piața rezidențială intră într-o fază de negociere, pe fondul creșterii ofertei și al încetinirii vânzărilor , deși prețurile apartamentelor continuă să urce în toate marile orașe, arată o analiză citată de Digi24 . Semnalul-cheie pentru cumpărători și investitori este decuplarea dintre prețurile de achiziție (în creștere) și chiriile care, în multe orașe, stagnează sau scad, ceea ce pune presiune pe randamentele din închiriere. Prețuri în creștere peste tot, dar chiriile nu mai țin pasul Potrivit datelor platformei imo360 , în martie 2026 față de martie 2025, prețurile apartamentelor au crescut în toate marile orașe, de la +3,6% în Galați până la +12,5% în București, unde nivelul menționat este de 2.009 euro/mp (aprox. 10.045 lei/mp). Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu 3.104 euro/mp (aprox. 15.520 lei/mp), iar Brașov a trecut de 2.100 euro/mp, la 2.171 euro/mp (aprox. 10.855 lei/mp). Pe segmentul chiriilor, direcția este diferită: în multe orașe, chiriile au stagnat sau au scăzut, inclusiv în Iași (-12,5%), Constanța (-11,1%) și în Oradea și Ploiești (-14,3%). Excepția notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu +16,7%. În termeni practici, creșterea mai rapidă a prețurilor față de veniturile din chirii începe să afecteze „logica investițională”, prin comprimarea randamentelor. Oferta vizibil mai mare, iar deciziile de cumpărare se iau mai greu Specialiștii citați descriu o piață „mai echilibrată”, în care cumpărătorii analizează mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului, iar negocierile sunt mai ample decât în anii trecuți. Se vede și o reticență mai mare față de achizițiile „în fază de proiect”, cu preferință pentru locuințe deja construite sau aflate într-un stadiu avansat. În București, în martie 2026 au fost listate 17.242 de apartamente noi la vânzare, cu aproximativ 27% peste media din a doua jumătate a lui 2025, potrivit imo360. În același timp, media zilelor petrecute în piață a crescut de la 44 de zile (ianuarie 2025) la 55 de zile (martie 2026), cu un vârf de 93 de zile în ianuarie 2026, un indiciu că proprietățile se vând mai greu, iar cumpărătorii își permit să compare și să aștepte. La nivel național, datele INS citate indică o scădere cu aproape 5% a autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în T1 2026 față de T1 2025, iar livrările totale din 2025 au coborât sub 58.000 de unități, cel mai redus nivel din ultimii opt ani. Concluzia avansată în analiză este că „pipeline-ul” (portofoliul de proiecte care urmează să fie livrate) rămâne limitat pentru următoarele 18–24 de luni, chiar dacă oferta activă pare să crească acum, pe fondul încetinirii vânzărilor și al acumulării de stoc. Ce înseamnă pentru cumpărători și dezvoltatori Pentru cumpărători, combinația dintre ofertă mai mare și timp mai lung de vânzare poate însemna spațiu suplimentar de negociere, într-o piață în care vânzătorii încă au așteptări ridicate, dar presiunea nu mai este exclusiv pe partea cererii. Pentru dezvoltatori, apare o problemă de lichiditate: potrivit Claudiei Negru (The List Estates), avansurile mari plătite de clienți nu mai pot fi presupuse ca în anii trecuți, iar finanțarea prin linii de creditare este „mai lungă și mai costisitoare”, ceea ce poate încetini ritmul pe unele șantiere. În paralel, Oana Popescu (Crosspoint Real Estate) indică faptul că oferta de imobile noi în zona ultracentrală a Bucureștiului este în scădere, în timp ce în restul sectoarelor există autorizații pentru proiecte noi; luând în calcul și Ilfov, estimările menționate indică peste 20.000 de unități care ar urma să fie livrate în acest an. În plus, analiza notează că majorarea cotei de TVA la 21% s-a reflectat în prețul final și a împins dezvoltatorii să caute soluții de „optimizare a spațiului” pentru a menține accesibilitatea, în timp ce o parte dintre potențialii cumpărători amână achiziția, mai ales când aceasta presupune credit. Închirierile, soluție de tranziție, nu schimbare de preferință Deși chiriile nu cresc uniform, activitatea de închiriere este descrisă ca fiind mai dinamică, pe fondul amânării deciziilor de cumpărare. În interpretarea specialiștilor citați, închirierea câștigă teren mai degrabă ca soluție pragmatică de tranziție, până când piața devine mai predictibilă sau apare o oportunitate de achiziție considerată „cu adevărat bună”. Contextul general: prețuri încă în urcare, ofertă mai vizibilă din cauza vânzărilor mai lente și o piață în care negocierea și verificarea atentă a proprietății devin parte standard a procesului de cumpărare. Pentru detalii conexe despre schimbările din piață, Digi24 trimite și la materialul despre faptul că „ cumpărătorii nu mai acceptă ușor orice preț listat ”, disponibil aici . [...]
Piața rezidențială intră într-o zonă de blocaj: prețurile rămân sus, dar cumpărătorii amână decizia , iar o parte dintre ei ar reveni „în piață” doar la o corecție rapidă de cel puțin 15%, potrivit Agerpres , care citează un sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul persoanelor interesate de achiziții. Aproape 90% dintre respondenți spun că, în prezent, prețurile locuințelor sunt „foarte mari”. Doar 6% le consideră echitabile, iar 4% cred că locuințele sunt încă accesibile în România. Prețuri în creștere, dar decizii întârziate Pe fondul știrilor negative despre economie, mulți potențiali cumpărători rămân în expectativă. Conform sondajului, aceștia ar fi convinși să acționeze imediat în două situații: dacă identifică „o ofertă excelentă” sau dacă prețurile ar scădea „peste noapte” cu cel puțin 15%. În același timp, percepția de risc este alimentată și de volatilitatea recentă a cursului leu/euro , despre care specialiștii în imobiliare spun că a scumpit locuințele cu „zeci de mii de lei” de la o săptămână la alta. „În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenți să treacă la acțiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluția cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de neliniști provocate de inflația ridicată, dobânzi, schimbările pe piața muncii.” „Pe de altă parte, tocmai în momente ca acestea se pot face achiziții bune, deoarece, obiectiv vorbind, apartamentele în România rămân în continuare accesibile, iar puterea de negociere este la cumpărătorul determinat”, a declarat Daniel Crainic , director de marketing Imobiliare.ro. Unde sunt prețurile: 2.025 euro/mp, cu Bucureștiul în prim-plan La nivel național, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util (aprox. 10.125 lei/mp), după un avans anual de 12%, conform Indicelui Imobiliare.ro. În București, amânarea deciziei de cumpărare cu un an a echivalat cu o creștere de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% pentru cele din blocuri vechi, potrivit datelor citate. Așteptări pentru 2026: scumpiri, corecții ușoare și multă incertitudine Sondajul indică o piață împărțită în privința direcției prețurilor: 33% dintre cei care își caută activ o proprietate cred că locuințele vor continua să se scumpească până la finalul lui 2026; 27% se așteaptă la o corecție ușoară; 24% spun că nu pot estima direcția, ceea ce contribuie la amânarea deciziei; 16% mai mizează pe o „spargere a bulei imobiliare” și o scădere dramatică. Principala teamă: prețul nu reflectă valoarea reală Îngrijorările sunt dominate de raportul preț–valoare: 76% se tem că prețul cerut nu reflectă valoarea reală a proprietății; 13% se tem că, dacă amână, nu își vor mai permite locuința dorită; 7% se tem că prețurile vor scădea imediat după cumpărare; 4% nu au îngrijorări legate de prețuri. În ceea ce privește profilul cererii, 44% urmăresc un „upgrade” (mai mult spațiu sau o zonă mai bună), 32% vor să devină proprietari pentru prima dată, 14% văd achiziția ca protecție a economiilor, iar 10% urmăresc venituri din închiriere. [...]
Raportul preț-venit a urcat la niveluri care fac cumpărarea unei locuințe nerealistă pentru veniturile locale în mai multe orașe europene, cu Lisabona și Split în frunte, unde sunt necesari aproape 19 ani de venituri pentru o achiziție, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews . Datele citate se bazează pe indicatorul „raport preț-venit”, una dintre cele mai folosite măsuri ale accesibilității: compară costul unei locuințe obișnuite cu venitul anual al unei gospodării medii și arată câți ani de câștiguri ar fi necesari pentru cumpărare. Cu cât raportul este mai mare, cu atât piața este mai inaccesibilă pentru cei plătiți la nivel local. De ce contează: pragul de „piață problematică” este depășit masiv Ca reper, un raport preț-venit de peste 10 indică deja o piață problematică pentru cumpărători, potrivit lui Mike Langen, economist senior pe piața locuințelor la ABN AMRO, citat de Euronews. Explicația ține de regulile standard de creditare ipotecară: costurile locuinței sunt, de regulă, limitate la aproximativ 30% din venitul gospodăriei, iar durata împrumuturilor este frecvent plafonată la 30 de ani. În acest context, Lisabona și Split, cu un raport de 18,7, sunt „aproape dublu” față de nivelul considerat deja problematic. Top 10 orașe europene cu cele mai inaccesibile locuințe (ani de venit necesari) Conform datelor Numbeo citate în analiză, clasamentul este: Lisabona, Portugalia – 18,7 ani Split, Croația – 18,7 ani Praga, Republica Cehă – 18,1 ani Milano, Italia – 18,1 ani Tirana, Albania – 18,1 ani Viena, Austria – 17,4 ani Belgrad, Serbia – 17,2 ani Paris, Franța – 17,0 ani Londra, Regatul Unit – 16,0 ani Brno, Republica Cehă – 15,8 ani Analiza notează și că, raportat la veniturile locale, o locuință este mai accesibilă în Paris și Londra decât în Lisabona, deși ambele rămân în topul piețelor cu accesibilitate scăzută. Context: „povestea de succes” a Portugaliei și presiunea din piața locuințelor Euronews descrie Portugalia ca fiind promovată ani la rând drept o destinație atractivă – cu soare, siguranță, turism în expansiune și calitate ridicată a vieții – însă cu o piață imobiliară „tensionată” în spatele acestei imagini. În Lisabona, costul unei locuințe a ajuns la aproximativ 18,7 ori venitul anual al unei gospodării tipice, potrivit celor mai recente date Numbeo. [...]
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
Prețurile apartamentelor noi pe litoral au trecut de 2.000 euro/mp util în Constanța , iar oferta rămâne limitată, ceea ce menține presiunea pe costurile de achiziție în plin sezon estival, potrivit Libertatea . În Constanța, apartamentele noi au „abia” depășit pragul de 2.000 euro/mp util, în timp ce în zona Mamaia–Năvodari se găsește mai multă ofertă, dar și la prețuri mai ridicate: 2.169 euro/mp util, în medie. Mesajul de fond este unul de piață: cererea sezonieră se întâlnește cu o ofertă descrisă ca fiind „destul de limitată”, ceea ce poate susține niveluri de preț peste pragul psihologic de 2.000 euro/mp. Tranzacții și investiții: semnale de apetit pentru proiecte premium în București Dincolo de litoral, materialul indică și mișcare în segmentul rezidențial premium din București. În Capitală au început lucrările pentru proiectul Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente. Investiția este estimată la 65 de milioane de euro (aprox. 325 milioane lei), iar finalizarea este indicată pentru 2028. Un element relevant pentru piață este că, înainte de punerea oficială a pietrei de temelie, s-au realizat deja tranzacții de peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei), ceea ce sugerează vânzări timpurii (pre-contractări) într-un proiect aflat la început de execuție. Volumul tranzacțiilor și livrările de locuințe: București-Ilfov domină Pe piața tranzacțiilor, în București s-au vândut „luna trecută” circa 9.600 de imobile, cu cele mai multe tranzacții în Sectorul 1, urmat de Sectorul 3 (cu „mai bine de 2.000” de apartamente, case și terenuri vândute). Datele sunt atribuite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Sectorul 5 este menționat drept cel mai slab din top. La nivel național, peste 11.800 de locuințe au fost finalizate în România în primele trei luni ale anului, conform INS, cele mai multe în București și județul Ilfov, urmate de regiunea de vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara). De ce contează pentru cumpărători și investitori În ansamblu, datele din material conturează două tendințe cu impact economic: pe litoral, pragul de 2.000 euro/mp util devine un nou reper pentru apartamentele noi, într-un context de ofertă limitată, iar în București continuă investițiile în proiecte premium, susținute de tranzacții încă din faze incipiente. [...]
