Știri
Știri din categoria Imobiliare
Guvernul prelungește în 2026 programul „Noua Casă”, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei, o decizie care menține sprijinul de stat pentru creditarea ipotecară într-un context de costuri mai mari în construcții și standarde prudente de creditare, potrivit Financial Times.
Hotărârea de Guvern a fost adoptată la inițiativa Ministerului Finanțelor, iar obiectivul declarat este continuarea accesului la finanțare pentru achiziția de locuințe, „în special pentru persoanele care întâmpină dificultăți în îndeplinirea condițiilor standard de creditare”, conform unui comunicat al ministerului citat de Agerpres.
Plafonul de garantare stabilește capacitatea programului de a susține credite ipotecare prin garanții acordate de stat. Ministerul Finanțelor susține că menținerea programului oferă „predictibilitate” atât beneficiarilor, cât și băncilor și că finanțarea ar urma să fie în condiții mai avantajoase decât produsele standard din piață, mai ales pentru cei care cumpără prima locuință.
În argumentația transmisă de minister, decizia vine pe fondul:
„Noua Casă” este continuatorul programului „Prima Casă” și rămâne unul dintre instrumentele principale de politică publică pentru facilitarea accesului la credite ipotecare, potrivit aceleiași surse.
De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor mai arată că, în 2025, au fost acordate garanții în valoare de aproximativ 33 milioane lei și că o parte semnificativă a sumelor plătite de stat pentru garanții executate a fost recuperată ulterior, pe baza mecanismelor de administrare a riscului.
Hotărârea de Guvern adoptată permite derularea programului și în 2026, iar efectul practic depinde de modul în care plafonul de garantare va fi utilizat în relația dintre bănci și beneficiari. În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă continuarea programului de obiective mai largi: stabilitatea pieței rezidențiale și sprijinirea sectoarelor conexe, precum construcțiile și serviciile financiare.
Recomandate
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica , care citează un proiect al Ministerului Finanțelor . Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor. De ce contează plafonul de 500 milioane lei Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari. În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale. Context: scădere de ofertă și presiuni fiscale Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu: scăderea ofertei cu aproximativ 18%; creșteri ale prețurilor de peste 15%; „presiuni fiscale semnificative”, inclusiv majorarea TVA la 21%, creșterea impozitelor pe proprietate și a taxării chiriilor; absența unei relaxări a condițiilor de finanțare. În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”. Cum arată creditarea ipotecară în marile orașe (date dintr-o analiză citată) Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost: Cluj-Napoca : 462.179 lei; rată medie 2.538 lei/lună (aprox. -7% față de T3 2024) Iași : 435.405 lei; rată medie 2.402 lei (aprox. -8%) București : 432.395 lei; rată medie 2.366 lei (aprox. -6%) Constanța : 422.621 lei; rată medie 2.326 lei (aprox. -7%) Timișoara : 383.245 lei; rată medie 2.121 lei (de la 2.288 lei în T3 2024, aprox. -7%) Brașov : 378.125 lei; rată medie 2.069 lei (aprox. -8%) Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate. Dimensiunea programului până acum „Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare , în valoare totală de 31,72 miliarde lei , potrivit proiectului citat. [...]
Ministerul Finanțelor vrea să păstreze în 2026 plafonul de garantare la 500 milioane lei pentru programul „Noua Casă”, deși utilizarea din 2025 a fost marginală , ceea ce ridică semne de întrebare despre relevanța instrumentului într-o piață în care creditele ipotecare standard au devenit mai atractive, potrivit Profit . Ministerul argumentează că menținerea plafonului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, invocând creșterea cererii pe fondul unei oferte limitate și dificultățile unei părți a populației de a îndeplini condițiile standard de creditare, în special nivelul avansului, care „poate ajunge în unele cazuri până la 25%” pentru locuințe cu valoare redusă. Plafon neschimbat, dar cerere redusă Plafonul propus pentru 2026 este același ca în anul anterior, însă în 2025 s-au acordat doar 246 de garanții în valoare totală de 33 milioane lei și 9 promisiuni de garantare de 1,3 milioane lei. În titlul materialului, Profit indică faptul că din plafonul de 500 milioane lei alocat anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei. Pe acest fundal, Ministerul Finanțelor susține că programul rămâne util ca mecanism de acces la locuințe prin garanții de stat și avans minim, chiar dacă „importanța programului Noua Casă s-a redus în ultimii ani”, pe măsură ce băncile au venit cu produse ipotecare mai atractive. De ce insistă statul: stabilitate și evitarea „distorsiunilor” În motivarea citată, Ministerul leagă continuarea programului de obiective de stabilitate a pieței și de prevenirea unor reacții „speculative sau de panică”, pe fondul presiunilor persistente asupra accesului la locuințe. „Pentru anul 2026, se propune continuarea Programului «Noua Casă» cu un plafon de garantare în valoare de 500 milioane lei (...), astfel încât să fie evitate distorsiunile în piață și riscul apariției unor reacții speculative sau de panică”, potrivit Ministerului Finanțelor. Instituția mai invocă „condițiile favorabile de finanțare”, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor, ca argument pentru menținerea programului. Bilanțul programului și costurile din garanții executate De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare, cu o valoare totală de 31,72 miliarde lei. În același interval (de la implementare până la 28 februarie 2026), Ministerul Finanțelor a plătit 1.599 de garanții, în valoare totală de 125,13 milioane lei. Separat, din suma totală de 123,32 milioane lei plătită până la finele trimestrului IV 2025 către finanțatori, a fost recuperată suma de 77,86 milioane lei până la 31 decembrie 2025, plus „aproximativ 23,9 milioane lei” aferente unui număr de „aproximativ 285” repuneri în drepturile și obligațiile inițiale ale contractului de garantare. Context: strategia a expirat, iar presiunile de cost rămân Ministerul amintește că strategia de derulare pe termen mediu (2017–2021) pentru „ Prima casă”/„Noua casă ” a expirat la finalul lui 2021, iar obiectivele și direcțiile strategice au fost „în mare parte” atinse, în condițiile unui mecanism gradual de reducere a intervenției statului ca garant. Totuși, instituția avertizează că înăsprirea condițiilor de creditare și presiunile fiscale (precum creșterea TVA sau posibile taxe suplimentare în construcții) pot împinge în sus costurile locuințelor, ceea ce ar menține utilitatea programului pentru acces „echitabil și sustenabil” la finanțare imobiliară. [...]
Elveția pregătește înăsprirea regulilor pentru cumpărătorii străini de locuințe , printr-o consultare publică ce ar putea introduce obligația unei autorizații prealabile pentru cetățenii din afara UE și AELS, pe fondul deficitului de locuințe și al presiunii pe piața rezidențială, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra cererii din segmentul cumpărătorilor non-europeni: Consiliul Federal a lansat consultarea privind noile măsuri, iar propunerea rămâne deschisă pentru observații publice până la 15 iulie. Ce schimbări sunt avute în vedere Conform informațiilor citate în material, măsurile ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS să obțină o autorizație înainte de a cumpăra o locuință în Elveția. Inițiativa este prezentată ca răspuns la agravarea deficitului de locuințe și la presiunea în creștere asupra pieței rezidențiale. Context politic: referendum și presiune pe piața rezidențială Guvernul a anunțat noile reglementări înaintea referendumului programat pentru 14 iunie, care vizează inițiativa „10 milioane” – un proiect ce urmărește plafonarea populației rezidente permanente. În dezbaterea publică sunt invocate supraaglomerarea, creșterea traficului și majorarea chiriilor, iar o parte a populației leagă scăderea nivelului de trai de creșterea demografică și presiunea pe infrastructură. „ Lex Koller ”, înăsprită din nou Executivul elvețian arată că modificările propuse reprezintă o înăsprire suplimentară a legislației existente, cunoscută ca „Lex Koller”, care deja restricționează achizițiile imobiliare de către străini și condiționează astfel de tranzacții de obținerea unei autorizații. Legea a fost introdusă pentru a proteja accesul populației locale la locuințe și pentru a limita speculațiile. În paralel, autoritățile semnalează un interes mai ridicat al cumpărătorilor din afara UE și AELS, inclusiv al investitorilor bogați din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul tensiunilor geopolitice din regiune, ceea ce alimentează îngrijorările privind creșterea ponderii proprietăților deținute de străini. Materialul Economedia citează informații preluate de la Mediafax și menționează Bloomberg ca sursă pentru detaliile privind consultarea și măsurile discutate. [...]
Închirierile au crescut cu aproximativ 40% în T1, semn că piața rezidențială se mută de la cumpărare la prudență , pe fondul incertitudinilor economice și al costurilor încă ridicate, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea de comportament este descrisă ca o „pauză” în decizia de achiziție: interes există, dar cumpărătorii amână pasul final și preferă flexibilitatea unui contract de închiriere. În acest context, chiria nu mai apare doar ca soluție temporară, ci ca opțiune „mai ușor de gestionat” într-o perioadă în care incertitudinea persistă. „Vedem o piaţă activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce priveşte decizia de cumpărare. Clienţii caută, fac vizionări, cer informaţii detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic şi incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervaţi.” Declarația aparține Claudiei Negru, owner The List Estates , și indică o diferență tot mai vizibilă între intenție și tranzacție: clienții rămân în piață, dar își calibrează mai strict riscurile. Nordul Bucureștiului, principalul pol de cerere la închiriere Dinamicile sunt mai pronunțate în nordul Capitalei, unde cererea se concentrează în zone precum: Pipera Iancu Nicolae Băneasa Floreasca Motivul invocat este unul operațional și de stil de viață: proximitatea față de centrele de business și școlile internaționale cântărește mai mult în decizie decât obiectivul de a deveni proprietar pe termen lung. Ce înseamnă schimbarea pentru piață Mesajul de fond este o repoziționare: achizițiile „nu dispar”, dar sunt analizate mai atent și, în multe cazuri, amânate până când contextul devine mai previzibil. Între timp, piața se adaptează la o cerere mai mare de închiriere, alimentată de nevoia de flexibilitate și de prudență financiară. [...]
Piața imobiliară a încetinit în aprilie , cu 48.135 de imobile vândute la nivel național, cu 5.240 mai puține decât în martie, potrivit datelor ANCPI citate de Economedia . Față de aprilie 2025, scăderea este de 1.776 de tranzacții. Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București (8.024), Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține vânzări au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-a tranzacționat cel mai mult în orașele reședință de județ În reședințele de județ, cele mai active piețe au fost Brașov (1.024 tranzacții), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). Semnal mixt: mai puține vânzări, dar mai multe ipoteci și operațiuni pe „bunuri viitoare” Pe lângă scăderea numărului de vânzări, datele ANCPI indică două evoluții care pot conta pentru dinamica finanțării și a proiectelor în dezvoltare: 804 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare , în creștere cu 405 față de luna precedentă, pe fondul aplicării Legii nr. 207/2025 , care vizează creșterea transparenței în tranzacțiile pentru locuințe în curs de dezvoltare. Cele mai multe astfel de operațiuni au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). 28.081 de ipoteci la nivel național, în creștere cu 1.957 față de aprilie 2025. Cele mai multe au fost în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman, Gorj și Sălaj. Terenuri agricole: județele cu cele mai multe vânzări Pe segmentul terenurilor agricole, cele mai multe vânzări au fost consemnate în Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Majorarea TVA la 21% a frânat cererea de locuințe și a adâncit ruptura dintre prețuri și vânzări , într-o piață în care costurile de construcție împing în sus prețurile, dar cumpărătorii nu mai pot susține ritmul, potrivit Ziarul Financiar . În București, prețurile la apartamente au urcat cu 16% în T1/2026 față de T1/2025, în timp ce tranzacțiile au scăzut cu 20% în ianuarie și cu 8% în martie, conform datelor ANCPI prezentate de Andreea Comșa , fondator Premier Estate Management . Punctul de tensiune este fiscal: trecerea TVA de la 9% la 21% a afectat în special orașele din afara Capitalei, unde „aproape 80% din vânzări se bazau pe apartamentele care se încadrau în TVA-ul de 9%”, spune Comșa. În interpretarea ei, efectul este o comprimare a volumelor care poate reduce inclusiv încasările bugetare, prin scăderea numărului de tranzacții. Prețuri în creștere, volume în scădere: costurile limitează ajustarea Andreea Comșa descrie un „paradox” al pieței: vânzările scad, dar prețurile cresc, pe fondul scumpirii materialelor, manoperei și a celorlalte componente din planurile de dezvoltare. În acest context, spațiul pentru discounturi rămâne limitat, chiar dacă ritmul vânzărilor s-a redus. „Excel-ul duce orice – în Excel poţi să pui orice business plan –, doar că piaţa nu poate să absoarbă orice preţ pe metrul pătrat.” Ea susține că, dacă un dezvoltator ajunge de la 10 vânzări pe lună la 5, nu poate compensa prin reduceri mari fără să coboare sub costuri, ceea ce ar face proiectul nesustenabil. Finanțarea se mută pe faze, cu praguri de pre-vânzare Pe partea de creditare, băncile ar fi trecut la un model mai condiționat: finanțarea nu mai acoperă integral proiecte mari „dintr-o bucată”, ci se acordă pe faze de construcție, după atingerea unui nivel de pre-vânzare de 20–25% din apartamente. Comșa spune că această schimbare elimină dezvoltatorii care se bazau pe avansurile clienților pentru a construi și forțează o „maturizare” a pieței. Exemple de proiecte și niveluri de preț Premier Estate Management gestionează vânzările pentru proiectele Blue Drumul Taberei, Glenwood (Corbeanca, dezvoltat de Speedwell) și Regnum Residences Spa (zona Fundeni). Pentru Glenwood, proiect gândit pe șase ani, sunt menționate 209 vile, cu 15 case deja construite și o casă-model; prețurile pornesc de la 380.000 de euro plus TVA (aprox. 1,9 mil. lei), iar vilele de la lac depășesc 700.000 de euro fără TVA (aprox. 3,5 mil. lei). În paralel, Comșa avertizează că o scădere abruptă a prețurilor, de tipul celei din 2009–2010, ar veni la pachet cu o deteriorare economică mai largă, nu cu o „oportunitate” ușoară pentru cumpărători. [...]
