Știri
Știri din categoria Imobiliare
Elveția pregătește înăsprirea regulilor pentru cumpărătorii străini de locuințe, printr-o consultare publică ce ar putea introduce obligația unei autorizații prealabile pentru cetățenii din afara UE și AELS, pe fondul deficitului de locuințe și al presiunii pe piața rezidențială, potrivit Economedia.
Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra cererii din segmentul cumpărătorilor non-europeni: Consiliul Federal a lansat consultarea privind noile măsuri, iar propunerea rămâne deschisă pentru observații publice până la 15 iulie.
Conform informațiilor citate în material, măsurile ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS să obțină o autorizație înainte de a cumpăra o locuință în Elveția. Inițiativa este prezentată ca răspuns la agravarea deficitului de locuințe și la presiunea în creștere asupra pieței rezidențiale.
Guvernul a anunțat noile reglementări înaintea referendumului programat pentru 14 iunie, care vizează inițiativa „10 milioane” – un proiect ce urmărește plafonarea populației rezidente permanente. În dezbaterea publică sunt invocate supraaglomerarea, creșterea traficului și majorarea chiriilor, iar o parte a populației leagă scăderea nivelului de trai de creșterea demografică și presiunea pe infrastructură.
Executivul elvețian arată că modificările propuse reprezintă o înăsprire suplimentară a legislației existente, cunoscută ca „Lex Koller”, care deja restricționează achizițiile imobiliare de către străini și condiționează astfel de tranzacții de obținerea unei autorizații. Legea a fost introdusă pentru a proteja accesul populației locale la locuințe și pentru a limita speculațiile.
În paralel, autoritățile semnalează un interes mai ridicat al cumpărătorilor din afara UE și AELS, inclusiv al investitorilor bogați din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul tensiunilor geopolitice din regiune, ceea ce alimentează îngrijorările privind creșterea ponderii proprietăților deținute de străini.
Materialul Economedia citează informații preluate de la Mediafax și menționează Bloomberg ca sursă pentru detaliile privind consultarea și măsurile discutate.
Recomandate
Numărul locuințelor finalizate în România a scăzut în 2025 , când au fost terminate 59.062 de unități, cu 1.916 mai puține decât în 2024, pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică . Scăderea confirmă încetinirea ritmului de dezvoltare pe piața rezidențială, după mai mulți ani în care construcțiile de locuințe au crescut constant. În ultimul trimestru al anului trecut au fost date în folosință 18.740 de locuințe, cu 73 mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Majoritatea au fost construite în mediul urban, care a concentrat 52,2% din totalul locuințelor finalizate în această perioadă. Analiza finanțării arată o evoluție diferită între sectorul public și cel privat. În trimestrul IV din 2025, numărul locuințelor realizate din fonduri private a crescut cu 262 de unități comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce locuințele construite din fonduri publice au scăzut cu 189 de unități. Distribuția regională indică evoluții neuniforme la nivelul țării. Unele regiuni au înregistrat creșteri ale numărului de locuințe finalizate, în timp ce altele au consemnat scăderi. Regiunile în care s-au construit mai multe locuințe în trimestrul IV 2025: Nord-Est: +460 locuințe Centru: +182 Nord-Vest: +39 Sud-Vest Oltenia: +34 Regiunile în care numărul locuințelor finalizate a scăzut: Vest: −268 locuințe Sud-Muntenia: −184 București–Ilfov: −134 Sud-Est: −56 La nivelul întregului an 2025, structura construcțiilor rezidențiale s-a modificat și din punct de vedere al mediului de rezidență. Ponderea locuințelor finalizate în mediul rural a crescut la 46,3%, față de 43,2% în 2024. În același timp, ponderea locuințelor din mediul urban a scăzut de la 56,8% la 53,7%. Datele arată astfel o încetinire moderată a pieței construcțiilor de locuințe, însoțită de o redistribuire geografică și de o creștere a interesului pentru proiecte rezidențiale în mediul rural. [...]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate creșteri ale chiriilor din UE , cu o inflație anuală a chiriilor de 8,2%, într-un context european în care cererea de locuințe de închiriat avansează mai repede decât oferta, potrivit unei analize Economedia , care citează date și declarații preluate de Euronews și Eurostat . Miza economică: presiunea pe bugetele gospodăriilor se accentuează, iar costurile proprietarilor tind să fie transferate în chirii. În UE, chiriile au crescut în medie cu 3,1% în 2025, însă diferențele între țări au fost mari. România se află în grupul statelor cu scumpiri ridicate, alături de Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%). De ce urcă chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația centrală indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Potrivit lui Kate Everett-Allen (Knight Frank), citată de Euronews Business, dobânzile ipotecare încă relativ ridicate și presiunile de accesibilitate din piața de vânzare au împins mai multe gospodării către închiriere, în special cumpărătorii la prima achiziție. În același timp, oferta a fost afectată de mai mulți factori, inclusiv: modificări fiscale și de reglementare, care au redus interesul proprietarilor în unele piețe; cerințe de eficiență energetică și costuri de renovare, care cresc povara pentru proprietarii de locuințe închiriate; restricții asupra închirierilor pe termen scurt, care „ajută marginal”, dar fără să schimbe semnificativ oferta totală. „Rezultatul este o piață a chiriilor mai strânsă și o presiune continuă de creștere a prețurilor.” Cum se vede România în tabloul european La nivelul UE, variația chiriilor efective pentru locuințe a mers, potrivit analizei, de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația. România, cu 8,2%, se poziționează în partea superioară a clasamentului european. În zona euro și în marile economii, creșterile au fost, în general, mai temperate: Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%) sunt sub media UE, în timp ce Italia (3,8%) este peste media UE. Presiune pe bugete și transfer de costuri către chiriași Analiza notează că locuințele reprezintă o cincime din venitul mediu al gospodăriilor din UE, iar în unele țări ponderea este mult mai mare – 35% în Grecia, potrivit Eurostat. În acest context, scumpirea chiriilor devine o povară directă pentru populație. Mikk Kalmet (Global Property Guide), citat de Euronews Business, indică și un mecanism de transmisie a costurilor: creșterea costurilor proprietarilor, mai ales pentru cei puternic îndatorați, a fost transferată treptat către chiriași, ceea ce a împins chiriile în sus. Tot el arată că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă restrânsă tind să aibă creșteri mai mari, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este mai lent. [...]
Chiriile din România au crescut peste media UE în 2025 , într-un context european în care cererea de locuințe la închiriere a depășit oferta, iar proprietarii au transferat către chiriași o parte din costurile mai mari de finanțare și modernizare, potrivit Digi24 . La nivelul Uniunii Europene , chiriile au urcat în medie cu 3,1% în 2025, însă în mai multe state scumpirile au ajuns la două cifre. România este menționată cu o creștere anuală a chiriilor de 8,2% și se află pe locul opt într-un top 10 al statelor cu cele mai mari avansuri ale prețurilor la închiriere, peste media UE. În interiorul Uniunii, variația chiriilor a mers de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația, iar Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%) sunt, de asemenea, în zona creșterilor ridicate. De ce se scumpesc chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația dominantă indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Kate Everett-Allen, șefa cercetării rezidențiale europene la Knight Frank, a legat presiunea de pe piața chiriilor de accesibilitatea mai slabă la cumpărare, în condițiile unor rate ale creditelor ipotecare încă „relativ ridicate”, care împing mai multe gospodării către închiriere, mai ales cumpărătorii la prima achiziție. Tot pe partea de ofertă, aceeași sursă arată că: modificările fiscale și de reglementare au redus interesul unor proprietari în anumite piețe; cerințele de eficiență energetică și costurile de modernizare cresc povara de a menține locuințe pentru închiriere; restricțiile privind închirierile pe termen scurt au un efect „marginal”, insuficient pentru a schimba semnificativ oferta totală. Costurile proprietarilor se transferă în chirii Un alt factor important este creșterea costurilor suportate de proprietari. Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, a spus că scumpirile din 2025 au fost alimentate de cererea puternică, iar costurile mai mari — mai ales pentru proprietarii puternic îndatorați — au fost transferate treptat către chiriași, ceea ce a adăugat presiune suplimentară asupra chiriilor. Kalmet a mai indicat că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă limitată tind să aibă creșteri mai rapide, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este, de regulă, mai lent. Unde au crescut mai lent chiriile în marile economii În 2025, inflația anuală a chiriilor a fost sub media UE în mai multe state, inclusiv în Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%). Italia (3,8%) este menționată ca singura dintre cele patru mari economii ale UE unde chiriile au crescut peste media UE, dar cu mai puțin de un punct procentual. Turcia , „caz aparte” în regiune Dacă sunt incluse și țările candidate la UE și cele din EFTA, Turcia se detașează puternic, cu o inflație anuală a chiriilor de 77,6% (din 36 de țări), mult peste a doua cea mai mare creștere, în Muntenegru (18,5%). În Turcia, plafonarea creșterilor chiriilor la 25% (măsură valabilă din iulie 2022 și prelungită până în iulie 2024) a avut „efecte neintenționate”, potrivit lui Everett-Allen: proprietarii ar fi încercat să recupereze pierderile prin creșteri abrupte la noile contracte. În ansamblu, materialul indică faptul că Europa de Est și Balcanii au avut, în 2025, creșteri ale chiriilor mai mari decât alte regiuni, cu excepții precum Kosovo (1%) și Macedonia de Nord (3,3%). [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu mută cererea de locuințe de lux spre Europa , alimentând interesul super-bogaților din Golf pentru piețe considerate „mai sigure”, potrivit HotNews , care citează Bloomberg, preluat de presa greacă. Agenți imobiliari din Londra, Monaco, Elveția și Marbella (Spania) descriu o creștere bruscă a solicitărilor din partea investitorilor și familiilor cu averi mari, care fie caută o relocare temporară, fie iau în calcul stabilirea în străinătate până când situația din regiune se stabilizează. Din perspectivă imobiliară, mișcarea se vede direct în cerere, disponibilitate și prețuri, mai ales pe segmentul de închirieri și achiziții premium. De ce contează: tensiunile geopolitice se traduc în presiune pe stoc și prețuri Schimbarea de direcție vine după o perioadă în care orașe precum Dubai și Abu Dhabi atrăseseră capital internațional, inclusiv prin stimulente fiscale și un nivel de trai ridicat. Acum, o parte dintre investitorii bogați își reconsideră expunerea în regiune și se orientează către destinații europene percepute drept „refugii sigure”. În Elveția, un exemplu concret citat este că agentul imobiliar Jean Florian (Rockwell Properties) caută la Geneva o proprietate de lux de aproximativ 20 de milioane de franci elvețieni pentru un client care dorește să se mute din Orientul Mijlociu, pe fondul interesului în creștere pentru segmentul de lux. Unde se vede cel mai rapid: Marbella și Londra În sudul Spaniei, Engel & Völkers raportează zilnic numeroase cereri noi pentru achiziții și închirieri în Marbella. Clienții caută locuințe cu servicii de tip resort — concierge, săli de sport, restaurante — într-un model de locuire apropiat de cel din orașele din Golf. În Londra, cererea pentru închirieri de lux este în creștere, pe fondul scăderii ofertei disponibile și al menținerii prețurilor la niveluri ridicate. Conform datelor de piață citate, numărul de noi solicitanți pentru locuințe cu valoare ridicată a crescut cu aproape 17% față de anul trecut. Relocare „pe termen scurt”, nu mutare definitivă Deși interesul crește, majoritatea evită deocamdată decizii permanente, invocând dificultăți fiscale și birocratice: schimbarea rezidenței fiscale, înscrierea copiilor la școli, deschiderea de conturi bancare. În consecință, cererea este în principal pentru rezidență temporară — de până la șase luni — mai ales din partea familiilor care s-au mutat recent în Orientul Mijlociu, dar păstrează legături puternice cu Europa. Pe hartă, Italia, Spania, Portugalia și Franța par să beneficieze de această tendință, în timp ce Elveția și Londra rămân poli majori de atracție. Experții citați estimează că direcția se va menține atât timp cât instabilitatea din regiune persistă, piața imobiliară de lux funcționând ca indicator al mișcărilor globale ale averii. [...]
România a eliminat un risc de 385 milioane euro (aprox. 1,9 miliarde lei) în dosarul Casa Radio , după ce tribunalul ICSID de la Washington a respins, printr-o decizie majoritară, pretențiile formulate de dezvoltatorul israelian Plaza Centers, pe motiv de jurisdicție, potrivit Profit . Hotărârea reduce expunerea financiară imediată a statului, dar nu închide disputa mai amplă legată de soarta proiectului. Decizia ICSID s-a bazat pe constatări privind conduita companiei și pe „anumite acorduri istorice”, menționate în declarațiile publice ale Plaza Centers din perioada 2016–2020. Tribunalul a decis și ca fiecare parte să își suporte propriile costuri de arbitraj. Plaza Centers a transmis că analizează hotărârea, inclusiv motivarea și implicațiile constatărilor tribunalului, și că ia în calcul „toate opțiunile disponibile și pașii următori”. Ce rămâne deschis: arbitrajul separat inițiat de România, la Londra Arbitrajul câștigat acum de România vizează cererea Plaza Centers, depusă la Washington în iunie 2022. În paralel, statul român a deschis o procedură separată pentru rezilierea Acordului de Parteneriat Public-Privat (PPP) din 2006 privind Casa Radio și restituirea activelor proiectului către stat, solicitând despăgubiri de 96 milioane euro (aprox. 480 milioane lei), fără TVA și dobânzi. Această procedură se judecă la Curtea de Arbitraj Internațional din Londra , iar prima înfățișare este programată în luna mai 2027, conform informațiilor citate de Profit. Context: proiect concesionat pe 49 de ani, șantier abandonat Casa Radio a fost concesionată pe 49 de ani pentru realizarea unui proiect imobiliar de mari dimensiuni, însă lucrările sunt abandonate de mult timp. Investitorul a susținut anterior că a plasat în proiect 85 milioane euro (aprox. 425 milioane lei), excluzând costul de achiziție al companiei. Structura parteneriatului menționată de Profit indică o participație de 75% pentru Plaza Centers, restul fiind deținut de autorități române și o companie cu capital turcesc. Miza economică și implicații pentru piață Pe termen scurt, respingerea cererii de 385 milioane euro reduce riscul unei plăți semnificative din bugetul public. Pe termen mediu, însă, dosarul rămâne relevant pentru piața imobiliară din București, în condițiile în care Plaza Centers a anunțat că a prelungit până la 31 decembrie 2026 acordul cu AFI Europe , proprietarul AFI Cotroceni, pentru o posibilă vânzare a clădirii Casa Radio. [...]
Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]
