Știri
Știri din categoria Imobiliare
Grupul MAS își schimbă conducerea executivă într-un moment de repoziționare pe piața din România, după vânzări majore de active. Potrivit Economedia, Consiliul de Administrație al investitorului imobiliar sud-african MAS a decis o rocadă la vârful managementului: Mihail Vasilescu devine CEO, iar Irina Grigore revine în funcția de CFO (director financiar), cu efect imediat.
Mihail Vasilescu era până acum director non-executiv în cadrul MAS și partener la Prime Kapital. Conform informațiilor publicate, el are peste 23 de ani de experiență în sectoarele financiar și imobiliar, fiind implicat în Prime Kapital încă de la înființare și având, totodată, calitatea de beneficiar indirect al unui acționar minoritar din companie.
Înainte de Prime Kapital, Vasilescu a fondat și condus Rampart Capital, firmă de consultanță financiară axată pe atragerea de finanțări corporative, restructurarea datoriilor și fuziuni și achiziții (M&A). În sistemul bancar românesc, a lucrat ca șef al Departamentului de Finanțare de Proiecte la Banca Românească și ca manager de relații asociat la Bancpost.
Irina Grigore părăsește poziția de CEO, pe care a ocupat-o din 21 aprilie 2022, și preia din nou conducerea departamentului financiar, rol pe care l-a mai avut anterior. Consiliul de Administrație a transmis mulțumiri pentru mandatul său de CEO și a indicat că va rămâne „o piesă centrală” în echipa de management.
Compania a mai precizat că schimbările în comitetele Consiliului de Administrație, generate de această rocadă, urmează să fie analizate și comunicate ulterior.
Schimbarea de leadership vine după tranzacții importante în România. MAS PLC, descris ca unul dintre cei mai mari proprietari de malluri din România, a anunțat recent vânzarea către AFI Europe a șase centre comerciale în aer liber, într-o tranzacție evaluată la aproape 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), detaliată de Economedia într-un material anterior: Economedia.
Activele menționate sunt: Prahova Value Centre (Ploiești), Zalău Value Center, Baia Mare Value Centre, Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Bârlad Value Centre.
Totodată, la finalul lui 2024, MAS a vândut șapte centre comerciale de tip strip mall din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro (aprox. 245 milioane lei).
Recomandate
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Creșterea chiriilor și scăderea dobânzilor fixe au împins cumpărarea în fața închirierii în marile orașe, într-o piață în care valoarea apartamentelor vândute a urcat cu peste 30% în ultimii trei ani, potrivit Economedia , care citează o analiză realizată de platforma financiară OferteBancare.ro (preluată de Agerpres). Analiza susține că persoanele care au cumpărat în urmă cu trei ani prin credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat simultan de aprecierea locuinței și de stabilitatea ratei lunare, în timp ce chiriile au crescut. Economistul Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, estimează că „nu vom avea o scădere mai mare de 10% a prețurilor imobilelor de aici înainte”, mizând pe menținerea trendului de creștere, pe fondul cererii pentru locuințe „de calitate” și al ofertei limitate de locuințe moderne în zonele căutate. Chiriile au urcat, iar ratele au rămas competitive În marile orașe, chiriile pentru un apartament cu două camere au crescut cu 50–100 euro pe lună față de acum trei ani și au ajuns la 440–600 euro, potrivit datelor analizate. În paralel, dobânzile fixe mai mici au schimbat comparația rată–chirie: analiza indică un credit ipotecar cu dobândă fixă de circa 4,95% în primii trei ani, iar pentru un împrumut de 300.000 lei rata ar fi de circa 1.600 lei/lună, față de 1.780 lei în 2023. În exemplul dat, cine a cumpărat în 2023 un apartament vechi de 50 mp în București ar plăti „azi” o rată de circa 392 euro, cu peste 200 euro sub chiria cerută acum în piață. Prețurile locuințelor: creșteri pe vechi și nou, cu ecart mare între orașe Pe segmentul vânzărilor, prețurile apartamentelor (vechi și noi) au crescut, iar un apartament nou de 50 mp ar fi ajuns să coste între 104.750 euro (aprox. 522.000 lei) și 175.000 euro (aprox. 872.000 lei), conform analizei citate. În același timp, analiza notează creșterea veniturilor: câștigul salarial mediu net a urcat de la 4.593 lei în septembrie 2023 la 5.688 lei în august 2026, adică aproape 24%. Context: România rămâne în zona „accesibilă” în comparațiile europene O cercetare Deloitte Property Index 2026 , citată în analiză, plasează România pe al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, la 1.917 euro/mp. Raportat la venituri, un apartament de 50 mp ar costa circa 87 de salarii nete medii, față de 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia. Pe acest fundal, analiza argumentează că inflația a erodat economisirile, iar achiziția unei locuințe poate funcționa ca protecție a puterii de cumpărare, mai ales când este pentru uz personal și când diferența față de chirie rămâne semnificativă. [...]
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
Dedeman contestă în instanță despăgubirea de expropriere, un semnal despre riscul litigiilor în marile proiecte rutiere , după ce compania controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl a dat în judecată statul pentru suma stabilită la exproprierea unui teren din județul Iași, potrivit Profit . Miza este un teren de 133 mp din satul Uricani, comuna Miroslava, aflat pe traseul investiției publice „Varianta de ocolire a municipiului Iași – Etapa I – Varianta Sud – trafic greu”, proiect aflat la stadiul de documentație. Pentru această suprafață, statul a stabilit o despăgubire de 671 lei, adică 5 lei/mp. Ce reclamă Dedeman și ce cere instanței În cererea de chemare în judecată, Dedeman susține că hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii (Hotărârea nr. 183/29.09.2020, emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania ar fi aflat despre existența ei abia în 2026, când a solicitat documentul de la cartea funciară. „Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în acțiunea Dedeman citată de Profit. Pe lângă cuantumul despăgubirii, compania invocă și efectele exproprierii parțiale asupra restului proprietății, cerând o expertiză care să evalueze dacă terenul rămas a suferit o depreciere și, dacă da, în ce cuantum. În acțiune sunt enumerate criterii precum accesul, frontul stradal, forma parcelei, posibilitatea de construire, utilitățile și destinația urbanistică. Primul termen de judecată la Judecătoria Iași nu a fost fixat, conform informațiilor din articol. Context: diferența dintre grila de expropriere și prețul de piață Profit citează un expert imobiliar (via news.ro) care afirmă că terenurile din zona Uricani se vând, pe piața liberă, de la „câteva zeci de euro” și pot depăși 100 de euro, în funcție de poziționare și acces. Același expert arată că, în cazul exproprierilor, statul nu plătește la prețul pieței și menționează că ar exista și alte litigii pe rol. Totodată, expertul citat susține că argumentul privind scăderea valorii terenului rămas „nu stă în picioare” și că, dimpotrivă, odată cu realizarea centurii, valoarea ar putea crește. Separat, Profit notează că terenul de 133 mp a fost extras dintr-o suprafață mai mare, de 3,5 hectare, aflată în proprietatea fraților Pavăl. Publicația menționează că, potrivit wikipress.ro, în instanță se solicită pentru cei 133 mp despăgubiri de 173.000 lei (aprox. 250 euro/mp). De ce contează: potențial de blocaj și costuri suplimentare în proiecte publice Cazul indică un risc recurent pentru proiectele de infrastructură: contestarea despăgubirilor și a procedurilor de comunicare poate genera întârzieri, costuri administrative și presiune pentru reevaluări, mai ales când există discrepanțe mari între sumele stabilite la expropriere și așteptările proprietarilor. În același timp, proiectul de ocolire a Iașiului are o miză regională: varianta de ocolire Iași Est ar urma să asigure conexiunea cu viitoarea secțiune a A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și cu rețeaua rutieră națională existentă. Profit mai arată că procesul de expropriere pentru varianta de ocolire a vizat 40,9 hectare de la 362 de proprietari, iar valoarea despăgubirilor a ajuns la 2,2 milioane de lei. [...]
Ion Țiriac pregătește integrarea unui hotel de 4 stele într-un proiect sportiv de circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) , potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro. Hotelul ar urma să aibă 136 de unități de cazare și să fie inclus în complexul sportiv pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Otopeni . Din investiția totală, evaluată la circa 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) , a fost inaugurată recent sala de gimnastică „Nadia Comăneci” , conform aceleiași surse. De ce contează Includerea unui hotel într-un complex sportiv indică o extindere a modelului de business dincolo de infrastructura sportivă propriu-zisă, către componenta de ospitalitate (cazare), cu potențial de a susține utilizarea complexului prin evenimente, cantonamente și competiții. Ce se știe din documentele invocate clasificare vizată: hotel de 4 stele capacitate: 136 de unități de cazare amplasare: în cadrul complexului din Otopeni investiție totală a proiectului: circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) etapă deja realizată: inaugurarea sălii de gimnastică „Nadia Comăneci” HotNews indică faptul că informațiile provin dintr-o analiză de documente realizată de Profit.ro, fără a oferi în extras detalii suplimentare despre calendarul construcției sau termene de finalizare. [...]
Creditorii Nordis Mamaia sunt puși să decidă dacă mai finanțează șantierul , într-un mecanism de insolvență care ar muta o parte din costurile reluării lucrărilor către promitenții cumpărători, potrivit Profit . În paralel, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite pe imobile nu blochează, în sine, executarea lucrărilor, ceea ce deschide calea administrativă pentru obținerea autorizațiilor necesare. 439 de păgubiți care au achitat în total 162 de milioane de lei pentru apartamente „la malul mării” aflate încă la stadiul de promisiune sunt așteptați luni să voteze dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, iar creanțele totale invocate ajung la 193,1 milioane de lei. Societatea vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci companii din grupul Nordis cercetate de DIICOT. Miza votului: reluarea lucrărilor, inclusiv prin bani suplimentari de la cumpărători Propunerea administratorului special CITR vizează continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5, prin semnarea unui contract de antrepriză generală. În structura propusă: Maritimo Development SRL ar urma să fie antreprenor general; Proiect Unique SRL ar urma să fie proiectant; CITR ar urma să fie administrator special. Un punct central al convocării este aprobarea unei „finanțări intermediare” din partea promitenților cumpărători, care ar urma să acopere o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului. Mecanismul descris presupune plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și/sau actualizarea prețului. Condițiile invocate de păgubiți Păgubiții au formulat observații înaintea votului, inclusiv: contractul de antrepriză să fie semnat doar după aprobarea conținutului lui prin vot în adunarea creditorilor Nordis Mamaia; completarea, înainte de semnare, a procentelor de plată „cash/dare în plată” (darea în plată este stingerea unei datorii prin transferul unui bun); prezentarea de către administratorul judiciar a unui punct de vedere privind taxele și impozitele pe parcursul mecanismului propus (inclusiv TVA și eventuale obligații fiscale generate de majorările de preț; în text este menționată și o estimare generică de 200.000 de euro pentru impozite pe proprietate); prioritate la restituirea sumelor pentru cei care achită rate. DIICOT: sechestrul vizează „acte de dispoziție”, nu lucrările În martie 2026, administratorul judiciar a cerut DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire. Conform raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție (de exemplu, vânzarea), nu actele de administrare sau conservare. În aceeași logică, executarea lucrărilor de construcții este considerată act de administrare, astfel încât existența sechestrului nu ar fi, prin ea însăși, un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă. Context penal și insolvență: ancheta se extinde, procedura continuă În 2025, procurorii au descris existența unui grup infracțional organizat care ar fi încasat, în perioada 2019–2024, peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane euro) de la clienți, ca avansuri pentru promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate, informație atribuită de Profit publicației News.ro. CITR susține că extinderea urmăririi penale din august, cu 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate, „nu schimbă dinamica” procedurii de insolvență. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a indicat că sechestrul pe active rămâne în vigoare și că o eventuală condamnare a entității juridice ar putea influența modul în care se direcționează sumele obținute din procedură. Într-un comunicat DIICOT din 25 august, citat în material, prejudiciul suplimentar este indicat ca fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro și 17.000 de dolari, iar separat este menționată și o plângere a unei societăți comerciale cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7.000.000 de lei. În perioada imediat următoare, decizia creditorilor privind blocul nr. 5 devine esențială pentru calendarul de reluare a șantierului și pentru felul în care se împarte nota de plată între masa credală și promitenții cumpărători. [...]
