Știri
Știri din categoria Imobiliare
Grupul MAS își schimbă conducerea executivă într-un moment de repoziționare pe piața din România, după vânzări majore de active. Potrivit Economedia, Consiliul de Administrație al investitorului imobiliar sud-african MAS a decis o rocadă la vârful managementului: Mihail Vasilescu devine CEO, iar Irina Grigore revine în funcția de CFO (director financiar), cu efect imediat.
Mihail Vasilescu era până acum director non-executiv în cadrul MAS și partener la Prime Kapital. Conform informațiilor publicate, el are peste 23 de ani de experiență în sectoarele financiar și imobiliar, fiind implicat în Prime Kapital încă de la înființare și având, totodată, calitatea de beneficiar indirect al unui acționar minoritar din companie.
Înainte de Prime Kapital, Vasilescu a fondat și condus Rampart Capital, firmă de consultanță financiară axată pe atragerea de finanțări corporative, restructurarea datoriilor și fuziuni și achiziții (M&A). În sistemul bancar românesc, a lucrat ca șef al Departamentului de Finanțare de Proiecte la Banca Românească și ca manager de relații asociat la Bancpost.
Irina Grigore părăsește poziția de CEO, pe care a ocupat-o din 21 aprilie 2022, și preia din nou conducerea departamentului financiar, rol pe care l-a mai avut anterior. Consiliul de Administrație a transmis mulțumiri pentru mandatul său de CEO și a indicat că va rămâne „o piesă centrală” în echipa de management.
Compania a mai precizat că schimbările în comitetele Consiliului de Administrație, generate de această rocadă, urmează să fie analizate și comunicate ulterior.
Schimbarea de leadership vine după tranzacții importante în România. MAS PLC, descris ca unul dintre cei mai mari proprietari de malluri din România, a anunțat recent vânzarea către AFI Europe a șase centre comerciale în aer liber, într-o tranzacție evaluată la aproape 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), detaliată de Economedia într-un material anterior: Economedia.
Activele menționate sunt: Prahova Value Centre (Ploiești), Zalău Value Center, Baia Mare Value Centre, Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Bârlad Value Centre.
Totodată, la finalul lui 2024, MAS a vândut șapte centre comerciale de tip strip mall din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro (aprox. 245 milioane lei).
Recomandate
O insulă grecească ajunsă la licitație pentru 247.000 de euro (aprox. 1,24 milioane lei) arată cum reglementările de mediu pot „tăia” din valoarea unui activ imobiliar : Makri , din arhipelagul Echinades (Marea Ionică), este scoasă la vânzare la un preț de pornire comparabil cu cel al unui apartament nou în București, potrivit Economedia , care citează Novinite și Greek Reporter. Insula fusese promovată în trecut ca oportunitate de investiție de lux, cu scenarii de dezvoltare ce includeau un complex de cinci stele și vile private, la un preț de circa 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei). Astăzi, prăbușirea până la 247.000 de euro indică o reevaluare severă a potențialului de dezvoltare, în condițiile în care proiectele mari nu mai sunt fezabile din punct de vedere legal. De ce s-a prăbușit prețul: restricțiile de construire Scăderea abruptă este pusă în principal pe seama reglementărilor de mediu care limitează ce se poate construi pe teren. O parte importantă din Makri este desemnată „pădure privată” și se află într-o zonă protejată Natura 2000 , ceea ce o plasează sub reguli de protecție a mediului la nivelul Uniunii Europene. În aceste condiții, construcțiile la scară largă – hoteluri sau stațiuni – nu sunt permise. Utilizarea terenului rămâne, în principal, pentru activități cu impact redus, precum agricultură ușoară sau utilizare recreativă limitată, ceea ce elimină practic majoritatea planurilor de dezvoltare comercială care susțineau evaluările anterioare. Licitația și ce se vinde, concret Încercările de a vinde insula la prețuri mai mari au eșuat, inclusiv la un nivel de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), iar asta a împins prețul și mai jos înaintea licitației programate pentru 13 noiembrie 2026. Makri are o suprafață de sub un kilometru pătrat și o altitudine maximă de 126 de metri. Pe insulă există vestigii ale trei structuri mici: o capelă, o cisternă de apă și o casă modestă. [...]
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 o opțiune cu avans mic, dar cu costuri mai mari la dobândă din cauza formulei cu dobândă variabilă, într-un context în care creditele ipotecare standard cu dobândă fixă pot fi mai ieftine, potrivit Wall-Street . Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea programului și în acest an, iar plafonul de garantare a fost stabilit la 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Ghidul pentru ediția 2026 nu era publicat la momentul articolului, astfel că reperele de aplicare rămân cele din edițiile anterioare. De ce contează: dobânda variabilă poate face creditul mai scump decât alternativele „Noua Casă” este un credit ipotecar garantat parțial de stat: statul oferă băncilor garanții pentru o parte din împrumut, iar beneficiul direct pentru cumpărător este avansul mai mic față de un credit ipotecar obișnuit. În același timp, programul vine cu dobândă variabilă, calculată în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) plus o marjă fixă de circa 2%, iar durata maximă de creditare este de 30 de ani. În articol este citat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care spune că, la nivelurile actuale ale indicilor, costul dobânzii poate depăși semnificativ ofertele cu dobândă fixă din piață. Avansul minim și pragurile de preț Programul diferențiază condițiile în funcție de valoarea locuinței: Locuințe de până la 70.000 euro : avans minim obligatoriu 5% , procent maxim de garantare 50% . Exemplul din articol: la 70.000 euro, avansul este de aproximativ 3.500 euro. Locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (locuințe noi, inclusiv ANL, recepționate cu cel mult 5 ani înainte de solicitare): avans minim obligatoriu 15% , procent maxim de garantare 60% . Exemplul din articol: la 140.000 euro, avansul este 21.000 euro. Cine poate aplica: condiții de eligibilitate pe proprietăți Conform ghidului FNGCIMM invocat în articol, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre situațiile: nu deține (singur sau împreună cu soțul/soția) nicio locuință, indiferent cum a fost dobândită; sau deține cel mult o locuință cu suprafață utilă sub 50 mp, care nu a fost achiziționată prin „Prima Casă”/„Noua Casă”. Programul nu are limită de vârstă și poate fi accesat individual sau împreună cu partenerul de viață, dacă sunt îndeplinite criteriile. În plus, beneficiarii trebuie să îndeplinească și condițiile de eligibilitate ale băncii. Ce tipuri de locuințe sunt eligibile Prin „Noua Casă” pot fi cumpărate, între altele: locuințe noi (inclusiv ANL) cu recepția lucrărilor făcută cu cel mult 5 ani înainte de solicitarea creditului; locuințe consolidate seismic, cu recepția lucrărilor de consolidare în ultimii 5 ani; și alte locuințe mai vechi de 5 ani (inclusiv locuințe noi recepționate mai demult sau consolidate). Context: programul continuă, dar interesul a scăzut Programul a început în 2009 (sub numele „Prima Casă”) și a devenit „Noua Casă” în 2021. Potrivit datelor citate, de la lansare și până la finalul lunii februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. În 2025, au fost acordate garanții de aproximativ 33 milioane lei. În paralel, articolul indică faptul că dobânzile fixe din piață pot porni de la 4,55% pentru un exemplu de proprietate de 70.000 euro, în timp ce IRCC este 5,58% în T2 2026, ceea ce reduce atractivitatea programului pentru o parte dintre potențialii cumpărători. [...]
Prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București au urcat la 138.692 de euro , iar în Aviației scumpirea lunară a ajuns la 9.000 de euro, potrivit Libertatea . Mișcarea indică o presiune în creștere pe costul de achiziție, într-o piață în care avansul anual rămâne ridicat. În medie, prețul cerut pentru un apartament vechi cu trei camere a crescut luna trecută cu 0,5% față de martie 2026, adică cu 769 de euro, până la 138.692 de euro (aprox. 693.000 lei). Datele sunt atribuite de Libertatea publicației Zf.ro. Pe parcursul ultimului an, creșterea a fost de 14,5%, echivalentul unei majorări de 17.538 de euro față de aprilie 2025. Totodată, ritmul anual a urcat în aprilie de la 13,8% în martie la 14,5%, după o „încetinire temporară” la începutul anului, mai arată aceeași sursă. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri într-o lună În interiorul orașului, variațiile au fost semnificative. Cele mai mari creșteri lunare menționate sunt: Aviației: +9.000 de euro Drumul Taberei: +7.000 de euro Berceni: +6.000 de euro Militari: +4.000 de euro Unde au scăzut prețurile În același interval, au existat și corecții în unele zone: Colentina: -6.000 de euro Iancului – Mihai Bravu: -6.000 de euro Titan: -5.000 de euro Context: accesibilitate sub presiune și inflație peste 10% Libertatea notează că, „chiar și cu aceste scăderi”, accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat în ultimele 16 luni, deși rămâne comparabilă cu nivelurile din 2020 și 2021, în contextul unei inflații care depășește 10%. În plus, potrivit BNR, rata anuală a inflației „va crește și se va menține” în martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza din februarie 2026, care anticipa 9,8% în iunie. Pe partea de ofertă, articolul mai menționează că piața imobiliară „continuă să se extindă”, experții imobiliari vorbind despre o creștere de 18,5% față de 2025, iar Sectorul 3 rămâne lider la livrări, cu peste un sfert din totalul locuințelor livrate în ultimii patru ani. [...]
Saltul de 33,5% al „chiriilor” în statisticile oficiale din aprilie nu indică o explozie a pieței libere , ci efectul unei actualizări administrative a tarifelor pentru locuințe de stat și ale autorităților locale, potrivit explicațiilor transmise de INS pentru Economica . INS a raportat că prețul chiriilor a crescut în aprilie 2026 față de martie cu 33,5%, într-un context în care inflația lunară (indice armonizat IAPC) a fost de 0,73%, iar rata anuală a inflației (IAPC) a ajuns la 10,7%. Creșterea lunară la „chirie” este însă descrisă ca neobișnuită și are o cauză punctuală. De unde vine creșterea: HG 193/07.04.2026 și locuințele din fondul public INS explică majorarea prin modificarea tarifului lunar al chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv locuințe de serviciu, de intervenție și cămine pentru unii angajați ai statului, ca urmare a adoptării HG nr. 193/07.04.2026 . „Indicele pentru grupa „Chirie” înregistrează în luna aprilie a.c. o valoare de 133,50%, în principal ca efect al modificării tarifului lunar al chiriei practicat pentru spațiile cu destinația de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrative-teritoriale, prin adoptarea HG nr.193/07.04.2026.” În nomenclatorul folosit la calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), grupa „Chirie” include atât chiriile stabilite prin hotărâri de guvern pentru locuințele din fondul public, cât și chiriile de piață pentru locuințele închiriate de gospodării. INS mai precizează că ultima actualizare a tarifului de bază lunar al chiriei pentru locuințele statului fusese făcută la nivelul anului 2007. Efect bugetar local: exemplul Bucureștiului și miza încasărilor În paralel cu actualizările la nivel național, în București, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat la începutul anului intenția de a majora de zece ori chiriile pentru apartamentele administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) , care nu ar fi fost actualizate de 20 de ani. Este vorba despre peste 4.000 de apartamente, care, potrivit lui Ciucu, ar putea aduce la bugetul local 500 de milioane de lei, față de circa 50 de milioane de lei anterior; proiectul a fost aprobat în ședința CGMB din martie. Ca exemplu, Ciucu a indicat un apartament cu două camere (65,6 mp) pe Bd. Națiunile Unite, unde chiria ar fi crescut de la 145 lei la 1.837 lei după majorare. Ce arată datele din piața liberă: semne de răcire, nu de accelerare În timp ce statistica INS a surprins un salt puternic la „chirie” în aprilie, indicatorii citați pentru piața liberă descriu o dinamică mult mai temperată. Raportul Imobiliare.ro pentru trimestrul I arată o creștere a cererii la nivel național cu 8% și o scădere a ofertei cu 17%, însă chiriile s-ar fi redus ușor cu 2%, iar chiria medie națională ar fi fost de 520 de euro. Datele Storia indică pentru aprilie 2026 o fază de răcire: față de martie, prețurile au stagnat sau au coborât în majoritatea orașelor monitorizate, cu scăderi lunare de 7% în sectoarele 2 și 5 din București, 6% în Iași și 5% în Arad. Brașov și Sectorul 4 au avut minus 4%, iar Oradea este menționată ca excepție, cu o creștere de 5%. În Cluj-Napoca, Constanța și Craiova, chiriile au rămas neschimbate. În esență, creșterea de 33,5% raportată de INS reflectă în principal o ajustare de tarif în zona locuințelor din fondul public, cu potențiale efecte directe asupra bugetelor locale și asupra chiriașilor din acest segment, nu o scumpire generalizată a chiriilor din piața liberă. [...]
Piața rezidențială intră într-o zonă de blocaj: prețurile rămân sus, dar cumpărătorii amână decizia , iar o parte dintre ei ar reveni „în piață” doar la o corecție rapidă de cel puțin 15%, potrivit Agerpres , care citează un sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul persoanelor interesate de achiziții. Aproape 90% dintre respondenți spun că, în prezent, prețurile locuințelor sunt „foarte mari”. Doar 6% le consideră echitabile, iar 4% cred că locuințele sunt încă accesibile în România. Prețuri în creștere, dar decizii întârziate Pe fondul știrilor negative despre economie, mulți potențiali cumpărători rămân în expectativă. Conform sondajului, aceștia ar fi convinși să acționeze imediat în două situații: dacă identifică „o ofertă excelentă” sau dacă prețurile ar scădea „peste noapte” cu cel puțin 15%. În același timp, percepția de risc este alimentată și de volatilitatea recentă a cursului leu/euro , despre care specialiștii în imobiliare spun că a scumpit locuințele cu „zeci de mii de lei” de la o săptămână la alta. „În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenți să treacă la acțiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluția cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de neliniști provocate de inflația ridicată, dobânzi, schimbările pe piața muncii.” „Pe de altă parte, tocmai în momente ca acestea se pot face achiziții bune, deoarece, obiectiv vorbind, apartamentele în România rămân în continuare accesibile, iar puterea de negociere este la cumpărătorul determinat”, a declarat Daniel Crainic , director de marketing Imobiliare.ro. Unde sunt prețurile: 2.025 euro/mp, cu Bucureștiul în prim-plan La nivel național, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util (aprox. 10.125 lei/mp), după un avans anual de 12%, conform Indicelui Imobiliare.ro. În București, amânarea deciziei de cumpărare cu un an a echivalat cu o creștere de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% pentru cele din blocuri vechi, potrivit datelor citate. Așteptări pentru 2026: scumpiri, corecții ușoare și multă incertitudine Sondajul indică o piață împărțită în privința direcției prețurilor: 33% dintre cei care își caută activ o proprietate cred că locuințele vor continua să se scumpească până la finalul lui 2026; 27% se așteaptă la o corecție ușoară; 24% spun că nu pot estima direcția, ceea ce contribuie la amânarea deciziei; 16% mai mizează pe o „spargere a bulei imobiliare” și o scădere dramatică. Principala teamă: prețul nu reflectă valoarea reală Îngrijorările sunt dominate de raportul preț–valoare: 76% se tem că prețul cerut nu reflectă valoarea reală a proprietății; 13% se tem că, dacă amână, nu își vor mai permite locuința dorită; 7% se tem că prețurile vor scădea imediat după cumpărare; 4% nu au îngrijorări legate de prețuri. În ceea ce privește profilul cererii, 44% urmăresc un „upgrade” (mai mult spațiu sau o zonă mai bună), 32% vor să devină proprietari pentru prima dată, 14% văd achiziția ca protecție a economiilor, iar 10% urmăresc venituri din închiriere. [...]
Piața chiriilor s-a răcit în aprilie, cu scăderi lunare în majoritatea orașelor , iar datele sugerează o flexibilitate mai mare a proprietarilor și chiriași mai atenți la buget, potrivit unei analize citate de Economedia . În termeni de dinamică, Storia indică o scădere de 1,9% față de martie și un avans de aproximativ 1% de la un an la altul. Cele mai mari ajustări lunare au fost raportate în București (Sectorul 2 și Sectorul 5, ambele -7%), urmate de Iași (-6%) și Arad (-5%). Brașov și Sectorul 4 au consemnat scăderi de 4%. Oradea a fost singurul oraș dintre cele analizate unde chiriile au crescut față de luna anterioară (+5%), în timp ce în piețe precum Cluj-Napoca, Constanța sau Craiova prețurile ar fi rămas stabile. An la an: variații mici, cu excepții punctuale Raportat la aprilie 2025, evoluția este descrisă ca fiind, în general, stabilă, cu variații reduse în majoritatea orașelor. Creșteri anuale apar în Timișoara (+8%) și în Sectorul 1 din București (+3%), în timp ce scăderi sunt menționate în Iași (-3%), Constanța (-2%) și Craiova (-1%). Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare), pune diferențele și în context metodologic: indicatorii oficiali (precum cei ai Institutului Național de Statistică) includ toate tipurile de chirii din economie, în timp ce datele Storia reflectă prețurile din ofertele de pe platformă, unde apar „stagnări și ajustări punctuale”. „Scăderile observate în mai multe piețe locale, alături de numărul ridicat de orașe în care prețurile au rămas stabile, sugerează o schimbare în comportamentul chiriașilor, care devin mai atenți la buget, dar și o flexibilitate mai mare din partea proprietarilor în stabilirea prețurilor.” Cererea online: mai multe vizualizări, cu două camere în continuare pe primul loc În aprilie 2026, utilizatorii Storia au vizualizat cu 6% mai multe anunțuri imobiliare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe vizualizări au fost în București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara. Ca structură a interesului: apartamentele cu două camere au reprezentat aproape jumătate din totalul vizualizărilor; garsonierele au avut o cotă de 31,5%; apartamentele cu trei camere au ajuns la 18,6%, dar sunt segmentul care „câștigă cel mai mult teren” față de anul trecut, semnalând un interes mai mare pentru locuințe mai spațioase. București: media a coborât, dar diferențele între sectoare rămân mari În aprilie 2026, prețul mediu de închiriere în București a fost de aproximativ 609 euro (aprox. 3.050 lei), în scădere cu 2,7% față de luna anterioară. Sectorul 1 rămâne cel mai scump, cu un preț mediu de aproximativ 806 euro (aprox. 4.030 lei), urmat de Sectorul 2 (669 euro, aprox. 3.345 lei). La polul opus, Sectorul 6 are cele mai reduse prețuri medii, de aproximativ 484 euro (aprox. 2.420 lei). Pe tipuri de locuințe, în București: garsoniere: ~397 euro (aprox. 1.985 lei), ușor peste anul trecut; două camere: ~582 euro (aprox. 2.910 lei), -2% față de aprilie 2025; trei camere: ~843 euro (aprox. 4.215 lei), -2% față de aprilie 2025. Unde sunt cele mai ieftine și cele mai scumpe chirii, în datele Storia În categoria orașelor cu chirii mai reduse, analiza menționează Arad, Oradea, Craiova, Sibiu și Iași, cu niveluri care diferă în funcție de tipul locuinței și cu ajustări lunare/anuale punctuale (de exemplu, creșteri pe segmentul garsonierelor în Arad, respectiv scăderi la Sibiu). În zona piețelor scumpe, Cluj-Napoca rămâne printre cele mai costisitoare, iar Constanța și Brașov sunt prezentate cu niveluri ridicate și evoluții mixte pe segmente (garsoniere, două camere, trei camere). Timișoara apare cu o dinamică anuală pozitivă, dar cu scăderi lunare pe segmentul apartamentelor cu două camere. Pentru chiriași, mesajul principal al lunii aprilie este că presiunea pe preț pare să se fi redus pe termen scurt în multe orașe, însă stabilitatea anuală indică o piață care nu se corectează amplu, ci mai degrabă se ajustează local și pe segmente. [...]
