Un teren acordat gratuit pentru locuință, în baza Legii 15/2003, a fost folosit pentru o afacere de cazare turistică nedeclarată, potrivit Mediafax, care preia o investigație Bihoreanul despre un consilier local PNL din Sânmartin (Bihor) și soția sa.

Cazul ridică o problemă de reglementare și control: un mecanism gândit ca sprijin social pentru tineri fără locuință ar fi fost „ocolit” printr-o construcție înregistrată ca locuință, dar folosită, timp de ani, pentru închiriere către turiști, fără documentele necesare activității de cazare și fără fiscalizarea veniturilor, conform relatării.

Cum funcționează schema terenurilor pentru tineri și unde apare abaterea

Legea 15/2003 permite primăriilor să atribuie în folosință gratuită parcele din proprietatea privată a localității, strict pentru construirea unei locuințe personale. Beneficiarii trebuie să înceapă lucrările în termen de un an și să respecte autorizația de construire și normele de urbanism; altfel, Consiliul Local ar trebui să retragă dreptul de folosință. După finalizarea locuinței, administrația poate decide vânzarea directă a terenului către proprietarul construcției, la un preț stabilit prin evaluare și aprobat de consilierii locali.

Potrivit Bihoreanul, Nicolae Morna și soția sa au depus cereri separate și au primit fiecare câte o parcelă. Profitând de faptul că loturile erau învecinate, au ridicat două construcții „alipite” care ar forma, în fapt, o singură vilă cu cinci camere, gândită ca minipensiune, sub numele „Vila Dyana”.

Recepție ca „locuință”, utilizare ca pensiune

Bihoreanul arată că imobilul ar fi primit clienți de mai bine de trei ani, în timp ce, în evidențele Primăriei Sânmartin, figura drept construcție nefinalizată, ceea ce ar fi însemnat că proprietarii nu plăteau impozite și taxe. Abia la 19 martie 2026 comisia de recepție a semnat actele de finalizare, înregistrând clădirea ca locuință.

Diferența este esențială din perspectiva reglementării: recepția ca locuință atestă existența legală a construcției, dar nu autorizează folosirea ei pentru cazare turistică. Pentru activitate turistică sunt necesare, între altele, declararea activității economice și obținerea certificatului de clasificare (documentul care stabilește categoria unității de cazare), plus respectarea cerințelor de funcționare și siguranță și declararea veniturilor, potrivit explicațiilor din material.

Explicațiile consilierului și problema conformității cu autorizația

Contactat de Bihoreanul, Nicolae Morna susține că a fost blocat de funcționarii primăriei conduse de primarul PSD Cristian Laza, invocând „ambiții politice” și „orgolii nebunești”. Totuși, în același material se arată că blocajul ar fi pornit de la faptul că imobilul nu fusese construit conform proiectului autorizat (inclusiv lucarnă pe altă parte decât cea din documentație și băi în fiecare cameră, care nu figurau în proiectul inițial), ceea ce l-ar fi obligat să refacă proiectarea și avizele. Morna estimează costuri de circa 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) și o durată de aproape patru ani pentru aceste proceduri.

În privința închirierilor, consilierul afirmă că ar fi fost vorba de utilizare „sporadică” și spune că este în curs de intrare în legalitate: ar fi obținut autorizarea activității turistice, iar documentația pentru clasificare „este deja depusă”, conform declarațiilor citate.

Context: controale antifraudă și sancțiuni în zonă

Bihoreanul notează că în Sânmartin închirierea „la negru” a camerelor pentru turiștii din Băile Felix și Băile 1 Mai ar fi răspândită. În mai puțin de un an, inspectorii Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Oradea ar fi aplicat circa 20 de amenzi pentru activități nefiscalizate, iar cei verificați încearcă acum să intre în legalitate.

În acest context, Direcția Regională Antifraudă Fiscală Oradea anunță continuarea monitorizării sectorului, inclusiv în perioadele de vacanță, pe fondul constatărilor privind nedeclararea și neînregistrarea veniturilor:

„În ultima perioadă, verificând activitatea desfășurată în cadrul unor pensiuni turistice autorizate sau mai puțin autorizate, am constatat deficiențe la nedeclararea și neînregistrarea veniturilor, fapt pentru care au fost sancționați contravențional 20 de contribuabili, stabilindu-se și obligații fiscale aferente. Inspectorii antifraudă vor continua monitorizarea acestui sector, ținând cont și de perioadele de vacanță, așadar atragem atenția cu privire la necesitatea intrării în legalitate în ce privește desfășurarea de activități în scop turistic”, a declarat Radu Ioan Igna, inspector general adjunct antifraudă, DRAF Oradea.

Miza, dincolo de cazul punctual, este dublă: folosirea unui program de sprijin locativ în alt scop decât cel prevăzut de lege și riscul fiscal asociat activităților turistice nedeclarate, într-o zonă cu cerere ridicată de cazare.