Știri
Știri din categoria Companii
Apple a scumpit iPhone în Japonia cu până la 11%, o ajustare care pare să țină în primul rând de cursul valutar și de protejarea veniturilor în dolari pe o piață unde yenul s-a depreciat puternic, potrivit 9to5Mac.
Scumpirile vizează mai multe modele din gamele iPhone 17, iPhone Air și iPhone 16e, iar majorările ajung până la 11% în cazul iPhone Air. Modificările au fost observate inițial de iPhoneros.
Conform tabelului publicat de 9to5Mac, noile prețuri din Japonia sunt:
Apple nu a oferit o explicație oficială pentru scumpiri, notează publicația.
9to5Mac indică drept explicație probabilă fluctuațiile valutare: yenul este „istoric de slab”, după ce a atins recent cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, potrivit Reuters (link în sursă). Un yen mai slab reduce valoarea în dolari a vânzărilor realizate în Japonia, ceea ce poate împinge compania să ajusteze prețurile locale pentru a le alinia mai bine cu alte piețe.
În paralel, Apple se confruntă și cu creșteri ale costurilor componentelor, care au dus luna trecută la scumpiri pentru mai multe produse, inclusiv Mac și iPad, însă iPhone a fost atunci exceptat, mai arată aceeași sursă.
Dacă scumpirile din Japonia sunt determinate strict de cursul valutar, este puțin probabil ca alte țări să vadă majorări similare, susține 9to5Mac. Următorul reper pentru piață este conferința de prezentare a rezultatelor Apple pentru trimestrul fiscal al treilea, programată pe 30 iulie, când compania ar putea oferi detalii suplimentare despre politica de prețuri.
Recomandate
OnePlus se pregătește să oprească operațiunile în SUA și Europa , o retragere care ar lăsa și mai mult spațiu de creștere pentru Apple și Samsung într-o piață deja concentrată, potrivit Wccftech . Informația, atribuită de publicație unor surse „bine informate” citate de WinFuture , indică faptul că un anunț oficial ar urma să vină „în zilele următoare” și ar confirma încetarea operațiunilor OnePlus în aceste piețe. De ce contează: piața se concentrează și mai mult Wccftech descrie piața americană de smartphone-uri ca fiind dominată de Apple, cu Samsung pe un segment „mic, dar important”, în timp ce restul producătorilor se luptă pentru cote marginale. În acest context, ieșirea OnePlus ar reduce și mai mult presiunea concurențială asupra liderilor, într-un moment în care costurile cresc pe lanțul de aprovizionare. Publicația leagă decizia de două elemente: competiția „acerbă” din SUA și scumpirea memoriei (DRAM), pe fondul unei „crize” care a forțat companiile să majoreze prețurile la produse ce includ memorie și stocare. Semnale operaționale: trimiterea clienților către OPPO Un indiciu că OnePlus avea dificultăți ar fi fost o schimbare recentă în mai multe țări, unde compania ar fi direcționat activ clienții să cumpere de la OPPO, notează Wccftech. În paralel, publicația susține că OnePlus s-a îndepărtat treptat de poziționarea inițială de brand „pentru entuziaști” și a încercat să concureze direct pe segmentul premium cu Apple și Samsung. Ce se întâmplă cu telefoanele existente și actualizările Conform raportului citat, OnePlus și OPPO ar urma să continue să ofere actualizări software până la finalul ciclului de viață al dispozitivelor deja vândute, însă viitoare modele nu ar mai ajunge pe piețele din SUA și Europa. Stocurile existente ar fi în curs de lichidare, iar compania nu ar fi comunicat o poziție clară pentru regiuni precum India și China. Wccftech adaugă că nu se așteaptă „la nimic dincolo de OnePlus 16”, dar precizează că situația rămâne de urmărit, în așteptarea confirmării oficiale. [...]
O companie de stat cu 36 de angajați și 4 administratori încasează chirii de la alte instituții publice pentru spații într-o clădire a statului , potrivit unei postări a vicepremierului Oana Gheorghiu , citată de Adevărul . Cazul vizează societatea Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., care administrează Palatul C.F.R. din București, iar „unic obiect de activitate” este închirierea spațiilor către alte entități ale statului. Miza economică și de guvernanță este că banii publici circulă între instituții printr-un intermediar tot public, în timp ce, conform aceleiași surse, Curtea de Conturi a identificat „probleme severe de guvernanță” la nivelul companiei. Cine plătește chirie și pentru ce Vicepremierul afirmă că chiriașii companiei sunt instituții și companii din zona transporturilor feroviare, între care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Compania Națională de Căi Ferate CFR SA CFR Călători CFR Marfă Autoritatea pentru Reforma Feroviară Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Telecomunicații C.F.R. SA În formularea Oanei Gheorghiu, este vorba despre „banii noștri, ai tuturor, care se învârt de la o instituție la alta”. Probleme de guvernanță semnalate de Curtea de Conturi Potrivit vicepremierului, Curtea de Conturi ar fi constatat, între altele: Palatul C.F.R. nu fusese reevaluat din 2013; conducerea societății a funcționat mult timp cu mandate provizorii; nu au fost stabiliți indicatori de performanță pentru administratori și directorul general; delimitarea responsabilităților între conducerea executivă și Consiliul de Administrație nu a fost respectată întotdeauna; există o problemă privind independența Consiliului de Administrație, în condițiile în care legea cere ca majoritatea administratorilor să fie independenți și precizează că persoanele care lucrează în instituții publice nu pot fi considerate administratori independenți. Gheorghiu susține că aceste reguli „nu sunt recomandări, ci sunt obligații legale”. Situația financiară și remunerațiile conducerii Oana Gheorghiu afirmă că societatea „nu înregistrează pierderi” deoarece încasează chirii de la entități publice, suficient cât să acopere costurile și să obțină: rată de rentabilitate economică: 3,13% rată de rentabilitate financiară: 3,22% În ceea ce privește veniturile conducerii, vicepremierul indică următoarele sume anuale: 334.944 lei pentru membrii Consiliului de Administrație (cumulate) 291.552 lei pentru directorul general Context operațional: incidentul cu liftul și litigii Vicepremierul leagă numele Palatul C.F.R. și de incidentul din luna mai, când „7 persoane au căzut în gol cu liftul” după lucrări majore și înlocuirea cablurilor de tracțiune, adăugând însă că problemele companiei nu ar fi început atunci. Totodată, Gheorghiu afirmă că, în ultimii 10 ani, compania a fost implicată în 177 de procese penale , inclusiv unul deschis împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii „în calitate de debitor”. Ce urmează, în logica declarațiilor În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu susține că societatea este „doar una dintre cele peste 1.500 de companii ale statului român” și afirmă că „este momentul să facem curățenie în companiile de stat”, plasând cazul în discuția mai largă despre control, performanță și respectarea regulilor de guvernanță în întreprinderile publice. Pentru acuzațiile politice privind modul de conducere al Ministerului Transporturilor, vicepremierul face trimitere la „inspecțiile” ministrului interimar Radu Miruță, fără ca în material să fie detaliate concluziile acestora. [...]
BAT România spune că a virat peste 11,2 miliarde de lei la buget în 2025, iar compania leagă capacitatea de a menține investițiile de stabilitatea fiscală și de combaterea comerțului ilicit , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care BAT cere un cadru de reglementare „predictibil și echilibrat”, care să protejeze afacerile legitime și veniturile publice. Compania este prezentă de aproape 29 de ani în România și indică o investiție de peste 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în fabrica din Ploiești , descrisă ca una dintre cele mai avansate unități de producție din grup. BAT mai susține că România a devenit o piață strategică și un hub de producție, cu exporturi care contribuie pozitiv la balanța comercială. De ce contează: miza pe venituri bugetare și pe reducerea pieței ilicite BAT afirmă că a colaborat cu autoritățile și instituțiile de aplicare a legii pentru combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, pe care îl descrie drept o problemă persistentă. Compania susține că fenomenul diminuează anual veniturile statului cu aproape 2,5 miliarde de lei, afectează afacerile legitime și alimentează rețelele de criminalitate organizată. În acest context, BAT pledează pentru o abordare „cuprinzătoare și coordonată”, care să includă: măsuri eficiente de aplicare a legii; campanii de informare publică; cooperare transfrontalieră; un cadru fiscal și de reglementare „echilibrat, proporțional și predictibil”, pentru a evita stimularea neintenționată a pieței ilicite. Ce transmite compania despre reglementare și investiții André Basile , Director al Ariei Europa de Sud Est și Director General al BAT România, leagă explicit investițiile și contribuția la buget de stabilitatea mediului economic și de reglementare, precum și de dialogul cu decidenții. „Capacitatea noastră de a continua să investim, să inovăm și să contribuim la veniturile publice depinde de existența unui mediu economic și de reglementare stabil și predictibil, precum și de un dialog deschis și constructiv cu factorii de decizie.” Tot el afirmă că un cadru de reglementare „proporțional și fundamentat pe dovezi științifice” pentru produsele cu tutun și nicotină este esențial pentru dezvoltarea industriei legitime și pentru inovare. Poziționarea BAT pe piața locală În România, BAT se descrie drept cel mai mare jucător din industria tutunului, cu o cotă de piață de circa 50%. Compania mai arată că portofoliul local include produse care nu implică arderea tutunului, precum glo (dispozitiv pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante), dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. La nivel de direcție, BAT România își reafirmă angajamentul pentru creșterea impactului economic prin investiții și cooperare cu autoritățile și partenerii comerciali, cu obiectivul declarat de a proteja veniturile publice și de a descuraja comerțul ilicit. Pentru detalii suplimentare, compania indică și platformele bat.com și asmokelessworld.com . [...]
Micron își securizează accesul pe termen lung în lanțul auto prin acorduri de aprovizionare , într-un moment în care cererea de memorii pentru aplicații cu inteligență artificială (AI) pune presiune pe capacitățile de producție și pe disponibilitatea componentelor, potrivit Mobile World Live . Compania a încheiat acorduri strategice de furnizare cu parteneri auto majori, inclusiv Qualcomm și Harman , cu obiectivul de a garanta accesul pe termen lung la cipuri pentru vehiculele „software-defined” (mașini în care funcțiile sunt tot mai mult controlate și actualizate prin software). De ce contează: AI împinge cererea de memorii, iar contractele fixează volume și prețuri Acordurile vin pe fondul unei „curse” la nivelul industriei pentru extinderea capacităților de fabricație, pe măsură ce adoptarea rapidă a AI alimentează o creștere puternică a cererii de cipuri de memorie. În acest context, Micron mizează pe contracte pe termen lung pentru a-și consolida poziția în lanțurile de aprovizionare auto și pentru a reduce riscurile de întreruperi. Publicația notează că Micron este singurul producător din SUA de memorii de tip high-bandwidth memory (HBM) folosite în procesoarele AI ale Nvidia, ceea ce îi conferă o poziție distinctă pe piață alături de rivalii sud-coreeni Samsung și SK Hynix. Această poziționare îi permite să obțină prețuri mai ridicate și să securizeze angajamente pe termen lung în condiții de deficit de hardware. Cine mai intră în acorduri și ce efect operațional urmărește Micron Pe lângă Qualcomm și Harman, Micron a mai semnat acorduri cu: Visteon Joynext Denso Astemo Hyundai Mobis Compania a transmis că aceste înțelegeri ar urma să îmbunătățească vizibilitatea în lanțul de aprovizionare și să ajute la optimizarea planificării producției. În plus, Micron se așteaptă la o stabilitate mai mare a prețurilor și a lanțurilor de aprovizionare pentru platforme auto tot mai sofisticate, care integrează AI. Context: de la mașini conectate la arhitecturi care cer memorie „de performanță” Cererea pentru memorii DRAM de înaltă performanță și pentru NAND flash a crescut pe măsură ce industria auto trece către designuri mai conectate, autonome și „inteligente”. Arhitecturile moderne ale vehiculelor au nevoie de hardware de calcul robust pentru sisteme avansate de asistență la condus, servicii de infotainment și conectivitate de mare viteză. În declarațiile citate, CEO-ul Micron, Sanjay Mehrotra, a pus accent pe rolul ecosistemului și pe faptul că memoria și stocarea sunt „factori critici” pentru experiențele digitale așteptate de consumatori. La rândul său, CEO-ul Qualcomm, Cristiano Amon, a indicat că lucrul cu Micron oferă o bază hardware solidă pe măsură ce vehiculele devin mai inteligente și conectate. [...]
Raiffeisen Bank România adaugă un beneficiu de sănătate pentru IMM-uri, cu deductibilitate fiscală de până la 400 euro/an/angajat (aprox. 2.000 lei) , printr-un parteneriat cu Rețeaua privată de sănătate Regina Maria , integrat în comunitatea GatadeBusiness, potrivit Raiffeisen Bank România . Noul beneficiu este disponibil clienților IMM ai băncii și vizează, în esență, reducerea costurilor și a riscurilor operaționale asociate absențelor medicale, prin acces mai rapid la servicii de prevenție și consultații, într-un format ușor de administrat pentru companii. Ce include oferta și cum se accesează Oferta este dedicată antreprenorilor IMM clienți Raiffeisen Bank și include abonamentul „Partener Raiffeisen”, cu reducere de 50%, la prețul special de 49 lei/lună/abonat. Pachetul este disponibil exclusiv prin aplicația Raiffeisen Smart Business și poate fi oferit ca beneficiu pentru angajați. Din perspectiva fiscală, banca precizează că abonamentul este deductibil în limita a 400 euro/an/angajat (aprox. 2.000 lei), un prag relevant pentru firmele care își structurează pachetele de beneficii în zona de costuri eligibile. Serviciile medicale incluse Abonamentul oferă acces la servicii medicale în clinică și online și include, între altele: consultații de medicină generală și medicină internă; medicina muncii și consultații de specialitate; analize de screening și investigații imagistice; servicii stomatologice și psihoterapie, cu reduceri dedicate; dosar medical digital și suport medical 24/7. În comunicat, Ionuț Pătrăhău, vicepreședinte în Divizia Antreprenori a Raiffeisen Bank România, argumentează extinderea ecosistemului GatadeBusiness către zona de sănătate ca răspuns la o nevoie practică a antreprenorilor de a-și proteja echipele. La rândul său, Fady Chreih, CEO Regina Maria, indică miza integrării prevenției într-un instrument simplu de folosit, iar Andreea Minuță, director executiv Abonamente, pune accent pe efectul absențelor asupra continuității activității în companiile mici. Context: GatadeBusiness, dincolo de banking Parteneriatul cu Regina Maria completează comunitatea GatadeBusiness, pe care Raiffeisen Bank o poziționează ca un set de soluții „dincolo de banking”, orientate către administrarea și creșterea afacerilor. În comunicat, banca menționează că deservește aproximativ 2,3 milioane de clienți în România, persoane fizice și juridice. Regina Maria indică, la rândul său, un portofoliu de peste 1,1 milioane de abonamente și peste 13.500 de companii partenere, precum și faptul că are grijă de sănătatea a peste 7,4 milioane de pacienți la nivel național. [...]
BAT România spune că a virat 11,2 miliarde de lei la buget în 2025 , iar mesajul central este că investițiile și contribuțiile fiscale depind de un cadru de reglementare „stabil și predictibil”, într-un moment în care veniturile publice sunt sub presiune, potrivit Mediafax . Compania afirmă că această contribuție, realizată sub formă de taxe și accize, îi confirmă poziția de al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din România. În același timp, BAT plasează discuția în contextul schimbărilor de reglementare și al nevoii de venituri „sustenabile” la buget. Investiții și rolul României în rețeaua BAT BAT este prezentă de circa 29 de ani pe piața locală și susține că și-a extins amprenta economică prin investiții în România, inclusiv printr-o investiție de peste 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în fabrica din Ploiești, descrisă ca una dintre cele mai avansate unități de producție din grup. În material se mai arată că România a devenit o piață strategică și un hub de producție pentru BAT, cu exporturi care contribuie pozitiv la balanța comercială, și că firma lucrează cu furnizori și parteneri locali, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, pentru un lanț de aprovizionare „solid și rezilient”. Miza de reglementare: predictibilitate și combaterea comerțului ilicit Pe măsură ce își extinde operațiunile, compania spune că are nevoie de un cadru de reglementare „predictibil și echilibrat”, care să protejeze afacerile legitime de riscurile comerțului ilicit și, în același timp, să încurajeze progresul tehnologic și inovația. Directorul Ariei Europa de Sud Est și directorul general al BAT România, André Basile, leagă explicit investițiile și contribuțiile la buget de stabilitatea mediului economic și de reglementare: „Capacitatea noastră de a continua să investim, să inovăm și să contribuim la veniturile publice depinde de existența unui mediu economic și de reglementare stabil și predictibil, precum și de un dialog deschis și constructiv cu factorii de decizie.” În același context, BAT indică drept problemă persistentă comerțul ilicit cu produse din tutun , despre care afirmă că diminuează anual veniturile statului cu aproape 2,5 miliarde de lei. Compania susține o abordare coordonată care să includă aplicarea legii, informare publică, cooperare transfrontalieră și un cadru fiscal și de reglementare „echilibrat, proporțional și predictibil”, pentru a evita stimularea neintenționată a pieței ilicite. Date despre poziționarea BAT pe piața locală În secțiunea de prezentare, compania menționează: contribuție de peste 11,2 miliarde de lei în 2025, sub formă de taxe și accize; cotă de piață de circa 50% pe piața tutunului din România; portofoliu care include produse fără ardere: glo (încălzirea consumabilelor din tutun sau plante), dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. În perspectivă, BAT România afirmă că vizează creșterea sustenabilă a impactului economic prin investiții continue și cooperare cu autoritățile și partenerii comerciali, cu accent pe politici care să protejeze veniturile publice și să descurajeze comerțul ilicit. [...]
