Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fonduri UE de redresare dacă nu îndeplinește până la finalul lui august condițiile cerute pentru deblocarea banilor, iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă de înalți funcționari la Budapesta pentru a accelera reformele, potrivit G4Media.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Ungariei să treacă „rapid” la reforme după victoria opoziției la recentele alegeri parlamentare, argumentând că progresul este esențial pentru deblocarea fondurilor europene înghețate „în valoare de miliarde de euro”, relatează dpa, citată de Agerpres.
Von der Leyen a avertizat, la un eveniment organizat duminică la împlinirea a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că Budapesta riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august.
Șefa Comisiei a spus că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câștigătorului alegerilor, Peter Magyar, în vederea realizării reformelor și investițiilor necesare.
Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor legate de funcționarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exercițiu Viktor Orban.
Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, von der Leyen a răspuns că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând o sumă totală de 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria — un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea țării și s-a reflectat în rezultatul alegerilor.
Totodată, invocând ceea ce a descris drept obstrucționarea sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă, pentru ca UE să poată acționa mai rapid.
Recomandate
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR pentru România , invocând riscuri de stat de drept legate de modificarea legii integrității și de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Euronews . Miza este una financiară și de calendar: solicitarea vizează reținerea banilor înainte de 31 august, termen-limită pentru implementarea unor reforme din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. Demersul este atribuit Partidului Popular European (PPE) și Renew Europe, care i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu elibereze tranșa dacă România nu renunță la planurile de modificare a legii integrității ce ar duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz. Scrisoarea, obținută de Politico, este semnată de liderul PPE Manfred Weber și de șefa Renew Europe, Valérie Hayer. Cei doi cer Comisiei să „clarifice fără echivoc” că fondurile din PNRR nu vor fi deblocate în lipsa renunțării la modificările contestate. De ce contează: risc de întârziere sau blocaj pe o sumă mare din PNRR Suma invocată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), iar momentul ales este legat de termenul de 31 august menționat ca limită pentru implementarea reformelor din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. În scrisoare se cere un „semnal” din partea Executivului comunitar înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de acest termen. Argumentele politice invocate și acuzațiile între partide Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului ar încălca legislația europeană și „Constituția Europeană” și acuză PSD că îl vizează intenționat pe Dominic Fritz. „Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Valérie Hayer pentru Politico. „Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică. Este o problemă legată de statul de drept”, a afirmat Manfred Weber, pentru sursa citată. În plan intern, Euronews notează că surse politice au declarat că USR și PNL și-au informat în aceste zile partenerii europeni din Renew și PPE despre „amendamentul Fritz” din noua lege a integrității, lege pe care Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională. În același timp, surse politice din interiorul PSD acuză Renew Europe și PPE că fac presiuni asupra lui Nicușor Dan să nu promulge legea în forma propusă de CCR. Contextul cazului Fritz și stadiul legii Dominic Fritz ar mai avea „doar 30 de zile” până să-și piardă calitatea de primar după intrarea în vigoare a noii legi privind integritatea în funcții publice, conform informațiilor din articol. Fritz este acuzat că ar fi semnat un PUZ al cărui arhitect era sponsor în campania sa electorală. Euronews mai arată că judecătorii CCR au decis că pierderea mandatului pentru persoanele aflate în conflict de interese înainte de aplicarea legii este constituțională. Amendamentul care îl vizează pe Fritz a fost declarat constituțional, iar legea a fost retrimisă în Parlament pentru modificările cerute de CCR. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
Primăria Dumbrăveni a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 15,2 milioane lei pentru restaurarea Castelului Apafi , un proiect care mută o parte importantă din costul reabilitării patrimoniului pe fonduri europene și buget de stat, cu o contribuție locală pentru diferență, potrivit News . Investiția este încadrată în Programul „Regiunea Centru” 2021–2027 și are ca termen estimat de finalizare octombrie 2029. Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferența până la valoarea totală reprezintă contribuția beneficiarului, respectiv Primăria Dumbrăveni. Ce se finanțează: consolidare, restaurare și funcțiuni pentru vizitare Intervențiile vizează clădiri din ansamblul monumentului de pe strada Cuza Vodă nr. 4, unde există opt imobile independente. În proiect sunt incluse lucrări care combină restaurarea elementelor istorice cu adaptări pentru utilizare publică: Bastionul (Corp C4) : lucrări pentru refacerea imaginii istorice și amenajarea de spații de expoziții; consolidări la șarpantă, refacerea învelitorii, curățarea și repararea fațadelor, tratarea elementelor de piatră și închiderea unor goluri cu panouri de sticlă fără rame, plus redeschiderea golurilor istorice dacă vor fi identificate. Beciul boltit (Corp C8) : demolarea unei dale de beton considerată necorespunzătoare, consolidarea zidăriei de cărămidă și tratamente anti-igrasie; noua structură de rezistență va fi realizată independent de zidăriile istorice. Ruina corp vest / extindere corp C1 (Corp C9) : punerea în siguranță a unui fragment de zid cu elemente decorative; realizarea în subsol a unui corp îngropat pentru grupuri sanitare și introducerea unei scări și a unui lift, amplasate discret. Curtea interioară : desfacerea platformelor betonate și reconfigurarea curții pentru a reaminti de curțile interioare ale castelelor medievale; coborârea nivelului terenului la cota istorică, marcarea contururilor clădirilor dispărute, platformă pentru evenimente și reconstruirea fântânii istorice. Utilități : rețele exterioare de apă rece și canalizare, hidranți interiori, paratrăsnet și prize de pământ, instalații electrice și rețele exterioare. De ce contează: infrastructură pentru turism și utilizare publică Obiectivul declarat al proiectului este valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric și îmbunătățirea infrastructurii de turism din Dumbrăveni. Grupul țintă include peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenți economici din HoReCa, artizani locali și viitori turiști. Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Crețu, a indicat că, în Programul „Regiunea Centru”, prin priorități dedicate turismului sustenabil și atractivității regionale, a fost alocată o sumă de aproape 1,3 miliarde de lei pentru protejarea patrimoniului și dezvoltarea turismului, în paralel cu investiții în turism balnear și montan. Context: un monument cu rol istoric și utilizări succesive Castelul Apafi din Dumbrăveni este legat de familia din care a provenit Mihail Apafi I, principe al Transilvaniei, și a funcționat ca reședință princiară personală între 1660 și 1696. În timp, a găzduit inclusiv pe împăratul Iosif al II-lea Habsburg (1773) și pe poetul Petőfi Sándor (1848). În castel au fost semnate tratate și documente cu impact asupra evoluției Transilvaniei, iar în aprilie 1919 a avut loc aici Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, clădirea a fost folosită ca tribunal, închisoare, arhivă, școală și internat. [...]
