Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fonduri UE de redresare dacă nu îndeplinește până la finalul lui august condițiile cerute pentru deblocarea banilor, iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă de înalți funcționari la Budapesta pentru a accelera reformele, potrivit G4Media.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut Ungariei să treacă „rapid” la reforme după victoria opoziției la recentele alegeri parlamentare, argumentând că progresul este esențial pentru deblocarea fondurilor europene înghețate „în valoare de miliarde de euro”, relatează dpa, citată de Agerpres.
Von der Leyen a avertizat, la un eveniment organizat duminică la împlinirea a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că Budapesta riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august.
Șefa Comisiei a spus că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câștigătorului alegerilor, Peter Magyar, în vederea realizării reformelor și investițiilor necesare.
Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor legate de funcționarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exercițiu Viktor Orban.
Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, von der Leyen a răspuns că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând o sumă totală de 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria — un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea țării și s-a reflectat în rezultatul alegerilor.
Totodată, invocând ceea ce a descris drept obstrucționarea sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă, pentru ca UE să poată acționa mai rapid.
Recomandate
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
Prelungirea termenelor PNRR nu mai poate fi obținută în actualul cadru european , iar discuția politică despre „extinderi” riscă să mute atenția de la urgența reală: finalizarea proiectelor și absorbția banilor disponibili, potrivit Mediafax , care citează poziția delegației PNL din Parlamentul European. Delegația PNL respinge acuzațiile eurodeputaților PSD, care au susținut că liberalii ar fi votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Liberalii afirmă că, „cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită”, o prelungire „nu este posibilă”. „În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. De ce contează: presiune pe implementare, nu pe renegocierea termenelor Miza practică, dincolo de disputa politică, este că o eventuală așteptare publică privind „prelungirea” poate reduce presiunea administrativă asupra implementării, într-un moment în care, potrivit PNL, prioritatea ar trebui să fie accelerarea proiectelor mature și utilizarea fondurilor rămase disponibile. Liberalii susțin că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature, inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (instrumentul UE care finanțează PNRR). Propunerea, coordonată de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan , nu ar fi fost acceptată de Comisia Europeană, care ar fi cerut în schimb statelor membre să prioritizeze proiectele mature și să concentreze eforturile pe finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit. Ce invocă PNL în disputa cu PSD: un amendament fără legătură directă cu PNRR PNL afirmă că mesajele PSD despre o posibilă prelungire ar porni de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru anul 2025. În interpretarea liberalilor, documentul nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR, iar BEI „nu are competența” de a gestiona PNRR-urile sau de a decide schimbarea termenelor. „Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, susține delegația PNL. Context: ce au spus eurodeputații PSD Reacția PNL vine după ce eurodeputații PSD au anunțat că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce eurodeputații PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Social-democrații au susținut că unele investiții finanțate din fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele în derulare. Informațiile despre poziția PSD au fost prezentate anterior de Mediafax în materialul citat de PNL, disponibil aici . [...]
