Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Premierul Ilie Bolojan spune că România poate recupera banii pierduți din PNRR, după discuțiile de joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, potrivit Biziday. Miza este deblocarea sumelor afectate de întârzierea reformei pensiilor magistraților, jalon considerat neîndeplinit de Comisia Europeană, iar un răspuns oficial este așteptat la jumătatea lunii martie.
În întâlnirea de la Bruxelles, Bolojan a prezentat calendarul intern: în zilele următoare ar urma să fie promulgată legea reformei pensiilor magistraților și publicată în Monitorul Oficial, moment în care România va notifica executivul european că jalonul este îndeplinit integral. Premierul a explicat că termenul pentru acest jalon a fost până la finalul lunii noiembrie 2025, însă, deși guvernul a promovat proiectul la timp, contestarea și amânările de la Curtea Constituțională au împiedicat promulgarea și publicarea în termen.
„Comisia a apreciat eforturile mari pentru a corecta nedreptatea și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil.”
În logica de plată din PNRR, a mai spus premierul, îndeplinirea completă a unui jalon aduce întreaga sumă, iar îndeplinirea parțială poate duce la o corecție proporțională. În acest context, Bolojan și-a exprimat speranța că România va recupera „cea mai mare parte” din banii vizați, după ce va transmite documentele aferente jalonului.
Conform Biziday, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a constatat anterior că jalonul 215, privind pensiile magistraților, nu a fost îndeplinit. Separat, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj după întâlnire, în care a apreciat rolul României în securitatea regiunii Mării Negre și a menționat „progresul înregistrat în cadrul NextGenEU” (programul european de redresare post-pandemie, din care este finanțat și PNRR).
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
