Știri
Știri din categoria Energie
Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă, într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile.
Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă, în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol.
Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate.
Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții:
Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate.
ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă.
Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal.
La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare.
La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august (Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor).
Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului.
Recomandate
Autoritățile încearcă să evite oprirea completă a Centralei Nucleare Cernavodă prin devierea debitului Dunării , iar marți, 5 august, vor scufunda patru barje încărcate cu piatră în Brațul Bala, într-o operațiune menită să dirijeze o parte din apă spre Dunărea Veche, potrivit HotNews . Intervenția, anunțată de Apele Române , este a doua măsură „fără precedent” luată în contextul nivelului extrem de scăzut al fluviului, după dislocarea stâncii Pârjoaia. Scopul este creșterea nivelului Dunării în zona Cernavodă cu până la 10–12 cm, astfel încât alimentarea cu apă necesară funcționării centralei să nu fie afectată. Ce presupune operațiunea cu barje Apele Române au precizat că scufundarea celor patru barje este așteptată să aibă loc după ora 14.00. Două barje sunt încărcate la locul dislocării stâncii Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar alte două au fost aduse de la Galați. Instituția a descris intervenția drept una cu „complexitate deosebită”, obiectivul fiind redirecționarea unei părți din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche. De ce contează: impact direct în producția de energie Guvernul a mobilizat Armata pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al centralei, după ce Unitatea 1 a fost oprită săptămâna trecută, ceea ce a redus producția internă de energie cu 10%, conform informațiilor din articol. Împreună, cele două unități asigură 20% din producția de energie a României. Potrivit Apelor Române, după dislocarea stâncii Pârjoaia, nivelul Dunării în zona Cernavodă era marți staționar: inițial s-a obținut stabilizarea nivelurilor (oprirea scăderii cu 2 cm/zi), urmată de o ușoară creștere cu 2 cm. Context: intervenția anterioară cu explozibil Prima măsură pentru devierea unei părți din debit spre Dunărea Veche a fost dislocarea unei stânci de pe malul Brațului Bala. Luni, militarii au aruncat în aer, cu peste 100 kg de explozibil, stânca Pârjoaia, în zona localității Izvoarele (județul Constanța), după o primă tentativă duminică, la care au participat peste 100 de militari, dar care nu a reușit, potrivit HotNews . [...]
Scăderea debitului Dunării pune presiune pe funcționarea centralei de la Cernavodă , iar Guvernul a activat măsuri de urgență și a declarat stare de alertă energetică pentru luna august, potrivit Economica . La intrarea în țară, la Baziaș, debitul Dunării este de 1.590 metri cubi pe secundă, cu tendință de scădere până la circa 1.450 metri cubi pe secundă în 7 august, nivel apropiat de minimul istoric din 1985. Prin comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 metri cubi pe secundă. Impact operațional: Cernavodă „la limită” câteva zile Administrația Națională „Apele Române ” estimează că în zona Cernavodă nivelul Dunării scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi, iar în condițiile actuale centrala poate funcționa „la limită” încă patru-cinci zile. Directorul general adjunct al „Apelor Române”, Sorin Rîndașu, a descris măsurile de urgență decise de stat pentru a încerca dirijarea debitului pe Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, inclusiv prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră (probabil 500 de tone), după măsurători batimetrice realizate cu sprijinul Forțelor Navale Române. „În aceste condiţii, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită.” Răspunsul autorităților: stare de alertă și bani pentru lucrări Pe fondul scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor reduse, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru luna august. „Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.” Executivul a alocat, prin hotărâre de Guvern, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, cu obiectivul menținerii în funcțiune a Grupului 2 al centralei. În paralel, autoritățile indică necesitatea unor măsuri voluntare de reducere a consumului de energie la orele de seară și menționează existența unor proceduri gestionate de Transelectrica, care ar urma să fie puse în practică pentru a asigura funcționarea sistemului energetic. [...]
România ar putea introduce tarife dinamice la energie în 12–18 luni , odată cu instalarea a 800.000 de contoare inteligente, ceea ce ar permite mutarea consumului din orele de vârf către intervale mai ieftine și ar reduce presiunea pe sistem în perioade de stres, potrivit Economica , care îl citează pe premierul interimar Ilie Bolojan, și ministru interimar al Energiei. Bolojan susține că un astfel de mecanism, dacă ar fi fost deja funcțional, ar fi dus la o scădere a consumului în orele de seară (când prețul „real” ar fi mai ridicat) și la mutarea unei părți din consum spre prânz, când energia ar fi mai ieftină. În viziunea sa, întârzierea proiectelor din energie produce efecte pe termen lung, iar recuperarea „nu se poate face de pe o zi pe alta”. De ce contează: flexibilitate în consum, într-un sistem afectat de secetă Mesajul vine pe fondul problemelor recente din sistemul energetic, în contextul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. Autoritățile au declarat la finalul săptămânii trecute stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. În acest context, tarifele dinamice ar funcționa ca un instrument operațional: consumatorii ar avea un stimul direct să își ajusteze consumul în funcție de preț, reducând vârfurile de sarcină și riscul de dezechilibre. Context: Cernavodă și proiecte strategice întârziate Bolojan a indicat și impactul neimplementării unor proiecte strategice, dând ca exemplu un proiect aflat la Ministerul Transporturilor care viza creșterea debitului pe Dunărea Veche, astfel încât la Cernavodă să ajungă un volum mai mare de apă. În opinia sa, dacă acesta ar fi fost pus în practică în anii trecuți, nu ar mai fi existat îngrijorări legate de menținerea în funcțiune a Grupului II, în condițiile în care Grupul I a fost dezactivat. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. Ce urmează Calendarul avansat de Bolojan pentru trecerea la tarifare dinamică este de „peste un an – un an și jumătate”, condiționat de implementarea proiectului cu 800.000 de contoare inteligente. În același timp, el avertizează că lipsa unei strategii, a unor reguli clare și a finanțărilor în energie generează costuri care se văd în timp, mai ales în perioade cu fenomene meteo extreme, chiar dacă „rare”. [...]
Scăderea debitului Dunării riscă să prelungească presiunea asupra producției de energie la Cernavodă , în condițiile în care hidrologii estimează că fluviul ar putea ajunge la 1.350 mc/s până în 10 august, mult sub media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s, potrivit Economica . Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) arată că estimările pentru secțiunea Cernavodă au „caracter orientativ”, din cauza intervențiilor aflate în derulare în zona de confluență a Dunării cu brațul Bala, care ar putea influența nivelurile în această secțiune. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. Intervenții pe Dunăre pentru a limita scăderea nivelului la Cernavodă Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate luni pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, din apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este prevenirea scăderii nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm, potrivit reprezentanților Administrației Naționale. Efect direct în sistem: oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă Pe fondul debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România, ceea ce face ca evoluția debitelor să aibă impact operațional imediat asupra echilibrului din sistem. La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea. În acest context, eficiența intervențiilor din zona brațului Bala și evoluția debitelor până la 10 august rămân elemente-cheie pentru nivelul apei la Cernavodă. [...]
Unitatea 2 de la Cernavodă riscă oprirea în circa cinci zile fără intervenții pe Dunăre , iar măsurile de urgență luate pe brațul Bala pot doar să mai câștige „câteva zile”, fără să rezolve problema pe termen lung, potrivit Antena 3 . Situația contează direct pentru funcționarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care la Cernavodă mai este în operare doar un reactor. Directorul sucursalei CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a spus că detonarea stâncii Pârjoala și amplasarea a patru barje pentru a crește debitul în zona centralei sunt măsuri care pot amâna oprirea Unității 2, însă doar temporar. „Prognoza noastră ne spune că în următoarele cinci zile oprim fără măsurile de la Bala și cu măsurile de la Bala mai putem funcționa câteva zile. Nu pot să spun exact câte, două, trei, patru zile, deocamdată e o aproximație, nu vă pot spune. Vedem mâine dimineață efectele. Ar putea fi mai mult.” De ce e critică situația: doar Unitatea 2 mai produce În prezent, la Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează doar Unitatea 2, „la putere nominală”, în timp ce Unitatea 1 a fost oprită „în mod controlat” din cauza nivelului scăzut al Dunării. Conducerea centralei spune că nu face compromisuri și că operarea se face în limitele de securitate nucleară și siguranță prevăzute de proceduri. Potrivit prognozei invocate de director, nivelul ar urma să scadă cu 2–3 cm pe zi, ceea ce ar duce la oprirea Unității 2 în aproximativ cinci zile, dacă nu apar efecte suplimentare din intervențiile de pe brațul Bala. Ce pot aduce intervențiile pe brațul Bala și când se văd efectele Efectele detonării stâncii Pârjoala ar urma să fie vizibile abia a doua zi dimineață, pe baza estimării de timp de propagare a apei (20–24 de ore). În paralel, amplasarea barjelor urmărește să reducă debitul spre brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Dunărea Veche, adică spre zona centralei. Urjan a spus că se așteaptă la o creștere de nivel de 7–8 cm, care „ar mai aduce câteva zile de funcționare” peste prognoza actuală, dar a subliniat că este vorba de o aproximație. Indicatorii monitorizați și precedentul din 2003 Centrala monitorizează constant doi indicatori operaționali: nivelul Dunării la aspirația pompelor și vibrațiile la pompe, care pot semnala scăderea prea mare a nivelului. Directorul a afirmat că, în acest moment, „nu sunt motive de îngrijorare”. El a amintit și un precedent: în 2003, centrala a funcționat cu o singură unitate, care a fost oprită timp de o lună. Context hidrologic: debit mult sub medie și țintă de creștere a nivelului În material sunt citate date potrivit cărora Dunărea are la intrarea în țară un debit de 1.500 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Față de aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.500 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025). Nivelul Dunării în zona Cernavodă este indicat la -218 cm, cu o prognoză de -233 cm la 9 august (o scădere de 15 cm fără intervenție). Apele Române au anunțat că intervențiile de pe brațul Bala urmăresc să prevină această scădere, cu o țintă de creștere a nivelului apei cu 10–12 cm. În același context, premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. [...]
Intervenția de pe Dunăre vizează evitarea opririi totale a centralei de la Cernavodă , iar costurile ar fi acoperite de o singură zi de funcționare suplimentară, potrivit HotNews . Militarii au aruncat în aer stânca Pârjoaia după o primă încercare eșuată în weekend, iar acum urmează dragarea și scufundarea controlată a unor barje pentru a modifica fluxul apei spre priza de alimentare a centralei. Guvernul a mobilizat Forțele Navale pentru menținerea în funcțiune a reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării este „extrem de scăzut”. Reactorul 1 a fost deja oprit „în urmă cu câteva zile”, conform aceleiași surse. MApN a anunțat pe Facebook că detonarea controlată a fost realizată „în siguranță”, cu scopul de a crește debitul pe brațul Dunărea Veche, astfel încât centrala să poată fi alimentată cu apă. Potrivit comunicării, în intervenție au fost implicați peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Ce urmează operațional pe șantierul de urgență După detonarea de luni, stânca a fost distrusă cu 100 kg de explozibil. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus la Digi24 că operațiunea este „un succes logistic absolut necesar navigației și dragării”. În perioada imediat următoare, planul descris de ministru include: încărcarea a două barje cu materialul dislocat și extragerea, pe cât posibil, a bucăților de stâncă cu o macara de mare tonaj; sosirea unei a treia barje (luni seară, „sunt șanse”) și a ultimei barje (marți seară); scufundarea controlată a barjelor miercuri dimineață, „dacă specialiștii de la Apele Române vor decide acest lucru”. Miza economică: costul intervenției vs. pierderea de producție Miruță a afirmat că o singură zi de funcționare suplimentară a centralei ar acoperi costurile intervenției, în condițiile în care era prognozată o oprire totală pentru joi, potrivit relatării citate de HotNews. Contextul este scăderea debitului Dunării la 1.400 mc/s, aproape de minimul istoric din 1985. Pe fondul secetei, guvernul a declarat stare de alertă pentru luna august și a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări de urgență. [...]
