Știri
Știri din categoria Energie

Amânarea repetată a scufundării barjelor prelungește riscul de reducere a producției la Cernavodă, într-un moment în care Dunărea a ajuns la un minim istoric de debit, iar autoritățile încearcă să câștige „câțiva centimetri” de nivel pentru alimentarea cu apă a centralei, potrivit HotNews.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile programate pentru joi au fost amânate pentru vineri „din condiții de siguranță”, după ce și tentativa inițială, planificată pentru miercuri, fusese amânată din cauza curenților. Instituția spune că echipele și barjele sunt pregătite, însă manevrele rămân sensibile.
Miza este menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă, în condițiile în care Reactorul 1 a fost deja oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Directorul centralei a avertizat că există riscul opririi în următoarele cinci-șase zile; dacă ar fi oprit și al doilea reactor, România ar pierde 20% din producția de energie, conform informațiilor din articol.
Pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național (SEN) la 28 iulie 2026, decizia fiind luată preventiv, fără impact asupra populației, personalului sau mediului, potrivit datelor prezentate.
Planul de intervenție a fost ajustat după discuții cu experți, „ținând cont de siguranța amplasamentului și de efectele potențiale”, a explicat directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rîndașu (citat de News.ro). Autoritățile au combinat două propuneri de soluții:
Barjele vor fi amplasate controlat și inundate prin pompare de apă, nu prin umplere cu draga, variantă exclusă de autorități; această alegere „va dura mai mult”, dar este considerată mai potrivită pentru condițiile de siguranță. Rîndașu a vorbit și despre „incertitudini” legate de manevrarea simultană a două barje, mizând pe experiența căpitanilor celor trei împingătoare implicate.
ANAR a precizat că scufundarea se face „una câte una”, iar durata unei scufundări este de „trei-patru ore”, prin „inundare controlată”. Scopul este „de a câștiga câțiva centimetri în plus” pentru menținerea nivelurilor minime în dreptul CNE Cernavodă.
Totuși, instituția avertizează că, pe fondul scăderii nivelurilor, „efectele vor fi puțin mai mici, dar vor fi”, în funcție de modalitatea de amplasare urmând să se decidă și dacă barjele vor fi ancorate la mal.
La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a ajuns la 1.400 m³/s, valoare similară minimului istoric din 1985 și mult sub media multianuală a lunii august (aprox. 3.900 m³/s). ANAR arată că debitul se va menține la acest nivel pe durata săptămânii, într-o perioadă de staționare.
La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut de miercuri până joi cu 2 cm, iar prognoza reactualizată indică -216 cm la 6 august și -230 cm la 13 august (Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor).
Pentru gestionarea efectelor scăderii producției, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile (din 31 iulie 2026). Guvernul a alocat fonduri pentru intervențiile de la Dunăre, iar Transelectrica aplică măsuri operative pentru funcționarea SEN, inclusiv mobilizarea producției disponibile, maximizarea capacităților transfrontaliere pentru import și, dacă este necesar, reducerea consumului.
Recomandate

ANAR intervine pentru a susține funcționarea în siguranță a CNE Cernavodă , după ce debitele Dunării au scăzut la intrarea în țară sub 1.200 mc/s, iar nivelul apei la Cernavodă a ajuns foarte aproape de limita operațională de 262 cm, necesară pentru pomparea apei de răcire, potrivit Economica . Măsurile anunțate de Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) sunt descrise ca fiind operative, temporare și excepționale și au ca scop aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) , în contextul unei situații hidrologice severe pe fluviu. Ce face ANAR, concret, pentru a crește aportul de apă în Dunăre ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 mc/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din alte acumulări, pentru a suplimenta aportul de apă în Dunăre și a limita scăderea nivelurilor în sectorul Cernavodă: acumularea Izbiceni, de pe râul Olt; acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș. ANAR precizează că manevrele sunt coordonate în funcție de debitele disponibile, timpii de propagare și evoluția prognozată a regimului hidrologic, pentru a maximiza eficiența intervențiilor. Ce înseamnă pentru acumularea Iezer și cine a fost informat Administrația susține că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După aplicarea acesteia, în acumulare ar urma să rămână disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane mc, iar evacuările sunt realizate controlat, cu monitorizarea nivelurilor și debitelor și adaptarea manevrelor la condițiile hidrologice și de exploatare. Dispoziția operativă a fost transmisă structurilor teritoriale competente, cu informarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). De ce contează pentru Sistemul Energetic Național ANAR încadrează intervenția ca măsură de interes național, argumentând că asigurarea resurselor de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă este esențială pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național. Măsurile sunt prezentate ca temporare și proporționale cu situația hidrologică. [...]

Hidroelectrica intră în iarna 2026–2027 cu rezerve de apă sub 50%, ceea ce limitează producția și obligă compania să prioritizeze energia pentru vârfuri de consum și echilibrare , potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Dan Plaveti , președintele Directoratului, făcute la o conferință despre provocările sezonului rece pentru sistemul energetic. Contextul hidrologic rămâne nefavorabil: debitele Dunării și ale râurilor interioare sunt mult sub mediile multianuale, ceea ce reduce cantitatea de energie hidroelectrică ce poate fi produsă. Plaveti a spus că seceta a afectat „foarte mult” producția din acest an și a forțat compania să își reanalizeze modul de gestionare a resurselor. Debite sub mediile multianuale, cu presiune directă pe producție Șeful Hidroelectrica a indicat că prognozele pentru lunile decembrie și ianuarie arată debite ale Dunării semnificativ mai mici decât normalul multianual: pentru decembrie: 2.500 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 5.100 metri cubi pe secundă; pentru ianuarie: 3.000 metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie de 5.400 metri cubi pe secundă. În prezent, deși Dunărea ar fi „la aproape 1.800 metri cubi pe secundă”, prognozele „nu sunt favorabile”, a mai spus Plaveti. El a adăugat că debitele Dunării sunt la 30–40% din mediile multianuale, iar pe râurile interioare toate debitele sunt sub 50% din valorile multianuale, ceea ce se traduce într-o producție hidroelectrică „mult mai mică”. Strategia pentru sezonul rece: apă folosită când aduce „cea mai mare valoare” sistemului În paralel cu constrângerile de resursă, Hidroelectrica susține că este pregătită tehnic pentru iarnă, după finalizarea programului de mentenanță, revizii și reparații, iar hidroagregatele sunt gata de funcționare. „Încercăm să gestionăm rezervele de apă cu multă prudență, cu multă disciplină. Apa din lacuri este o resursă limitată și practic o folosim doar când aduce cea mai mare valoare pentru sistem, pentru vârful de consum, în echilibrare, și încercăm să susținem partea de siguranță a funcționării sistemului energetic.” Plaveti a mai spus că Hidroelectrica își adaptează permanent programul de funcționare la evoluția debitelor și că, deși compania „nu intră în iarnă în condițiile” dorite, este pregătită cu echipamentele și personalul pentru a exploata „cu foarte multă diligență” resursele de apă disponibile. Declarațiile au fost făcute la conferința „Provocările iernii 2026 – 2027 pentru sistemul energetic național”, organizată de Focus Energetic, în parteneriat cu Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților, conform relatării citate de Economedia. [...]

Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat din nou de la SEN, la trei zile de la repornire, iar Nuclearelectrica anunță schimbări de management tehnic la nivelul centralei, potrivit Adevărul . Compania spune că oprirea a fost provocată de o defecțiune în „partea clasică” (nenucleară) a unității și că nu există impact asupra securității nucleare. Deconectarea Unității 1 a avut loc în seara zilei de 9 noiembrie 2026, iar incidentul a fost „gestionat conform procedurilor de operare aflate în vigoare”, conform raportării transmise pieței de capital. Nuclearelectrica afirmă că echipele tehnice lucrează la remedierea problemei și la repornirea reactorului „în cel mai scurt timp”. Ce spune Ministerul Energiei despre incident Ministerul Energiei a transmis că monitorizează permanent situația de la CNE Cernavodă și că defecțiunea nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul. În comunicarea citată, ministerul precizează că deconectarea a fost cauzată de o problemă în partea clasică a unității și că procedurile de repunere în funcțiune și reconectare la Sistemul Energetic Național vor continua „în perioada imediat următoare”, cu respectarea cerințelor de securitate nucleară. „Defecțiunea de la Reactorul 1 al CNE Cernavodă nu afectează securitatea nucleară.” Schimbare la vârful tehnic al centralei, de la 1 decembrie Pe lângă intervenția tehnică, Nuclearelectrica anunță măsuri la nivel managerial, vizând zona responsabilă de „disponibilitatea echipamentelor necesare operării” Unității 1. Compania precizează că, începând cu 01.12.2026, directorul tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit, iar „cauza de profunzime” a incidentului va face obiectul unui raport ulterior. În paralel, specialiștii centralei desfășoară lucrări atât pentru Unitatea 1, cât și pentru Unitatea 2, cu obiectivul reconectării la SEN „în cel mai scurt timp”. Nuclearelectrica mai arată că va informa investitorii și publicul cu privire la orice evoluție relevantă, în linie cu obligațiile unei companii listate la Bursa de Valori București . [...]

Repornirea Unității 1 de la Cernavodă reduce presiunea pe Sistemul Energetic Național , după ce reactorul a fost resincronizat vineri, 6 noiembrie, și a început să livreze din nou electricitate, potrivit Profit . Unitatea 1 generează energie de la ora 16:23, la o putere de circa 40 MW. Nuclearelectrica a transmis că resincronizarea la Sistemul Energetic Național (SEN) a avut loc în după-amiaza zilei de 6 noiembrie 2026, în linie cu un raport curent emis pe 4 noiembrie. Compania precizează că manevrele de pornire „nu au avut impact asupra securității nucleare, personalului și populației” și au fost realizate conform procedurilor. Ce urmează operațional: creșterea treptată a puterii Manevrele de repornire au început în aceeași zi, iar sincronizarea fusese programată inițial la ora 13. Conform datelor Transelectrica citate în material, reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, 7 noiembrie, la ora 19. Efectul asupra riscului de criză și măsurile de urgență Repornirea vine după o perioadă în care Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsura ce permite Transelectrica să limiteze consumul marilor consumatori industriali și să oprească exporturile, în caz de criză pe piața de energie. Măsura a fost introdusă pe 7 august (inițial până la 31 august) și prelungită ulterior până la 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie, în contextul opririi ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza secetei, care a afectat alimentarea cu apă de răcire. În documentul de fundamentare citat în articol, autoritățile indicau un „nivel redus al adecvanței” în SEN și o vulnerabilitate majoră: deficit de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00–21:00), pe fondul limitării importurilor într-un context de criză regională de energie. De ce nu revine automat și Unitatea 2 Nuclearelectrica arată că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcire, ceea ce duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În consecință, pornirea Unității 2 depinde de „o creștere susținută a nivelului Dunării ”; abia după îndeplinirea acestei condiții Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată la SEN. Context: opriri din vară și vizită oficială la centrală Debitului foarte redus al Dunării în iulie–octombrie a dus la oprirea în siguranță a unităților: Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026, conform procedurilor de siguranță nucleară. Guvernul a anunțat că premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, vor vizita sâmbătă, 7 noiembrie, centrala, urmând să aibă o întâlnire cu managementul Nuclearelectrica privind activitatea și proiectele strategice, iar la final să susțină declarații de presă. [...]

Iranul intră în iarnă cu un deficit estimat de gaze care riscă să lovească industria și să împingă costurile în economie , pe fondul avariilor la infrastructura energetică și al problemelor structurale de investiții și eficiență, potrivit Al Jazeera . Deși Iranul are a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale din lume (după Rusia), guvernul a prognozat săptămâna trecută un deficit la vârful de consum de circa 430 milioane metri cubi pe zi în timpul iernii, cu impact potențial atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor. Autoritățile pun situația pe seama infrastructurii îmbătrânite, subinvestițiilor, sancțiunilor care limitează finanțarea și accesul la echipamente, dar și pe consumul ineficient și capacitatea redusă de stocare, la care se adaugă pagubele din război. Avarii la rafinării și recuperare lentă a capacității Saeed Tavakoli, șeful Companiei Naționale Iraniene de Gaze, a declarat presei locale că șase rafinării au fost lovite de 26 de proiectile pe 18 martie, iar imediat după atacuri ar fi fost scoase din funcțiune 28% din capacitatea de producție de gaze a Iranului. Guvernul susține că aproximativ 100 milioane metri cubi pe zi din capacitatea de procesare a fost restaurată, însă readucerea completă a încă 130 milioane metri cubi pe zi pierduți în urma atacurilor SUA și Israel ar putea dura până în 2028. În paralel, Hashem Oraee, șeful Uniunii Asociațiilor Energetice din Iran, a spus presei locale că Iranul nu se poate baza pe importuri de gaze pentru a acoperi deficitul. De ce industria e prima expusă și ce efecte se văd deja În scenariul penuriilor, sectorul industrial ar urma să suporte cea mai mare parte a ajustării, deoarece autoritățile tind să prioritizeze populația, care folosește gazul pentru încălzire, potrivit lui David Jalilvand, director general al consultanței Orient Matters din Germania. El avertizează însă că prioritizarea gospodăriilor nu garantează alimentarea neîntreruptă dacă deficitul devine sever. Un semnal concret a apărut deja: compania Zagros Petrochemical , din hub-ul energetic Asaluyeh (sudul Iranului), și-a informat acționarii că a oprit o unitate de producție de metanol „până la noi ordine”, în linie cu directivele Companiei Naționale Iraniene de Gaze. Risc de pene de curent și costuri de mediu mai mari Penuriile de gaze pot declanșa și întreruperi de electricitate dacă centralele rămân fără combustibil. În anii recenți, pentru a evita lipsa de curent, unele centrale au ars combustibili mai ieftini, în special „mazut” (un combustibil greu), care poluează semnificativ aerul. Mostafa Rajabi Mashhadi, adjunct al ministrului energiei, a declarat sâmbătă pentru agenția ILNA (apropiată statului) că arderea de mazut va continua și anul acesta. Măsuri de reducere a consumului: temperaturi impuse și deconectări Gazul reprezintă 73% din mixul energetic al Iranului, iar consumul gospodăriilor a ajuns la 480 milioane metri cubi pe zi și este așteptat să crească odată cu venirea frigului, potrivit lui Tavakoli. Iarna trecută, vârful de consum pentru gospodării, afaceri și mici industrii a fost de 737 milioane. Compania națională de gaze indică 11 din cele 31 de provincii ca fiind considerabil vulnerabile la penurii în această iarnă, în special în nord (inclusiv Mazandaran, Golestan și Khorasanul de Nord), unde temperaturile scăzute și poziționarea la capătul liniilor de transport pot agrava problemele de presiune. Guvernul a anunțat măsuri de economisire, inclusiv: reducerea cu 20% a consumului de gaze în instituțiile afiliate statului; obligația ca birourile să mențină temperatura la circa 18°C și să oprească încălzirea în zilele libere; recomandarea ca locuințele să fie menținute la 18–21°C. Autoritățile spun că inspecțiile de săptămâna trecută au dus la deconectarea clădirii Ministerului Educației și a altor cinci clădiri guvernamentale din Teheran, pentru nerespectarea directivelor. Într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a avertizat explicit că, dacă consumul crește, gazul ar putea fi întrerupt la nivel național, inclusiv în Teheran, subliniind că reluarea alimentării cu gaze este mai lentă decât în cazul electricității. „Spre deosebire de electricitate, care poate fi reconectată rapid după ce a fost întreruptă, readucerea gazului după oprire este un proces care consumă timp.” Context: presiune pe întregul sistem energetic și posibile scumpiri Pe lângă criza gazelor, guvernul se confruntă și cu un dezechilibru la aprovizionarea cu benzină și a impus întreruperi sporadice de electricitate în vară și la început de toamnă pentru a acoperi deficitul de producție. În plus, după două majorări ale prețului benzinei în mai puțin de un an, autoritățile au limitat semnificativ cotele lunare de benzină pentru vehiculele personale, iar noi scumpiri rămân posibile, potrivit articolului. Prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a cerut economisirea gazului, invocând dezechilibrele din anii anteriori și pagubele din război. În același timp, utilizatorii cu consum ridicat au fost avertizați că tarifele la gaze vor crește „exponențial” dacă nu reduc consumul. Ce urmează: investiții, tehnologie și eficiență, dar cu constrângeri externe Pe termen mediu, Jalilvand arată că dezvoltarea zăcământului South Pars (cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din lume, împărțit de Iran și Qatar) a fost crucială pentru creșterea ofertei, însă menținerea ritmului depinde tot mai mult de soluții tehnice care cer investiții străine și tehnologie. În paralel, el indică și o problemă de cerere: potențial mare de eficiență energetică, dar greu de valorificat fără investiții și reforme interne, inclusiv pe fondul prețurilor puternic subvenționate la energie. Umud Shokri, strateg energetic și cercetător asociat la George Mason University, avertizează că, dacă problemele rămân nerezolvate, efectele ar depăși sectorul energetic și ar ajunge în producția industrială, ocuparea forței de muncă, inflație și nivelul de trai, cu riscul ca o criză sezonieră să devină una aproape permanentă. [...]

Ministerul Energiei discută o supraimpozitare temporară a producătorilor de electricitate , ca instrument de temperare a prețurilor și de sprijin pentru consumatorii noncasnici, potrivit Profit . Măsura ar urma să fie aplicată pe o perioadă „foarte, foarte scurtă”, cel mult până la 1 aprilie, în contextul „prețurilor foarte mari” din prezent. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță , a spus că ministerul are în discuție „mai multe scheme”, după ce a luat în calcul o evoluție a pieței până în 2030, iar propunerile ar fi etapizate pe perioade diferite, exclusiv cu măsuri la nivelul Ministerului Energiei. „Iar una dintre aceste măsuri ia în considerare și o suprataxare. Ideea este că vrem să o facem pe o perioadă foarte, foarte scurtă, cel mult până la 1 aprilie, care să răspundă situației legate de prețurile foarte mari care sunt în momentul de față și să încerce să diminueze această escaladare a prețurilor pe care le avem în momentul de față.” Ce ar însemna, la nivel de reglementare Din informațiile prezentate, schema discutată ar viza toți producătorii de energie electrică, indiferent de tehnologie , ceea ce ar extinde aria de aplicare la întregul sector de producție, nu doar la anumite tipuri de centrale. Publicația notează că discuția este legată de obiectivul de a limita escaladarea prețurilor și de a susține consumatorii noncasnici, însă articolul nu oferă detalii despre nivelul suprataxei, praguri, bază de calcul sau mecanismul concret de redistribuire a eventualelor venituri. Ce urmează În acest stadiu, Ministerul Energiei se află la nivel de discuții privind schema și calendarul, iar singura limită temporală indicată explicit este aplicarea „cel mult până la 1 aprilie”. Orice evaluare a impactului financiar asupra producătorilor sau a efectului direct în facturile clienților noncasnici rămâne, deocamdată, imposibilă pe baza informațiilor disponibile. [...]