Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR, după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews.
Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR, că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare.
Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.
În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”.
„Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.”
Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres.
PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” (HotNews).
Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan, care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare.
Recomandate
Promulgarea unor legi „critice” pentru PNRR mută presiunea pe implementare și pe jaloanele rămase , în condițiile în care președintele Nicușor Dan avertizează că disputa politică pe legea decarbonizării poate ajunge să pună în risc cererile de plată și „miliarde de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit HotNews . Șeful statului a anunțat că a promulgat marți seară „legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR”, precum și ratificarea Acordului SAFE, pe care le leagă de capacitatea statului „de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare”. În mesajul public, Nicușor Dan a susținut că aceste acte normative „garantează” accesul României la „fonduri europene majore pentru modernizare și investiții”. În argumentația sa, președintele a indicat atât componenta de investiții (spitale, școli, autostrăzi), cât și componenta de reforme. A dat ca exemple Codul administrativ și proiectul care prevede bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore. A menționat și Codul urbanismului, pe care îl descrie drept un pas pentru „clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane”, inclusiv prin integrarea rezultatelor referendumului din București inițiat în 2024. Legătura cu riscul de finanțare și cu percepția investitorilor Nicușor Dan a apreciat că legile adoptate și promulgate în aceste zile sunt un exemplu de „atitudine politică orientată spre obiective prioritare”, cu mai puțin accent pe conflicte, și a legat acest lucru de menținerea încrederii agențiilor de rating și, implicit, de interesul investitorilor. În context, HotNews amintește că agenția Fitch a menținut România la „BBB-”, iar publicația a relatat separat despre formularea din comunicat care ar indica faptul că decizia inițială ar fi fost o retrogradare, schimbată ulterior după o contestație a Guvernului (detalii în HotNews ). Legea decarbonizării: posibilă retrimitere în Parlament Pe fondul disputei PSD–PNL, președintele a spus că urmărește dezbaterile privind modificarea legislației de decarbonizare și a invocat un echilibru între securitatea energetică și respectarea angajamentelor asumate, cu impact asupra stabilității economice și financiare. „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR.” Din punct de vedere procedural, proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat marți de Senat, însă nu ajunge acum la președinte pentru promulgare. Deși Senatul era for decizional, proiectul se întoarce la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, deoarece a suferit modificări substanțiale, potrivit unor surse politice citate de HotNews. În disputa politică, un amendament introdus de PSD la Senat – contestat de PNL – prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres (detalii în Agerpres ). Liberalii susțin că amendamentul poate bloca bani din PNRR (context în HotNews ), în timp ce social-democrații argumentează că România nu își permite închiderea rapidă a acestor capacități în actualul context de securitate energetică. Ce urmează Pe termen scurt, proiectul de decarbonizare revine la Camera Deputaților, iar forma finală va determina dacă ajunge la promulgare și, eventual, la o cerere de reexaminare din partea președintelui. Miza, așa cum este formulată în declarațiile președintelui, este ca România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR fără riscul pierderii unor sume importante. [...]
Parlamentul a deblocat „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR prin votarea în Camera Deputaților a „cinci jaloane esențiale”, susține Sorin Grindeanu, potrivit Economica . Miza economică invocată este menținerea finanțării europene pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, în condițiile în care jalonele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt condiții pentru accesarea banilor. Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului și este relatată de Agerpres. Grindeanu afirmă că votul din Camera Deputaților „înseamnă bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România” și acuză „premierul și Guvernul demis” că nu ar fi reușit să livreze aceste măsuri. Ce acte au fost adoptate și de ce contează pentru PNRR În aceeași zi, în Camera Deputaților au fost adoptate, potrivit lui Grindeanu, următoarele proiecte legislative, prezentate ca jaloane relevante pentru PNRR: Codul administrativ; Legea privind bonusurile acordate angajaților din ANAF și Vamă; Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire; Codul urbanismului; Legea integrității. În logica PNRR, „jaloanele” sunt ținte și reforme asumate de România, iar neîndeplinirea lor poate întârzia sau bloca plăți din fondurile europene. Disputa pe Legea integrității și componenta de transparență Grindeanu susține că, la Legea integrității, a existat „o luptă” cu USR, pe motiv că forma propusă ar fi redus atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate). El afirmă că legea a fost retrimisă în comisii și readusă „în limitele cerute de ANI și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, iar în plus ar fi fost reintrodusă transparența privind averile demnitarilor. Tot în acest context, Grindeanu spune că și-a publicat declarația de avere și de interese pe site-ul PSD și îi invită pe „toți decidenții politici” să facă același lucru. Ce rămâne neclar din informația publică Din textul disponibil nu rezultă care sunt exact „cele cinci jaloane” la care se referă Grindeanu și nici mecanismul concret prin care voturile din Camera Deputaților se traduc imediat în „aproape 4 miliarde de euro” din PNRR (de exemplu, dacă suma este asociată unei cereri de plată sau unui pachet de reforme). Informația este prezentată ca evaluare politică, pe baza declarației sale. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
