Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Dezvoltării raportează o absorbție de 77% pe componentele PNRR pe care le coordonează, iar miza imediată este închiderea la timp a mii de contracte după prelungirea termenului de implementare până la 31 iulie 2026, potrivit news.ro. Ministrul Cseke Attila spune că, în ultimele două săptămâni, rata a crescut cu 4 puncte procentuale și că „până la finalul verii” există șansa unei absorbții „de aproape 100%”.
Pe cele patru componente PNRR gestionate de minister, nivelul raportat diferă în funcție de tipul investițiilor și de ritmul decontărilor:
La începutul lunii, Ministerul Dezvoltării a prelungit termenul-limită pentru implementarea și finalizarea decontării investițiilor finanțate prin PNRR de la 30 iunie la 31 iulie 2026. Decizia afectează peste 5.300 de contracte pe componentele C5, C10, C11 și C15.
După noul termen, ministerul va avea o lună, în loc de două, pentru procedurile necesare încheierii tuturor proiectelor finanțate din PNRR, până la 31 august.
Ministrul a cerut autorităților locale beneficiare să accelereze finalizarea obiectivelor și încărcarea documentelor tehnice în platforma digitală, prin „procedura simplificată”, pentru utilizarea integrală a fondurilor disponibile. Investițiile vizează, între altele, creșe, reabilitări termice și consolidări seismice (blocuri și clădiri publice, inclusiv spitale și școli), precum și infrastructură verde în localități.
Recomandate
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că România va livra cele 14 reforme esențiale din PNRR , inclusiv legea salarizării publice , potrivit news.ro . Mesajul vizează direct riscul de întârziere a reformelor care condiționează implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Pîslaru afirmă că „nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm”, susținând că angajamentele asumate prin PNRR „se vor realiza”. „Moratoriul” pro-european, prezentat ca mecanism de stabilitate Ministrul explică faptul că moratoriul prin care toate partidele pro-europene se angajează să susțină finalizarea PNRR și a altor proiecte reprezintă „o ancoră” în contextul pe care îl descrie drept „acest vacarm general”. În articolul citat nu sunt detaliate cele 14 reforme, calendarul de implementare sau pașii concreți pentru adoptarea lor, dincolo de menționarea legii salarizării publice. [...]
Stabilitatea guvernamentală în următoarele 60 de zile este prezentată ca o condiție practică pentru a nu periclita reformele și plățile din PNRR , în contextul crizei politice, potrivit Mediafax . Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă susține că Executivul ar trebui să rămână funcțional cel puțin două luni pentru a putea închide reformele necesare. Într-o intervenție la RFI, Falcă afirmă că, dacă reformele sunt realizate în acest interval, „ai garantate cele 10 miliarde de euro care se consumă până în luna decembrie” (aprox. 50 miliarde lei). În lectura sa, miza este una direct financiară și investițională: finalizarea reformelor ar permite continuarea modernizării prin proiecte finanțate european și ar ajuta la „închiderea corectă” a anului 2026. De ce contează pentru PNRR și investiții Mesajul eurodeputatului pleacă de la ideea că instabilitatea politică poate bloca sau întârzia reformele asumate, ceea ce ar pune în pericol accesarea banilor. El leagă explicit fereastra de 60 de zile de capacitatea administrației de a livra rapid măsurile cerute. Miza depășește PNRR: următorul buget european Falcă spune că discuția nu se oprește la PNRR, ci include și pregătirea pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. În acest context, el invocă anul 2027, când ar trebui făcut „acel plan național”, și menționează „cele 60 de miliarde care vin din 2028” (moneda nu este precizată în material). Context politic: sprijin retras premierului În același context, Mediafax notează că PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, fără ca, la acest moment, să fie clar dacă va rezulta un guvern minoritar sau dacă Executivul va fi demis prin moțiune de cenzură. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar o eventuală criză politică poate pune în pericol acest calendar, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-un mesaj de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Pîslaru afirmă că suma de 10 miliarde de euro este „pusă deoparte doar pentru România” și că, pentru acești bani, țara nu concurează cu alte state membre, ci cu propria capacitate de implementare. Termenul indicat de ministru este 31 august 2026. Miza: investiții și reforme legate de PNRR, într-un interval limitat Ministrul spune că fondurile vizează investiții majore, între care: construcția de autostrăzi; modernizarea spitalelor, școlilor și grădinițelor; digitalizarea administrației; eficientizarea energetică a clădirilor; împăduriri și alte proiecte de infrastructură. În total, „peste 21.000 de proiecte” sunt în desfășurare la nivel național, iar progresul lor poate fi urmărit pe platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai afirmă Pîslaru. Avertisment: instabilitatea politică poate bloca accesarea banilor În mesajul său, Pîslaru avertizează că România este „la o răscruce”, între continuarea reformelor și riscul unei crize politice care ar putea destabiliza țara, cu efect direct asupra accesării fondurilor europene. El susține că implementarea reformelor necesare pentru PNRR nu se face „nici la TV, nici pe TikTok”, ci prin muncă „riguroasă, zi de zi”, și îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un premier care „găsește soluții, nu scuze”, asumând inclusiv măsuri nepopulare pentru a nu pierde banii europeni. Critici la adresa guvernelor anterioare și apel la „transparență” Pîslaru acuză guvernele anterioare că au amânat reformele dificile și au lansat investiții „nerealiste”, din rațiuni electorale, în timp ce actualul executiv ar fi accelerat reformele și ar fi prioritizat proiectele, susținând că „se face într-un an ce nu s-a făcut în cinci”. Reluând o metaforă atribuită premierului, ministrul leagă presiunea politică de ideea de transparență în administrație și de afectarea unor interese odată cu „aprinderea luminii” asupra risipei și privilegiilor: „Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară.” În final, ministrul spune că susține continuarea reformelor și implementarea PNRR, descriind opțiunea ca pe „drumul greu, dar corect” al dezvoltării. [...]
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE , avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău , într-o declarație citată de Adevărul . Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor. „Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.” Termenele invocate: 31 mai pentru SAFE, 31 august pentru PNRR Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive: până la 31 mai : contracte și proceduri finalizate pentru programul SAFE , astfel încât acestea să fie semnate și trecute prin instituțiile necesare; până la 31 august : corectarea „traiectoriilor” de finalizare și decontare pentru proiectele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor. De ce contează: riscul de blocaj administrativ în „luni critice” Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită. „Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.” În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro , prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR. [...]
România intră în linie dreaptă pentru accesarea finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro, cu un avans de 15% disponibil după semnare , potrivit Economedia . Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , spune că primirea contractului-cadru de la Comisia Europeană confirmă aprobarea planului României la nivel european și trecerea la etapa de implementare. Miza imediată este fluxul de lichiditate: după finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, România ar putea accesa „rapid” un avans de 15%, pe care oficialul îl descrie drept esențial pentru demararea investițiilor. Ce finanțează SAFE și unde ar urma să ajungă banii Conform declarațiilor lui Mihai Jurca, finanțarea vizează investiții strategice în: înzestrarea Armatei; infrastructură critică și securitate; dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată în România. Oficialul estimează că, din totalul de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,6 miliarde lei), peste 50% din bani „vor rămâne în România”. Calendarul anunțat: semnare, aprobări și contracte până la final de iunie Pașii următori indicați sunt: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie (termen dependent și de ministerele din statele partenere). În plus, Mihai Jurca afirmă că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, cu ținta ca acestea să fie realizate până în 2030. [...]
România intră în faza de implementare a finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro , după ce a primit de la Comisia Europeană contractul-cadru, un pas care deschide drumul către semnarea împrumutului și accesarea unui avans de 15% pentru demararea investițiilor, potrivit Digi24 . Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca , spune că documentul confirmă aprobarea planului României la nivel european și că proiectele intră „în linie dreaptă” pentru implementare. Programul vizează consolidarea și modernizarea capacității de apărare, inclusiv investiții în înzestrarea Armatei, infrastructură critică și securitate, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare. „După finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, vom putea accesa rapid un avans de 15%, esențial pentru demararea investițiilor.” Valoarea finanțării menționate este de aproximativ 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Jurca afirmă că autoritățile au urmărit să ajungă în această etapă cu „proiecte mature, clare și aliniate cu obiectivele europene”. Calendarul deciziilor interne și al contractelor Potrivit lui Jurca, urmează o succesiune de pași cu termene apropiate, care condiționează intrarea efectivă a banilor și lansarea achizițiilor: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie, termen care depinde și de ministerele din statele partenere. Ce impact economic invocă Guvernul: producție locală și țintă 2030 Jurca spune că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, astfel încât acestea să fie „lucrate până în 2030”. Tot el estimează că „peste 50%” din totalul finanțării ar urma să rămână în România, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată locală în industria de apărare. Informațiile provin dintr-o postare a lui Mihai Jurca pe Facebook, preluată de Digi24. Detalii despre structura exactă a proiectelor și alocările pe programe nu sunt prezentate în material. [...]
