Știri
Știri din categoria Fonduri europene

În Sectorul 6 din București tocmai s-a lansat Favorit+, un proiect ambițios de regenerare urbană cu finanțare europeană, care iese clar din tiparele obișnuite. E singurul proiect românesc selectat anul trecut în cadrul programului European Urban Initiative, unde doar 20 de propuneri din 110 au trecut de etapa de selecție. Ce aduce special? Se merge pe o metodă bio, cu accent pe sustenabilitate și materiale naturale.

Blocul ales pentru această reconfigurare este situat pe Aleea Țincani nr. 1, are patru etaje și va fi transformat complet cu ajutorul unui mix de soluții verzi. De la izolație cu materiale naturale precum vata și fânul, la acoperiș verde, panouri fotovoltaice, până la un sistem de captare a apei pluviale – totul e gândit pentru eficiență energetică și impact minim asupra mediului. În plus, fosta clădire a Restaurantului Favorit va deveni un centru comunitar de inovare, consolidat și recompartimentat modern.
În privința bugetului, lucrurile sunt deja conturate clar: valoarea totală a proiectului se ridică la 6,2 milioane de euro, din care 4,9 milioane vin sub formă de finanțare nerambursabilă. Sectorul 6 primește direct 2,3 milioane euro din această sumă, la care se adaugă o cofinanțare locală de aproape 579.000 euro. Iar banii nu stau degeaba – jumătate din finanțare a fost deja virată, iar „faza de inițiere” a fost finalizată în 2025, odată cu selectarea blocului, începerea parteneriatelor și pregătirea terenului.

Contextul ales pentru acest proiect nu e întâmplător. Primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, spune că zona Favorit a fost selectată tocmai pentru că are potențial de a deveni un punct de atracție pentru localnici. Cu alte cuvinte, dacă Sectorul 6 nu are un „centru vechi” ca alte zone ale orașului, poate măcar să creeze spații urbane moderne, care să încurajeze comunitatea să petreacă timp în cartierul propriu. După revitalizarea Piațetei Favorit și a fostului cinematograf, urmează blocul și restaurantul, cu ideea de a multiplica modelul în viitor, dacă se dovedește un succes.

De azi s-a trecut la faza de concret: ideile discutate în cadrul întâlnirii cu partenerii vor fi transformate într-un caiet de sarcini. Pasul următor e lansarea licitațiilor pentru proiectare și execuție. Finalizarea întregului proiect e estimată pentru primăvara anului 2029. Deci da, mai e cale lungă, dar direcția e una clară: sustenabilitate urbană gândită pe termen lung.
Recomandate

Comisia Europeană lansează un mecanism de finanțare de aproape 30 de miliarde de euro pentru regiunile estice ale UE , inclusiv pentru România, potrivit Digi24 , care citează un comunicat oficial al Comisiei Europene . Noul instrument, denumit EastInvest, vizează statele membre care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina și care au fost afectate direct de consecințele războiului declanșat de Moscova. Programul va funcționa ca o platformă de finanțare dedicată regiunilor estice, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și băncile naționale de promovare din nouă țări: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Ce presupune EastInvest Instituțiile implicate estimează că mecanismul va mobiliza cel puțin 28 de miliarde de euro în investiții publice și private. Sprijinul va fi acordat sub formă de: împrumuturi pentru proiecte publice și private; consultanță tehnică pentru autorități locale și promotori de investiții; coordonare între instituțiile financiare pentru a evita suprapunerile și a crește eficiența intervențiilor. Scopul declarat este stimularea economiilor locale, dezvoltarea comerțului, întărirea infrastructurii și consolidarea securității în regiunile de graniță estice ale Uniunii. România, între beneficiari România se numără printre cele nouă state eligibile. Participarea la EastInvest ar putea însemna acces mai rapid la finanțări pentru proiecte de infrastructură, energie, transport sau dezvoltare regională în zonele afectate indirect de conflictul din Ucraina și de restricțiile comerciale impuse Rusiei și Belarusului. Lansarea oficială are loc la Bruxelles, în cadrul unui eveniment găzduit de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintei BEI, Nadia Calvino. La discuții participă și premierul României, Ilie Bolojan, alături de lideri din statele baltice. Regiunile estice ale UE au fost printre cele mai afectate de închiderea frontierelor, sancțiuni și perturbări comerciale generate de războiul din Ucraina. Bruxellesul susține că noul instrument este necesar pentru a preveni decalaje economice și pentru a consolida stabilitatea la frontiera estică a Uniunii. [...]

Pluxee România oferă patru granturi de câte 10.000 de euro IMM-urilor prin programul xGrow , iar înscrierile sunt deschise până la 10 martie 2026, potrivit unui comunicat transmis de Pluxee România . Inițiativa, derulată în parteneriat cu Academia de Sustenabilitate , vizează întreprinderile mici și mijlocii cu până la 100 de angajați din regiunile Vest, Sud, Centru și Nord-Est, care doresc să își accelereze transformarea și să își consolideze poziția într-un context economic volatil. Programul oferă acces gratuit la sesiuni digitale de formare, consultanță individuală cu experți în business, digitalizare și sustenabilitate, dar și oportunitatea de a obține finanțare pentru implementarea planurilor de dezvoltare. Participanții vor parcurge un program structurat ce include teme precum digitalizarea proceselor, reziliența financiară, marketing, leadership și managementul echipelor. În plus, fiecare companie va beneficia de analiză aplicată a modelului de afaceri și de sprijin pentru elaborarea unui plan personalizat de investiții. „ IMM-urile reprezintă un pilon esențial al economiei românești, iar provocările actuale cer mai mult decât soluții punctuale. Prin xGrow, ne-am propus să ne implicăm în mod real în susținerea transformării întreprinderilor mici și mijlocii, oferind antreprenorilor un cadru structurat de dezvoltare, orientat spre construirea unor organizații adaptate viitorului. Credem că rezultatele acestui tip de investiție se construiesc în timp. În acest sens, xGrow reunește educația, consultanța și finanțarea tocmai pentru a crea premisele unei creșteri sănătoase și durabile, care va genera impact real atât la nivelul companiilor participante, cât și în economie, pe termen lung ”, a declarat Gabor Olajos , Country Managing Director, Pluxee România & Bulgaria. Programul prevede și o serie de evenimente regionale de pitching și networking în Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara, urmate de un bootcamp intensiv organizat la București pentru finaliști. La final, cele mai solide patru planuri de transformare vor primi granturi de câte 10.000 de euro. Granturile pot finanța, între altele: eficientizare energetică (contoare inteligente, optimizare iluminat și încălzire); digitalizarea proceselor (software pentru gestiune, facturare, raportare financiară); managementul deșeurilor și certificări de mediu; optimizarea flotelor și reducerea consumului de apă; îmbunătățirea mediului de lucru. Prin xGrow , compania își continuă demersurile începute în 2025 prin platforma dedicată IMM-urilor, care a reunit peste 4.400 de antreprenori și manageri. Oficialii Pluxee susțin că obiectivul este sprijinirea unei creșteri sustenabile și consolidarea rezilienței mediului antreprenorial românesc pe termen lung. [...]

Guvernul va stabili prin OUG cine coordonează fondurile SAFE , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres . Măsura vizează modificarea OUG nr. 62/2025, actul care pune în aplicare Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025, privind instituirea Instrumentului SAFE pentru consolidarea industriei europene de apărare. Conform materialului, România a transmis Comisiei Europene, la 28 noiembrie 2025, cererea de asistență financiară în cadrul SAFE, împreună cu Planul de investiții pentru industria europeană de apărare. Proiectul de ordonanță de urgență aflat pe agenda Guvernului prevede introducerea unui articol nou care să reglementeze cadrul instituțional de implementare a planului și administrarea fondurilor alocate României, inclusiv rolurile, atribuțiile și mecanismele de colaborare între instituțiile implicate și/sau cu Comisia Europeană. „În considerarea activităţilor şi achiziţiilor prevăzute în plan, implementarea acestuia se asigură de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii Externe, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor, precum şi de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naţionali de infrastructură, atribuţiile fiind prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.” Instituțiile indicate în nota de fundamentare ca responsabile de implementarea planului includ: Ministerul Apărării Naționale Ministerul Afacerilor Interne Serviciul Român de Informații Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Serviciul de Informații Externe Autoritatea Națională a Penitenciarelor Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (inclusiv prin administratorii/dezvoltatorii naționali de infrastructură) SAFE este descris ca un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani; în funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut. Mecanismul lansat de Comisia Europeană pune la dispoziția statelor membre 150 de miliarde de euro sub formă de credite avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente și sprijinirea industriei de apărare. Pentru România, articolul menționează o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua ca mărime în rândul statelor membre, după Polonia. Totodată, pentru accesarea banilor, autoritățile de la București trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii noiembrie planuri concrete de investiții. [...]

România realocă 2,837 miliarde de euro din fonduri europene către patru noi priorități ale UE, în cadrul revizuirii Politicii de coeziune pentru bugetul multianual 2021-2027, potrivit Mediafax , care o citează pe vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu. Anunțul a fost făcut pe 25 martie 2026, într-o postare pe Facebook, iar direcțiile finanțate vizează „Competitivitate și tehnologii strategice”, „Apărare și pregătire pentru situații de criză”, „Locuințe” și „Infrastructură de apă”. Mînzatu a precizat că aproximativ 456 milioane euro din realocare sunt susținute din Fondul Social European Plus (FSE+), instrument european dedicat în principal investițiilor în oameni (ocupare, educație, incluziune socială). „România realocă peste 2,8 miliarde de Euro din bani europeni către 4 din cele 5 noi priorități europene, în cadrul procesului de revizuire al Politicii de coeziune din bugetul multianual 2021-2027: Competitivitate și tehnologii strategice – 1,53 miliarde Euro; Apărare și pregătire pentru situații de criză – 904 milioane Euro; Locuințe – 208 milioane Euro; Infrastructură de apă – 200 milioane Euro.” Sumele indicate pentru fiecare direcție sunt: Competitivitate și tehnologii strategice: 1,53 miliarde euro Apărare și pregătire pentru situații de criză: 904 milioane euro Locuințe: 208 milioane euro Infrastructură de apă: 200 milioane euro Vicepreședinta Comisiei Europene a detaliat și tipurile de intervenții avute în vedere: proiecte de digitalizare, sănătate, industrie și tranziție economică (inclusiv modernizarea agriculturii), formare pentru competențe noi (de la tehnologii digitale la securitate cibernetică), investiții în mobilitate militară și capacități de producție în apărare, extinderea și modernizarea rețelelor de apă și apă uzată, respectiv locuințe sociale și accesibile, inclusiv prin programe regionale și prin Fondul pentru Tranziție Justă. Mînzatu a mai spus că, la nivelul UE, „aproape 34 miliarde de euro” au fost realocate către cinci priorități europene în 25 din 27 de state membre. România, cu 2,837 miliarde euro, este menționată în „top 5” al statelor după volumul realocării, alături de Polonia (8,054 miliarde euro), Italia (7,058 miliarde euro), Spania (3,201 miliarde euro) și Portugalia (2,541 miliarde euro). În același context, oficialul european a susținut că realocarea confirmă relevanța Politicii de coeziune pentru noile priorități ale Uniunii, menținând obiectivul de bază al acesteia: reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și state membre. [...]

MADR începe implementarea proiectului RACER, finanțat din fonduri UE , potrivit AgroInfo . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea proiectului „Reziliență agroalimentară și competitivitate economică rurală – RACER”, cu codul MySMIS2021/SMIS2021+: 350736. Inițiativa are ca obiectiv general digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR, precum și a proceselor interne care le susțin. Proiectul urmărește, totodată, să faciliteze accesul cetățenilor, al mediului de afaceri și al autorităților publice la serviciile MADR și la datele privind reziliența agroalimentară gestionate de minister și instituțiile subordonate. „Obiectivul general al inițiativei constă în digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR și a proceselor interne care le susțin.” Conform articolului, proiectul include mai multe componente, între care: o platformă pentru reducerea risipei alimentare (care să faciliteze redistribuirea surplusului de alimente între operatori economici), digitalizarea raportării culturilor calamitate de seceta pedologică și a depunerii cererilor de sprijin aferente, crearea unui Registru de Piață (inclusiv pentru atestarea produselor tradiționale și înregistrarea rețetelor consacrate), digitalizarea proceselor pentru Organismele de Inspecție și Certificare (OIC) și instruirea personalului MADR pentru utilizarea soluțiilor implementate. Mai multe informații despre proiectele cu finanțare nerambursabilă sunt disponibile pe site-ul ministerului, notează MADR . Proiectul RACER este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, în cadrul Priorității P2 – Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri. Implementarea se desfășoară pe o perioadă de trei ani, între 13 februarie 2026 și 12 februarie 2029, având o valoare totală eligibilă de 71.675.613 lei, TVA inclus. Structura finanțării este următoarea: 53.720.369,5 lei – finanțare nerambursabilă din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); 17.955.243,5 lei – contribuția eligibilă a beneficiarului. Proiectul vizează susținerea digitalizării și dezvoltării prin instrumente financiare moderne, în linie cu obiectivele programului european pentru perioada 2021–2027. [...]

Primăria Timișoara a obținut o finanțare europeană de circa 78 mil. lei prin Programul Regional Vest 2021–2027 pentru lucrări de infrastructură rutieră, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea este coordonată de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Banii sunt alocați pentru construirea unui pod pietonal-velo, a unui pod rutier și pentru realizarea unui bulevard cu patru benzi care va lega Strada Enric Baader de intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu. Proiectul urmărește, conform municipalității, completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader. „Investiția primăriei Timișoara creează o nouă alternativă prin completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.” Din comunicatul citat de publicație reiese că proiectul va fi completat de realizarea unui pasaj peste liniile de cale ferată, care va lega Strada Enric Baader de Strada Aristide Demetriade. În plus, sunt incluse modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete. Principalele componente menționate pentru investiție sunt: pod pietonal-velo peste canalul Bega; pod rutier peste canalul Bega; bulevard cu patru benzi între Strada Enric Baader și intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu; reamenajarea unor artere secundare pe o lungime de peste 1,5 kilometri; modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete; pasaj peste liniile de cale ferată între Strada Enric Baader și Strada Aristide Demetriade. Proiectul „Amenajare Inel II de circulație, sector cuprins între strada A. Demetriade și Bdul. J.H. Pestalozzi, construire pod rutier și pod pietonal peste canalul Bega” are o valoare totală de 136,2 mil. lei (aproximativ 27 mil. euro), iar durata estimată de execuție este de 16 luni de la momentul demarării lucrărilor. [...]