Știri
Știri din categoria Fonduri europene
AFIR a selectat primele proiecte DR-16, cu finanțări de circa 56 milioane euro (aprox. 280 milioane lei), bani care intră în investiții pentru sectorul legumelor și cartofilor, potrivit AGRO TV.
Primele proiecte depuse pe intervenția DR-16 – „Investiții în sectorul legume și/sau cartofi” au fost selectate la finanțare prin Planul Strategic PAC 2023–2027, iar fondurile sunt destinate atât fermierilor, cât și formelor asociative.
AFIR a publicat raportul de selecție intermediar pentru componenta „Cartof” (etapa lunară 1, sesiunea 2026). După evaluarea cererilor depuse între 19 ianuarie și 18 februarie 2026, au fost selectate 24 de proiecte, cu o valoare totală a fondurilor nerambursabile de 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei).
În același raport, AFIR indică:
Separat, AFIR a publicat raportul de selecție lunar pentru componenta „Forme asociative” (tot etapa lunară 1, sesiunea 2026). Pentru cererile depuse în același interval (19 ianuarie – 18 februarie 2026), au fost selectate 9 proiecte de investiții, cu o finanțare de aproximativ 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei), fonduri nerambursabile.
Cumulat, cele două componente duc valoarea primelor proiecte selectate prin DR-16 la aproximativ 56 milioane euro (aprox. 280 milioane lei).
Intervenția DR-16 este prezentată ca una dintre cele mai urmărite linii de finanțare din Planul Strategic PAC, în contextul nevoii de investiții pentru modernizarea exploatațiilor, creșterea productivității și dezvoltarea capacităților de depozitare, condiționare și, unde este cazul, procesare la nivelul fermei.
Recomandate
AFIR a virat peste 1,064 miliarde de lei către beneficiari între 1 aprilie și 22 mai 2026 , o injecție de lichiditate care susține investițiile din agricultură, procesare și infrastructura rurală, potrivit AGRO TV . Agenția pentru Finanțarea Intervențiilor Rurale (AFIR) spune că, de la începutul lunii aprilie și până în prezent, a transferat către fermieri, procesatori și autorități locale din mediul rural fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,064 miliarde de lei (echivalentul a 202.724.256,48 euro ), pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, dar și pentru intervenții de mediu și climă. Cum se împarte finanțarea: bani europeni și cofinanțare națională Din suma plătită în intervalul 1 aprilie – 22 mai 2026 , contribuția Comisiei Europene prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost de 167,9 milioane de euro , iar cofinanțarea de la bugetul de stat a ajuns la echivalentul a 29,4 milioane de euro , conform datelor AFIR. Unde au ajuns banii: investiții și compensări Fondurile au fost utilizate pentru: investiții în exploatațiile agricole și pomicole; investiții în industria de procesare; infrastructură de bază și de acces în mediul rural (drumuri comunale, alimentare cu apă, canalizare); acțiuni și investiții finanțate prin LEADER ; compensarea pierderilor de venit pentru fermierii care au accesat intervențiile de mediu și climă. Plăți separate: energie pentru autoconsum și INVESTALIM Pe lângă aceste sume, AFIR a mai plătit 4,4 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare , prin schema de sprijin pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol și industria alimentară (menționată ca „Schema de energie”). În aceeași perioadă, au fost efectuate și plăți de 4,9 milioane de lei din bugetul de stat pentru investițiile finanțate prin programul INVESTALIM , dedicat dezvoltării și susținerii industriei alimentare. Într-o postare pe Facebook, instituția atribuie ritmul plăților activității echipelor care gestionează etapele finanțărilor, astfel încât fondurile nerambursabile să ajungă mai repede la beneficiari. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE riscă să fie „dezangajate”, ceea ce ar însemna pierderea unor sume de ordinul sutelor de milioane de lei , potrivit declarațiilor primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu , citate de Economica . În cazul PNRR , acesta a indicat o valoare de 158 de milioane de lei și a spus că „cinci proiecte s-au pierdut”. Ciucu a afirmat că a cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că rezultatul l-a „șocat”, precizând că nu se referă doar la PNRR, ci la „toate fondurile europene”, în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizată de DC Media Group. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. Ce înseamnă „dezangajarea” în acest context În termeni practici, „dezangajarea” înseamnă pierderea alocării de finanțare europeană pentru proiecte care nu mai pot fi duse la capăt în condițiile și termenele programului, ceea ce poate lăsa investițiile fără sursa principală de bani și poate împinge costurile către bugetul local sau poate duce la abandonarea lor. Ce tip de investiții ar fi afectate Potrivit lui Ciucu, proiectele vizate includ investiții în: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice; achiziții de tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul Capitalei Ciucu a legat riscul pierderii fondurilor de probleme mai largi de funcționare ale administrației Capitalei, spunând că, după preluarea mandatului de primar general, a identificat „deficiențe majore” privind guvernanța, planificarea strategică și bugetară. În același timp, el a punctat că, pe fondul „deficitului de finanțare” al Primăriei Capitalei, fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie „un sprijin real”, ceea ce amplifică impactul potențial al dezangajărilor asupra capacității de investiții a municipalității. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE ar urma să fie dezangajate, ceea ce înseamnă pierderi de „sute de milioane” și cel puțin 158 de milioane de lei doar din PNRR , potrivit G4Media , care citează declarațiile primarului general Ciprian Ciucu. Ciucu a spus că informațiile provin dintr-o analiză cerută la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că proiectele vizate sunt din perioada 2021–2026. El a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group. „Am cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și am fost șocat. (…) două treimi din proiecte vor fi dezangajate. (…) Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut.” Ce investiții sunt afectate Potrivit primarului, proiectele care riscă dezangajarea vizează investiții precum: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice sau tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul local Ciucu a legat riscul pierderii finanțărilor europene de deficitul de finanțare al Primăriei Capitalei, susținând că fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie un sprijin important pentru bugetul municipalității. În același context, el a afirmat că, de la preluarea mandatului, a identificat deficiențe majore privind guvernanța Capitalei, precum și planificarea strategică și bugetară. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Consiliul Județean Bihor a contractat peste 85 mil. lei din fonduri europene pentru electrificarea transportului intrajudețean , prin achiziția a 24 de autobuze electrice și a infrastructurii de încărcare aferente, potrivit Ziarul Financiar . Pachetul de finanțare, în valoare totală de peste 85 mil. lei (16,4 mil. euro), vizează direct modernizarea serviciului public într-un segment descris de autorități ca fiind sub presiune la nivel național. Investiția include, pe lângă autobuze, amenajarea infrastructurii de încărcare: 3 stații cu încărcare lentă și 12 stații cu încărcare rapidă. De ce contează: bani europeni pentru un serviciu cu cerere în scădere și costuri în creștere CJ Bihor arată că transportul intrajudețean de persoane se confruntă cu probleme generate de depopularea unor zone rurale, scăderea natalității, creșterea numărului de autoturisme personale și faptul că multe companii își transportă angajații prin mijloace proprii. În acest context, electrificarea flotei și investiția în încărcare pot reduce dependența de costurile combustibililor și pot susține menținerea unor rute viabile, în special în zonele cu trafic mai redus. Cum va fi operată flota: mai multe variante, încă neclarificate Autobuzele electrice vor fi în proprietatea județului Bihor. Pentru operarea lor, autoritatea județeană analizează mai multe opțiuni: preluarea de către operatorii existenți; scoaterea la licitație a serviciului, inclusiv pe trasee noi. În prezent, județul Bihor este împărțit în 22 de zone de operare pentru transportul intrajudețean, care au fost scoase la licitație, iar în toate există operatori funcționali, conform comunicatului CJ Bihor citat de publicație. [...]
Hidro Prahova investește 133,9 milioane lei fără TVA în extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare din trei localități din județul Prahova, proiect finanțat din fonduri europene , potrivit Ziarul Financiar . Contractul vizează Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați și are o durată de implementare de 24 de luni. Investiția include realizarea a zeci de kilometri de rețele noi de apă și canalizare în toate cele trei localități, construirea unei conducte principale pentru alimentarea cu apă și instalarea mai multor stații de pompare moderne, necesare funcționării întregului sistem. Antreprenorul care va implementa proiectul este Asocierea Euskadi SRL (lider) – Hydrostory AD. Impact operațional: extindere de rețea și costuri mai mici de operare Pentru operator, proiectul are o componentă operațională directă: noul sistem ar urma să funcționeze „în condiții mai sigure”, cu pierderi mai mici de apă și cu costuri reduse de operare, conform informațiilor din articol. Ce se schimbă pentru locuitori La nivelul comunităților vizate, beneficiile menționate sunt: acces la apă potabilă sigură, conform standardelor europene; extinderea rețelei de canalizare la nivelul întregii comunități; reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu. [...]
