Știri
Știri din categoria Fonduri europene
UE deblochează 16,4 mld. euro pentru Ungaria, un impuls bugetar major după schimbarea de guvern, potrivit Al Jazeera. Decizia vine după primele reforme inițiate de noul premier Peter Magyar și poate aduce primele plăți înainte de finalul anului, dacă Budapesta bifează pașii ceruți de Bruxelles.
Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a anunțat că blocul comunitar este pregătit să elibereze fonduri care fuseseră înghețate în perioada în care Viktor Orbán era la putere. Sub Orbán, UE a blocat aproximativ 18 miliarde de euro (21 mld. dolari) destinate Budapestei, invocând derapaje democratice, corupție și modul de tratare a chestiunilor legate de drepturile persoanelor LGBTQ.
Pachetul anunțat totalizează 16,4 miliarde de euro (19 mld. dolari) și include:
Von der Leyen a legat explicit deblocarea banilor de ritmul reformelor, afirmând că în doar câteva săptămâni Magyar a împins înainte schimbări „așteptate de mult timp”.
Peter Magyar a numit acordul un „moment istoric” și a spus că guvernul „a luptat pentru fiecare cent”. El a susținut că fondurile europene reprezintă aproximativ 13% din bugetul Ungariei și că vor fi folosite pentru reconstrucție, relansarea economiei, refacerea și dezvoltarea serviciilor publice și creșterea competitivității companiilor ungare, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii.
În plan intern, Al Jazeera notează câteva mișcări timpurii ale noului executiv: majoritatea parlamentară a lui Magyar a votat renunțarea la planurile lui Orbán de retragere din Curtea Penală Internațională, iar poliția a anunțat că nu va interzice parada Pride de luna viitoare la Budapesta, după ce anul trecut evenimentul fusese interzis.
Cea mai mare parte a fondurilor înghețate provine din mecanismul de redresare post-COVID, iar Ungaria avea termen până la finalul lunii august pentru a prezenta un nou plan. Oficialii UE citați de publicație spun că, dacă toate etapele sunt îndeplinite la timp, Budapesta ar putea primi prima tranșă înainte de sfârșitul anului.
Recomandate
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria , o decizie care schimbă rapid accesul Budapestei la finanțare europeană și poate accelera investițiile publice, potrivit Wall Street . Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire la Bruxelles cu noul premier ungar, Peter Magyar, iar fondurile fuseseră blocate în perioada în care Viktor Orban era la putere. Finanțarea include 10 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE, plus 4,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune care vor fi disponibile imediat, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres. Ce se deblochează acum și ce rămâne condiționat Pe lângă sumele disponibile imediat, alte 2,2 miliarde de euro din fonduri de coeziune vor fi deblocate doar după „progrese suplimentare” ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor Ursulei von der Leyen. Decizia vine după o perioadă în care o parte din fondurile europene destinate Ungariei a fost blocată pe fondul problemelor legate de statul de drept și combaterea corupției, potrivit Agerpres. „Am convenit asupra unui cadru solid care să garanteze că Ungaria se ocupă de problemele legate de corupţie şi statul de drept” Miza economică: infrastructură și rețele electrice Premierul Peter Magyar a spus că banii de la Bruxelles ar urma să sprijine economia Ungariei, inclusiv prin investiții majore în infrastructură, potrivit Agerpres. El a indicat două direcții principale: investiții de aproape două miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) în căile ferate; investiții de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în rețelele electrice. Magyar a mai afirmat că deblocarea fondurilor nu are legătură cu poziția Budapestei față de aderarea Ucrainei la UE, adăugând că Ungaria urmărește în continuare garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit aceleiași surse. [...]
Ungaria este aproape să deblocheze fonduri europene suspendate , un pas cu miză directă pentru finanțele publice ale țării, după ani de stagnare economică și un deficit bugetar ridicat, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Premierul Peter Magyar spune că intenționează să semneze înțelegerea joi, la Bruxelles. Magyar a declarat într-un interviu pentru postul RTL că negocierile „avansează bine” și că, în ultimele săptămâni, a avut mai multe discuții și schimburi de scrisori cu președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen . De ce contează: presiune pe buget și o economie ieșită greu din recesiune Ungaria are nevoie de fondurile europene pentru stabilizarea finanțelor publice, după ce noul guvern a preluat o economie afectată de ani de stagnare și de un deficit bugetar ridicat, notează materialul. În plan macroeconomic, economia ungară „a ieșit cu dificultate din recesiune” în primul trimestru al anului, iar premierul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 2% sau ușor peste acest nivel. Ce urmează: detaliile acordului, prezentate la Bruxelles Premierul ungar a spus că va prezenta detaliile acordului privind fondurile europene joi, în timpul vizitei sale la Bruxelles. În cadrul aceleiași deplasări, el urmează să se întâlnească și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu premierul Belgiei, Bart De Wever. Context politic și de reglementare: revenirea asupra retragerii din CPI Separat de dosarul fondurilor, Ungaria și-a anulat retragerea din Curtea Penală Internațională (CPI), demers inițiat anul trecut de fostul premier Viktor Orban, potrivit unor decizii ale noului guvern publicate în Monitorul Oficial, scrie Hirado. Conform uneia dintre rezoluții, guvernul reafirmă angajamentul față de ordinea juridică internațională și sprijinirea justiției penale internaționale și a ordonat pregătirea unui proiect de lege pentru abrogarea legislației adoptate anterior privind denunțarea Statutului CPI. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor , cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica , care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate. În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor. Raportare standardizată din primării, cu termen 26 mai, ora 15:00 În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană . Urmează discuții tehnice și o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid miliarde de euro din fonduri UE , iar premierul ungar Péter Magyar va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană, potrivit Politico . Miza imediată este accesul la o tranșă de 10,4 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei) din Mecanismul de Redresare și Reziliență, bani înghețați în anii precedenți pe fondul acuzațiilor de încălcări ale statului de drept. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier Viktor Orbán), a spus că au avut deja loc „câteva zile” de negocieri la nivel de experți în ultimele zile și a confirmat planul unei întâlniri la Bruxelles săptămâna viitoare. Ea a prezentat deblocarea fondurilor drept una dintre sarcinile centrale ale noului guvern în primele luni de mandat. De ce contează: termene-limită strânse pentru cererea Ungariei și plățile UE În calendarul descris de publicație, executivul condus de Magyar are până la 31 august pentru a solicita formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a efectua plățile. Presiunea de timp face ca accesul la această tranșă să fie o prioritate imediată, în condițiile în care suma de 10,4 miliarde euro reprezintă doar o parte din totalul fondurilor pe care Ungaria încearcă să le deblocheze. Fondurile au fost reținute în perioada guvernării lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi și a pierdut alegerile generale luna trecută, pe fondul unor dispute legate de respectarea legislației UE. Ce promite Budapesta: „super jaloane” și reforme anticorupție Anita Orbán a spus că guvernul lucrează deja la așa-numitele „super jaloane” (set de condiții și reforme cerute pentru accesarea banilor), axate pe: reintroducerea criteriilor privind statul de drept; cheltuirea transparentă a fondurilor; măsuri „absolut lipsite de corupție”, potrivit declarațiilor sale. „Asta înseamnă reinstaurarea criteriilor statului de drept. Și asta înseamnă să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți transparent, absolut fără corupție.” Ministrul a susținut că aceste condiții coincid cu mandatul electoral al noului guvern. Alte dosare financiare: împrumuturi europene pentru apărare și reluarea propunerii SAFE Pe lângă fondurile de redresare, Budapesta vrea acces și la 16 miliarde euro (aprox. 80,8 miliarde lei) sub formă de împrumuturi europene pentru apărare, prin programul SAFE . Orbán a precizat că propunerea Ungariei nu a fost acceptată de Comisie și că va fi depusă din nou, de această dată ajustată la nevoile țării și la cerințele NATO. Separat, ea a afirmat că se așteaptă ca urmăriri penale împotriva celor suspectați de corupție să înceapă „în câteva zile”. În privința poziționării față de Ucraina și Rusia, ministrul a rămas vagă, dar a insistat că disputa privind drepturile minorității maghiare din Ucraina trebuie rezolvată înaintea altor subiecte, inclusiv aderarea Ucrainei la UE. În zona energetică, a vorbit despre diversificare și un „mix energetic” care să optimizeze prețul, disponibilitatea și sustenabilitatea. [...]
România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]
