Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE ar urma să fie dezangajate, ceea ce înseamnă pierderi de „sute de milioane” și cel puțin 158 de milioane de lei doar din PNRR, potrivit G4Media, care citează declarațiile primarului general Ciprian Ciucu.
Ciucu a spus că informațiile provin dintr-o analiză cerută la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că proiectele vizate sunt din perioada 2021–2026. El a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group.
„Am cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și am fost șocat. (…) două treimi din proiecte vor fi dezangajate. (…) Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut.”
Potrivit primarului, proiectele care riscă dezangajarea vizează investiții precum:
Ciucu a legat riscul pierderii finanțărilor europene de deficitul de finanțare al Primăriei Capitalei, susținând că fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie un sprijin important pentru bugetul municipalității.
În același context, el a afirmat că, de la preluarea mandatului, a identificat deficiențe majore privind guvernanța Capitalei, precum și planificarea strategică și bugetară.
Recomandate
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Consiliul Județean Bihor a contractat peste 85 mil. lei din fonduri europene pentru electrificarea transportului intrajudețean , prin achiziția a 24 de autobuze electrice și a infrastructurii de încărcare aferente, potrivit Ziarul Financiar . Pachetul de finanțare, în valoare totală de peste 85 mil. lei (16,4 mil. euro), vizează direct modernizarea serviciului public într-un segment descris de autorități ca fiind sub presiune la nivel național. Investiția include, pe lângă autobuze, amenajarea infrastructurii de încărcare: 3 stații cu încărcare lentă și 12 stații cu încărcare rapidă. De ce contează: bani europeni pentru un serviciu cu cerere în scădere și costuri în creștere CJ Bihor arată că transportul intrajudețean de persoane se confruntă cu probleme generate de depopularea unor zone rurale, scăderea natalității, creșterea numărului de autoturisme personale și faptul că multe companii își transportă angajații prin mijloace proprii. În acest context, electrificarea flotei și investiția în încărcare pot reduce dependența de costurile combustibililor și pot susține menținerea unor rute viabile, în special în zonele cu trafic mai redus. Cum va fi operată flota: mai multe variante, încă neclarificate Autobuzele electrice vor fi în proprietatea județului Bihor. Pentru operarea lor, autoritatea județeană analizează mai multe opțiuni: preluarea de către operatorii existenți; scoaterea la licitație a serviciului, inclusiv pe trasee noi. În prezent, județul Bihor este împărțit în 22 de zone de operare pentru transportul intrajudețean, care au fost scoase la licitație, iar în toate există operatori funcționali, conform comunicatului CJ Bihor citat de publicație. [...]
Hidro Prahova investește 133,9 milioane lei fără TVA în extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare din trei localități din județul Prahova, proiect finanțat din fonduri europene , potrivit Ziarul Financiar . Contractul vizează Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați și are o durată de implementare de 24 de luni. Investiția include realizarea a zeci de kilometri de rețele noi de apă și canalizare în toate cele trei localități, construirea unei conducte principale pentru alimentarea cu apă și instalarea mai multor stații de pompare moderne, necesare funcționării întregului sistem. Antreprenorul care va implementa proiectul este Asocierea Euskadi SRL (lider) – Hydrostory AD. Impact operațional: extindere de rețea și costuri mai mici de operare Pentru operator, proiectul are o componentă operațională directă: noul sistem ar urma să funcționeze „în condiții mai sigure”, cu pierderi mai mici de apă și cu costuri reduse de operare, conform informațiilor din articol. Ce se schimbă pentru locuitori La nivelul comunităților vizate, beneficiile menționate sunt: acces la apă potabilă sigură, conform standardelor europene; extinderea rețelei de canalizare la nivelul întregii comunități; reducerea riscurilor pentru sănătate și mediu. [...]
România riscă să acopere din buget 14,7 milioane lei pierduți din PNRR , după ce bani destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental ar fi fost folosiți pentru salarii, cheltuieli considerate neeligibile, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, susține că fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) , sub Dragoș Vlad, ar fi utilizat fonduri din PNRR alocate investițiilor în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor. În consecință, suma de 14,7 milioane lei ar urma să fie acoperită acum din bugetul de stat. „Cum pierzi bani europeni din PNRR şi ajungi să pui factura pe umerii românilor? Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoş Vlad: iei bani europeni destinaţi investiţiilor tehnice în Cloudul Guvernamental şi îi foloseşti pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero.” Impactul: presiune pe buget și risc operațional pentru Cloudul Guvernamental Dincolo de pierderea fondurilor, Darău afirmă că nu ar fi existat un plan pentru menținerea funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental și pentru protejarea echipei tehnice care o administrează, ceea ce ar fi dus la „întârzieri, blocaje şi haos administrativ”. „În momentul în care situaţia a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluţii. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare.” Context juridic și următorii pași Ministrul interimar spune că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu. Plângerea a fost formulată după anularea unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, în urma constatării unor presupuse nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad a condus ADR din 2022 și a fost demis din funcție pe 1 mai, potrivit informațiilor citate. [...]
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor , cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica , care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate. În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor. Raportare standardizată din primării, cu termen 26 mai, ora 15:00 În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană . Urmează discuții tehnice și o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
