Știri din categoria Mărfuri

Ministrul Mediului: România poate crea o piață pentru minerale rare - UE reduce birocrația la exploatări

8 februarie 2026, 02:56

Ministrul Mediului discutând despre minerale rare și reducerea birocrației în România.

Regulile europene de mediu pentru mineralele rare au fost ajustate ca să reducă birocrația, iar România ar putea accelera exploatarea în acest cadru, care relatează declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu, făcute sâmbătă, 7 februarie 2026, la B1 TV.

Contextul imediat este apariția în spațiul public a informațiilor despre posibile resurse în Munții Apuseni. Digi24.ro a scris miercuri că firma canadiană Leading Edge Materials ar fi descoperit zăcăminte importante de minerale rare într-un perimetru de circa 25 de kilometri pătrați, în județele Bihor și Arad.

În declarațiile sale, ministrul a indicat că exploatarea propriu-zisă nu ține de Ministerul Mediului, ci de Ministerul Economiei, care are în subordine activitățile miniere. Rolul Mediului rămâne, însă, unul-cheie în zona de avizare și conformare, iar mesajul central a fost că la nivelul Uniunii Europene cadrul de reglementare a fost „îmbunătățit” tocmai pentru a scurta și simplifica procedurile, fără a renunța la cerințele de protecție a mediului.

„Diana Buzoianu a precizat că regulile de mediu „au fost îmbunătățite” la nivel european, „în sensul de a nu mai fi atât de multă birocrație, ca să poată să fie făcută mai rapid această exploatare”.”

Ministrul a mai spus că, la nivel european, „au fost deja alocate resurse financiare” pentru astfel de proiecte și a dat ca exemplu reglementări care vizează halde și iazuri, unde ecologizarea ar putea fi legată de tehnologii de extragere a metalelor rare. În această logică, reducerea birocrației nu este prezentată ca o relaxare a standardelor, ci ca o încercare de a face mai funcțional traseul administrativ pentru proiecte considerate strategice.

Din perspectiva economică, Buzoianu a argumentat că aceste resurse sunt „critice” atât pentru securitatea națională, cât și pentru economie, iar România ar putea dezvolta o piață internă de desfacere. În același timp, ea a subliniat că procesul rămâne unul reglementat și că autoritățile vor urma „exact” regulamentele negociate la nivel european, ceea ce sugerează că următorii pași depind de coordonarea interinstituțională și de parcurgerea procedurilor de mediu în forma lor actualizată.

Tag-uri:ministerul economiei reducere birocratie ministerul mediului muntii apuseni minerale rare leading edge materials diana buzoianu

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăb1tv.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Bara de argint cu inscripția 1000 g SILVER, simbolizând prăbușirea prețului.

Mărfuri06 feb. 2026

Argintul se prăbușește cu 45% de la vârf, în cel mai grav declin din ultimele decenii – scăderea e atribuită vânzărilor forțate, nu prăbușirii cererii

P rețul argintului a scăzut cu aproximativ 45% față de maximul istoric atins la 121,65 dolari pe uncie, în doar o săptămână , înregistrând astfel cea mai mare prăbușire de după anii 1980. Marți, 6 februarie 2026, metalul alb a coborât sub pragul de 75 de dolari pe uncie, ștergând complet câștigurile din acest an. Declinul nu este singular: aurul, petrolul, cuprul și criptomonedele au suferit corecții severe în aceeași perioadă. Explicația oferită de analiști indică un fenomen tehnic, nu o scădere a cererii sau deteriorare a fundamentelor: vânzări forțate, apeluri în marjă și reducerea pozițiilor supra-îndatorate. Practic, structura pieței a cedat sub presiunea lichidărilor automate. Potrivit Investing.com , această „resetare” a fost accelerată și de creșterea cerințelor de marjă anunțată de CME Group pe 2 februarie, care a forțat mulți traderi să-și închidă pozițiile. În paralel, numele vehiculat pentru conducerea Rezervei Federale a SUA, Kevin Warsh , cunoscut pentru pozițiile monetare dure, a transmis piețelor un mesaj de dobândă ridicată pe termen lung. Numirea sa de către președintele Donald Trump a fost percepută ca un semnal de înăsprire monetară, ceea ce a întărit dolarul american și a pus presiune pe activele fără randament precum aurul și argintul. Contextul economic mai amplu accentuează turbulențele din piețe : În ianuarie, angajatorii americani au anunțat peste 108.000 de concedieri – cel mai ridicat nivel pentru început de an din 2009. Cererile săptămânale de șomaj au crescut cu 22.000, ajungând la 231.000. Planurile de angajare au fost cele mai slabe înregistrate vreodată într-o lună ianuarie. De asemenea, potrivit Reuters , o altă lovitură pentru investitori a fost dată de declinul acțiunilor din sectorul tehnologic, declanșat de îngrijorările privind impactul noilor modele de inteligență artificială asupra pieței muncii. În același timp, Bitcoin a pierdut 40% față de maximul său din ianuarie, scăzând de la aproape 126.000 la sub 72.000 de dolari. De ce a căzut argintul mai abrupt decât aurul? Analiștii atrag atenția că argintul este un activ mai puțin lichid și cu o participare mai mare din partea investitorilor de retail, ceea ce îl face mai vulnerabil în fața volatilității. Aurul, în comparație, a înregistrat o scădere de „doar” 17% în aceeași perioadă. Structura prețului sugerează că nu ne aflăm într-un colaps fundamental, ci într-o reechilibrare cauzată de mecanismele de piață. Ce urmează? Unii analiști cred că, odată cu reducerea efectului de levier și normalizarea volatilității, metalele prețioase vor reveni la o dinamică influențată de factori macroeconomici clasici precum randamentele reale, cursurile valutare și riscurile geopolitice. [...]

Patru tipuri de minereuri critice într-un laborator de cercetare.

Mărfuri05 feb. 2026

SUA, UE și Japonia au agreat primul plan de acțiune pe minereuri critice - memorandum în 30 de zile și politici coordonate

SUA, UE și Japonia au convenit primul plan de acțiune pentru comerțul cu minereuri critice , potrivit Economica.net . Acordul a fost negociat între reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , iar miza declarată este construirea unei abordări comune între economii de piață majore într-un domeniu în care lanțurile de aprovizionare sunt sensibile și puternic concurențiale. Elementul imediat al înțelegerii este angajamentul SUA și UE de a finaliza, în termen de 30 de zile, un memorandum de înțelegere privind materiile prime, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțului de aprovizionare cu minereuri critice. În paralel, Washingtonul a precizat că, în cadrul planului de acțiune, va dezvolta împreună cu Comisia Europeană și Japonia politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv opțiuni precum „prețuri minime ajustate la frontieră” (un instrument care urmărește să stabilească un prag de preț aplicat la import, pentru a limita distorsiunile și concurența considerată neloială). Din perspectiva politicilor comerciale coordonate, mesajul central este evitarea situațiilor în care partenerii își „încurcă” reciproc strategiile: de la competiția directă pentru aceiași furnizori până la suprapunerea proiectelor sprijinite public. Planul vizează cooperare în gestionarea cererii și a prețurilor și pune accent pe tehnologii de reciclare și pe înlocuirea materiilor prime critice, într-un context în care astfel de resurse (în text sunt menționate aluminiul, litiul și zincul) sunt esențiale pentru semiconductori, baterii de generație următoare și alte produse tehnologice pe care SUA le leagă explicit de economie și securitate națională. Acordul SUA–UE–Japonia se înscrie într-o mișcare mai largă de construire a unor aranjamente comerciale și diplomatice în jurul minereurilor critice. Separat, SUA au convenit un plan de acțiune similar cu Mexicul, iar Departamentul de Stat a găzduit miercuri un summit ministerial cu reprezentanți din 55 de țări; în acest cadru, vicepreședintele JD Vance a propus crearea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice, cu scopul declarat de a reduce monopolul Chinei. Tot în marja summitului, SUA au semnat acorduri pe minereuri critice cu Argentina, Mexic, Ecuador și Paraguay, semnalând că următorul pas, dincolo de memorandumurile bilaterale, ar putea fi extinderea coordonării către un cadru mai larg de parteneriate compatibile între SUA, UE, Japonia și alți furnizori. [...]

Intrarea unei mine abandonate în Valea Leucii, înconjurată de vegetație densă.

Mărfuri04 feb. 2026

Minerale strategice găsite în Valea Leucii – România ar putea deveni furnizor de resurse critice

Într-un perimetru minier din Bihor Sud, compania canadiană Leading Edge Materials a identificat zăcăminte valoroase de uraniu, cobalt și nichel , alături de alte minerale critice precum aur, cupru și zinc, informează Antena 3 CNN . Descoperirea este considerată de importanță strategică pentru România, într-un moment în care independența energetică a țării depinde tot mai mult de accesul la resurse interne. Conform raportului publicat de companie, rezultatele obținute în 2025 pe licența de explorare Bihor Sud sunt promițătoare. În zonele Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu s-au identificat forme consistente de mineralizare subterană cu sulfuri polimetalice și uraniu oxidic. Datele indică un potențial ridicat pentru exploatare economică, mai ales că resursele par a fi „deschise în mai multe direcții” , ceea ce sugerează posibilitatea extinderii zăcămintelor cu investiții suplimentare. Ce s-a descoperit concret? Uraniu – asociat cu roci silicifiate, considerat prioritar pentru independența energetică; Cobalt și nichel – esențiale pentru industriile bateriilor și tehnologiilor verzi; Zinc, cupru, plumb – utilizate în electronică, construcții și infrastructură; Aur – prezență confirmată, dar neclar încă dacă este economic viabil. Compania estimează că sistemul mineralizat s-ar putea întinde pe o distanță de până la 6 km , atât pe axa nord-sud, cât și est-vest, conectând zonele menționate. Strategia de explorare vizează identificarea de filoane groase și structuri de alimentare care ar putea ascunde resurse substanțiale. În plus, CEO-ul Kurt Budge subliniază că această dezvoltare vine într-un moment în care România a modernizat recent uzina de procesare de la Feldioara, ceea ce ar permite procesarea locală a uraniului extras și reducerea dependenței energetice de importuri . Istoria minieră a regiunii – în special din zona Avram Iancu – oferă un precedent valoros pentru reluarea activităților. Consecințe potențiale: Economie: ar putea atrage investiții externe și crea locuri de muncă în zona Bihorului. Energie: ar asigura materie primă pentru producția internă de energie nucleară. Geopolitică: reduce vulnerabilitatea României la presiuni externe privind materiile prime critice. Industrie: sprijină dezvoltarea sectorului bateriilor și a tehnologiilor curate. Licența pentru explorare a fost acordată în 2022, iar rezultatele preliminare deja generează interes în rândul investitorilor. Urmează realizarea unui Raport al Persoanei Competente , care va stabili oficial dacă rezervele sunt exploatabile din punct de vedere economic. [...]

Utilaje grele extrag minerale dintr-o carieră de piatră.

Mărfuri03 feb. 2026

SUA creează stocuri de pământuri rare și minerale strategice - răspuns la volatilitate și presiunea Chinei

Administrația Trump lansează o rezervă de minerale critice cu 12 miliarde de dolari , potrivit Economedia , care citează Bloomberg News, preluată de Reuters și Agerpres. Inițiativa vizează constituirea unor stocuri de pământuri rare și alte minerale considerate vitale pentru industrii precum vehiculele electrice și apărarea, într-un context de volatilitate a cotațiilor și tensiuni pe lanțurile de aprovizionare. Proiectul, denumit „Project Vault”, ar urma să fie finanțat în principal printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari de la U.S. Export-Import Bank (agenția federală de creditare pentru export-import), la care se adaugă 1,67 miliarde de dolari de la investitori privați. Bloomberg indică faptul că au fost atrase companii mari, între care General Motors, Stellantis, Boeing, Corning, GE Vernova și Google, însă Reuters notează că nu a putut verifica independent aceste informații, iar Casa Albă nu a comentat. „U.S. Export-Import Bank – agenţia de creditare a guvernului federal de la Washington – va finanţa aşa-numitul Project Vault cu un împrumut de 10 miliarde de dolari, iar investitori privaţi vor contribui cu 1,67 miliarde.” Achizițiile pentru rezervă ar urma să fie administrate de firme de tranzacționare a materiilor prime Hartree Partners, Traxys North America și Mercuria Energy Group. Miza economică a investiției este dublă: pe de o parte, reducerea expunerii la șocuri de preț pentru minerale strategice; pe de altă parte, întărirea poziției SUA într-o piață în care, potrivit aprecierii Reuters, China ar influența prețurile unor materii prime precum litiul, nichelul și pământurile rare, cu efecte considerate negative de unii politicieni americani asupra companiilor miniere din SUA. Un pas procedural important era așteptat chiar pe 2 februarie 2026: consiliul băncii americane de export-import urma să voteze autorizarea creditului pe 15 ani pentru Project Vault , descris ca fiind un împrumut record, „de peste două ori mai mare decât al doilea acordat vreodată”. Dacă finanțarea este aprobată, proiectul ar putea accelera formarea unui „tampon” de securitate economică pentru minerale critice, într-o perioadă în care competiția pentru resursele necesare tranziției energetice și industriei de apărare se intensifică. [...]

Bucăți de aur și monede strălucitoare pe un fundal auriu.

Mărfuri03 feb. 2026

Aurul pierde peste 1.000 de dolari pe uncie în ultimele zile - cel mai abrupt declin din ultimii 40 de ani

Aurul se împarte între scenariul „bulă” și ținte noi de creștere , pe fondul unei corecții abrupte care a reaprins disputa despre direcția prețului, potrivit CNBC . Metalul prețios a prelungit o vânzare accelerată după ce Cathie Wood, director general al ARK Invest, a avertizat că aurul ar fi „adevărata bulă” a pieței, nu inteligența artificială. Aurul a pierdut peste 1.000 de dolari pe uncie după maximul istoric de 5.594,82 dolari atins pe 30 ianuarie, coborând spre 4.544 dolari luni, în a patra zi consecutivă de scădere începută vineri. Vineri, aurul a căzut cu aproape 10% în cea mai mare scădere într-o singură zi din 1983, iar argintul a pierdut 31%, cea mai severă zi de la episodul „Hunt Brothers” din anii 1980. „Probabilitatea este mare ca prețul aurului să se îndrepte spre o scădere”, a scris Wood pe X pe 30 ianuarie. „În opinia noastră, bula de astăzi nu este în inteligența artificială, ci în aur”, arată Finance Yahoo . Argumentele taberei prudente, care vede în raliul anterior un exces, se sprijină pe evaluări și pe contextul macroeconomic. Potrivit CoinCentral , ARK Invest indică un raport între capitalizarea aurului și masa monetară M2 din SUA de 170%, un maxim istoric, comparabil cu niveluri asociate cu episoade de stres economic din trecut. Wood mai susține că economia SUA „nu seamănă” cu inflația de două cifre din anii 1970 sau cu colapsul deflaționist din anii 1930, iar randamentele titlurilor americane pe 10 ani au coborât de la circa 5% la final de 2023 la aproximativ 4,2%, semnalând condiții financiare mai relaxate . În plus, fostul economist-șef al Institute of International Finance, Robin Brooks, a declarat că raliul aurului a fost „condus exclusiv de achizițiile de retail”, invocând date FMI care nu ar arăta o accelerare a cumpărărilor băncilor centrale. În contrapondere, există și o tabără care vede scăderea drept o corecție într-un trend încă favorabil. Potrivit Reuters , J.P. Morgan se așteaptă ca aurul să ajungă la 6.300 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, iar analiști de la CMC Markets descriu reculul ca „marcare clasică a profiturilor după un avans extraordinar”, nu ca o deteriorare a perspectivei pe termen mai lung. În esență, divergențele de opinie privind viitorul prețului aurului se grupează în jurul câtorva puncte-cheie, care vor conta și în următoarele săptămâni: dacă scăderea recentă este începutul unei corecții mai ample (scenariul „bulă”) sau o ajustare temporară după un raliu puternic; rolul dolarului și al așteptărilor de politică monetară în SUA, inclusiv percepția că o conducere mai „restrictivă” a Rezervei Federale ar putea susține dolarul și presa aurul; cine a alimentat raliul: investitorii de retail versus băncile centrale, în funcție de interpretarea datelor disponibile. [...]

Scăderea prețului petrolului în urma declarațiilor lui Trump despre Iran.

Mărfuri02 feb. 2026

Cotațiile petrolului scad puternic după declarația lui Trump privind discuțiile cu Iranul - semnal de dezescaladare geopolitică și ajustări pe piața țițeiului

Cotațiile petrolului au scăzut semnificativ luni dimineața , după ce Donald Trump a semnalat o posibilă dezescaladare a tensiunilor cu Iranul, informează Biziday . Petrolul european (Brent) a pierdut peste 4% în deschiderea de luni, ajungând la 66 de dolari pe baril, după ce săptămâna trecută urcase la peste 71 de dolari. Traderii urmăresc cu atenție negocierile dintre SUA și Iran , iar declarația lui Trump de sâmbătă, conform căreia „Iranul s-a angajat în discuții serioase cu SUA”, a fost interpretată ca un semn de dezescaladare. Pe lângă petrol , aurul și argintul au suferit corecții masive, anulând bula speculativă formată în ultimele două săptămâni. Aurul a scăzut de la un vârf de 5.400 de dolari pe uncie, atins miercuri, la 4.500 de dolari, un nivel anterior Forumului de la Davos. Argintul a înregistrat o cădere de 35%. Doar luni dimineața, aurul a scăzut cu 7%, iar argintul cu 13%. Conform unui raport publicat de Financial Times , marile companii petroliere din Europa se pregătesc să reducă răscumpărările de acțiuni, semnalând o trecere la austeritate în contextul prețurilor mai mici la petrol. Cotațiile petrolului au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut și se preconizează că vor continua să scadă în prima jumătate a anului 2026, din cauza creșterii ofertei de țiței care creează un surplus. [...]