Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România a semnat cadrul pentru 600 mil. euro (aprox. 3,1 mld. lei) finanțare nerambursabilă, bani care ar urma să fie folosiți pentru reducerea disparităților sociale, potrivit Ziarul Financiar. Pachetul este relevant prin dimensiune și prin faptul că vine din mecanisme financiare externe UE, ceea ce deschide o nouă fereastră de finanțare pentru programe sociale în perioada 2021–2028.
Finanțarea ar urma să vină din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, iar componenta preponderentă este asigurată de Norvegia, conform informațiilor prezentate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ministrul a anunțat că au fost semnate Memorandumurile de Înțelegere pentru implementarea Mecanismelor Financiare SEE și Norvegian 2021–2028 în România, documente care marchează începutul unei noi etape de cooperare cu statele donatoare.
„Astăzi am semnat Memorandumurile de Înţelegere pentru implementarea Mecanismelor Financiare SEE şi Norvegian 2021–2028 în România, marcând începutul unei noi etape de cooperare dintre România şi statele donatoare: Norvegia, Islanda şi Liechtenstein”.
Din perspectiva impactului economic, suma de 600 mil. euro (aprox. 3,1 mld. lei) reprezintă o injecție de finanțare nerambursabilă care poate susține programe cu țintă socială într-un interval multianual. În același timp, semnarea memorandumurilor indică trecerea de la anunț la etapa de implementare a mecanismelor pentru perioada 2021–2028.
Ministrul a mai afirmat că această perioadă de programare aduce „cea mai mare alocare financiară acordată până acum” României în cadrul acestor mecanisme.
„Noua perioadă de programare aduce României cea mai mare alocare financiară acordată până acum în cadrul acestor mecanisme şi reconfirmă un parteneriat construit, în timp, pe încredere, solidaritate şi obiective comune pentru o Europă mai coezivă şi mai sustenabilă.”
În materialul citat nu sunt detaliate domeniile exacte de intervenție, calendarul lansării apelurilor sau modul de alocare pe programe; aceste elemente ar urma să rezulte din implementarea efectivă a memorandumurilor semnate.
Recomandate
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR : potrivit Antena 3 , miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite. Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră. Cele 6 legi de care depind jaloanele: ce e adoptat și ce e blocat Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice: Legea de modificare a Codului administrativ (adoptată) Legea privind recompensarea performanței pentru angajații din ANAF (adoptată) Legea decarbonizării (adoptată) Codul Urbanismului (adoptat) Legea ANI (nepromulgată) Legea salarizării (blocată) Jaloanele cu risc: Legea ANI și Legea salarizării Legea ANI: circuit legislativ încă neînchis Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „ amendamentului Fritz ”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. „Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului. Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei. Legea salarizării unice: blocaj politic și presiune bugetară Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație. În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Un alt risc: „reversibilitatea” pe energie, după amendamentele la decarbonizare Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată. Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei). Context: ce mai includ jaloanele din pachet Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și: utilizarea terenurilor de stat (prin ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă (jalonul 509 – lege adoptată); Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315 – adoptat în Camera Deputaților, revine la Senat); decarbonizarea încălzirii și răcirii (jalonul 128 – lege adoptată în iulie), cu prevederi care includ și prosumatorii și stocarea energiei; este menționat și un program pus în consultare publică, cu buget total de 400 milioane lei și finanțare de până la 15.000 lei/beneficiar pentru baterii; reforma ANAF (jalonul 197), inclusiv legislație de tip „bonus-malus” pentru inspectori; modernizarea sistemului de gospodărire a apelor (jalonul 4), inclusiv schimbări pentru mecanismul economic al „Apelor Române”. În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material. [...]
Renegocierea PNRR a tăiat masiv din proiectele de transport și energie, iar IMM România avertizează că fără prioritizare fondurile UE riscă să repete eșecul. Într-o analiză citată de Economedia , președintele IMM România, Florin Jianu , spune că statul ar trebui să programeze finanțările europene pe „câteva obiective majore”, aliniate la nevoile economiei și la capacitatea de coordonare, pentru a evita un nou program „eșuat”. „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei (…) și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.” Analiza IMM România vizează patru domenii considerate „cele mai vizibile” și importante: infrastructura rutieră (autostrăzi), infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Documentul este publicat cu câteva săptămâni înainte de termenul de 31 august indicat ca final al implementării PNRR, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ajustări ale portofoliului de proiecte. Transport: autostrăzile, cele mai lovite, cu reducere de peste 40% Componenta de autostrăzi este prezentată drept una dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7, A8, A3 și A1 Lugoj–Deva), două autostrăzi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%. La calea ferată, reducerea ar fi venit mai degrabă prin eliminarea unor loturi din proiecte mai mari, nu prin tăierea unui coridor întreg. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, dar cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, iar din coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseu. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial. Energie: proiecte eliminate integral și contracte suspendate În energie, IMM România indică o afectare „structurală”, nu doar financiară: renegocierea ar fi inclus eliminări integrale, precum producția de baterii (buget de 150 milioane de euro), și suspendări unilaterale de contracte, între care hidrogenul verde și fabricarea de panouri fotovoltaice. Digitalizare: execuție sub 22% și întârzieri la proiectele mari Pe componenta C7 (Transformare digitală), descrisă ca fiind cea mai „granulară” dintre cele analizate (20 de măsuri coordonate de mai multe instituții), execuția globală rămâne redusă, sub 22% din buget. Tiparul identificat: proiectele mari (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au o execuție financiară mult sub cea a proiectelor mai mici. Ce a rămas, ce s-a pierdut și ce înseamnă pentru economie Concluzia IMM România consemnează un impact pozitiv în infrastructură: aproximativ 257 km de autostradă și modernizarea a circa 220 km de cale ferată. În același timp, organizația enumeră principalele minusuri, între care: renunțarea la producția de baterii și la producția de panouri fotovoltaice, cu pierderea unor oportunități de dezvoltare industrială pe lanțuri de valoare în energie; reducerea țintelor de infrastructură de la aproximativ 429 km la 257 km la autostrăzi și de la aproximativ 328 km la 220 km la calea ferată. Pentru IMM-uri, analiza susține că digitalizarea a avut un impact direct mai redus, deoarece investițiile au fost orientate preponderent către proiecte ale sectorului public. Confederația mai afirmă că, încă din etapa de elaborare, PNRR a avut limite de consultare cu partenerii sociali, iar propunerile IMM România nu au fost reflectate în forma finală: organizația ar fi propus 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce în PNRR au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, plus vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, idee care nu a fost preluată. În zona de antreprenoriat și inovare, IMM România menționează propuneri precum „Romania Tech Nation” (pentru 20.000 de start-up-uri digitale) și programul EQUITY (acces la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și scale-up-uri). În practică, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, este descrisă ca fiind dificilă. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
