Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR, acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24.
Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară.
„Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.”
Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR.
Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni.
Recomandate
România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă legea salarizării nu este adoptată și promulgată până la 31 august, iar pentru deblocarea negocierilor președintele Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Biziday . Întâlnirea este programată pentru 11 august, ora 16, iar pe agenda prezidențială apar Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). Discuțiile vizează legea salarizării, aflată în blocaj de câteva săptămâni. Blocaj politic și presiune sindicală Conform informațiilor din sursă, proiectul a fost blocat de PSD și de unele sindicate nemulțumite de tăierea unor sporuri, inclusiv din sănătate, ceea ce a dus la proteste ample în spitale. Miza PNRR și calendarul-limită Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că aceasta ar fi „probabil ultima săptămână” în care mai poate fi obținut un acord politic, astfel încât legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august, termenul-limită din PNRR care condiționează deblocarea a 770 de milioane de euro din partea UE. În același context, Pîslaru susține că proiectul ar aloca circa 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și pentru un cadru mai predictibil al cheltuielilor salariale în sectorul public. „Vorbim de o lege amânată 4 ani (…) Un proiect care alocă circa 12 miliarde de lei pentru a corecta inechități, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale și a reașeza salarizarea într-un sector public care devenise tot mai fragmentat.” Ministrul leagă adoptarea legii și de percepția agențiilor de rating, menționând că reforma apare și în evaluarea Moody’s de vineri (menționată de Biziday), în care ar fi indicat că adoptarea legii salarizării poate contribui la o îmbunătățire a ratingului pe viitor. Ce urmează Întâlnirea de la Cotroceni este prezentată ca un demers de „deblocare” a negocierilor. Rămâne de văzut dacă discuțiile vor produce rapid un acord politic, în condițiile opoziției sindicale față de reducerea unor sporuri și a termenului strâns impus de PNRR. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici , într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”. În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă. Energia, un nou front al disputei Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”. Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews .) De ce contează Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric. [...]
Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget , invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media . Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”. Ce date economice invocă Grindeanu În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică: PIB real: -1,6% (seria ajustată sezonier) PIB: -0,8% (seria brută) Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică , în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8% . Miza fiscală: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde” În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact. Energie și disputa pe Dunăre, în fundalul atacului Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „ 500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă . Declarația integrală, în forma publicată „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!” În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu. [...]
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , pune blocajul proiectului de pe brațul Bala pe seama deciziilor politice din Transporturi, nu a ONG-urilor , susținând că PSD ar fi refuzat să facă pașii administrativi ceruți pentru clarificări la nivel european, potrivit news.ro . Miza proiectului, spune ea, este una strategică: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Buzoianu afirmă că proiectul ar fi fost amânat ani de zile, deși existau avize și bugete pentru implementare. În intervenția de vineri seară la B1 TV, ea a respins ideea că proiectul ar fi „stat în sertar” din cauza organizațiilor neguvernamentale, susținând că problema a fost lipsa de disponibilitate a Ministerului Transporturilor, la acel moment condus de PSD, de a răspunde solicitărilor de clarificare. Ce reproșează Buzoianu și de ce contează Ministrul interimar spune că unele ONG-uri au transmis un punct de vedere către Comisia Europeană, iar Comisia ar fi cerut Ministerului Transporturilor să clarifice anumite aspecte și să ofere detalii suplimentare. În loc să completeze documentația, Buzoianu susține că PSD ar fi preferat să abandoneze demersul și să dea vina pe ONG-uri. „Și în loc să muncească, în loc Ministerul Transporturilor să vină să spună: da, mai avem de muncit să mai îndeplinim două-trei lucruri și să mișcăm acest proiect, a preferat, la acea vreme, PSD să arunce pe fereastră și să zică că este prea greu să mai depună încă două-trei hârtii.” Întrebată cum pot fi siguri oamenii că proiectul va fi implementat, Buzoianu a răspuns ironic: „Pentru că în momentul de față nu mai este PSD care să arunce pe fereastră proiectul.” Context: legătura cu oprirea centralei de la Cernavodă În același material, Buzoianu leagă discuția despre brațul Bala de situația de la centrala nucleară de la Cernavodă, despre care afirmă că a fost oprită joi dimineață din cauza lipsei de apă pentru răcirea reactoarelor. Ea descrie situația drept un „eșec” al ultimilor 2-3 ani la Ministerul Transporturilor, susținând că lucrările la brațul Bala ar fi trebuit făcute și că existau deja, din 2024, acord de mediu și hotărâre de guvern pentru finanțare. Replica PSD: ONG-urile ar fi blocat proiectul În replică, președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a susținut că proiectul nu a fost blocat de minister, ci de ONG-uri de mediu. Potrivit acestuia, două ONG-uri ar fi contestat proiectul în instanță și ar fi depus plângeri la Comisia Europeană, invocând riscul de afectare a habitatului sturionilor. În materialul citat, nu sunt prezentate detalii suplimentare despre calendarul actual al proiectului sau pașii concreți de implementare care urmează. [...]
Creșterea de 7–8% a salariilor bugetarilor în 2027 nu rezolvă problema de fond: fără legea salarizării, rămân dezechilibrele și presiunea pe buget. Potrivit Economedia , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că majorarea ar urma să fie făcută „în funcție de datele de la INS privind inflația”, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare este adoptată sau nu în sesiunea extraordinară. Kelemen Hunor susține că o creștere procentuală anuală nu corectează distorsiunile din sistem și insistă pentru adoptarea legii în actuala sesiune parlamentară, chiar dacă se așteaptă amendamente în Parlament, care pot schimba forma inițială a proiectului. Miza bugetară: „nu poți vota majorări fără să știi de unde vin banii” Liderul UDMR avertizează că Parlamentul nu ar trebui să aprobe creșteri de cheltuieli fără identificarea prealabilă a surselor de finanțare, pentru că altfel presiunea se mută ulterior pe Guvern, care ar trebui să găsească resursele după vot. „Nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de unde ai resurse înainte să votezi.” Ce se discută în proiect: Educație din 2028, Sănătate cu majorări pentru peste 75% dintre angajați În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că pentru Educație este propusă o nouă grilă salarială, cu majorări „substanțiale” pentru profesori, dar cu aplicare din 2028, pe fondul lipsei de resurse pentru a respecta integral promisiunile făcute după greva din 2023. Tot în Educație este discutată și dublarea plății cu ora, propunere venită din partea Ministerului Educației. În Sănătate, negocierile ar fi mai avansate, iar în forma discutată „peste 75%” dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pîslaru a mai spus că modificările nu ar urma să ducă la creșterea cheltuielilor bugetare în 2027, iar măsurile din Educație ar fi eșalonate pentru a intra în vigoare din 2028. Detalii au fost prezentate de Economedia . Presiune de calendar: jalon PNRR și risc de pierdere a fondurilor Adoptarea legii salarizării unitare este legată și de PNRR: România trebuie să îndeplinească jalonul până la 31 august 2026, altfel există riscul pierderii unor fonduri nerambursabile de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). În acest context, proiectul a rămas în centrul negocierilor politice, reluate cu partidele și sindicatele, inclusiv prin medierea Administrației Prezidențiale. Marți, președintele Nicușor Dan urmează să aibă o nouă întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție și cu reprezentanții grupului de lucru pe lege, cu obiectivul de a găsi o formă adoptabilă până la termenul din PNRR, fără a genera cheltuieli bugetare nesustenabile. [...]
Fără o majoritate parlamentară „de coabitare”, România riscă să rămână fără un guvern funcțional , iar asta ar prelungi blocajele pe decizii cu impact direct în economie și în accesarea fondurilor europene, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Economiei, senatorul USR Irineu Darău , marți, la Râmnicu Vâlcea. Darău a spus că eșecul păstrării coaliției de guvernare trebuie asumat „poate al tuturor”, însă testul imediat este dacă în Parlament se poate forma o majoritate între partidele pro-europene. În lipsa ei, „nu poate exista Guvern”, a afirmat el, invocând și dificultățile întâmpinate pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), unde întârzierile și disputele politice au afectat, în opinia sa, subiecte „legate de miliarde de euro pentru țară”. De ce contează: stabilitatea până în 2028 și deciziile pe PNRR În evaluarea ministrului interimar, o formulă de guvernare stabilă până în 2028 ar presupune revenirea „în mare” la un protocol de majoritate parlamentară similar celui existent anterior. El a descris această variantă drept „singura fezabilă” și cu „valență etică”, în contextul în care formarea unei majorități este, în prezent, „foarte greu” de realizat. Anticipatele, scenariu „nepreferabil”, dar posibil Darău a apreciat că alegerile anticipate „nu sunt preferabile”, însă a adăugat că USR „nu fuge” de acest scenariu dacă nu se conturează o soluție politică. Argumentul său este că ar fi „greu de crezut” că România poate continua „doi ani și jumătate cu formule improvizate”. Totodată, el a indicat drept opțiuni de lucru o formulă USR–PNL–UDMR, inclusiv cu o propunere de premier ( Siegfried Mureșan ), dar și o a doua variantă „mai de compromis”, cu o rotativă la conducerea guvernului. [...]
