Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România încearcă să securizeze integral cele 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei) rămase din granturile PNRR printr-o renegociere „finală” cu Comisia Europeană, care presupune rearanjarea proiectelor astfel încât să fie prioritizate investițiile deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de implementare, potrivit G4Media. Miza este una bugetară: granturile sunt bani nerambursabili, iar pierderea lor ar reduce spațiul de finanțare pentru investiții publice.
Negocierile ar urma să se încheie până la 31 mai, după ce România a transmis Comisiei Europene un prim draft cu modificările propuse. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că întâlnirea fizică de la Bruxelles ar urma să aibă loc în 22 mai, iar restul perioadei până la finalul lunii ar fi folosit pentru a ajunge la o versiune finală pe partea de investiții.
Planul descris de ministru pornește de la ideea că România trebuie să aibă proiecte „sigure” pentru a justifica integral suma rămasă pe granturi. În acest context, Pîslaru a indicat că vor exista ajustări între componentele de împrumut și cele de grant.
„Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...). De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală prin care ne asigurăm că toate proiectele care sunt finalizate sau care sunt aproape gata (...) ne vor permite să putem acoperi suma de granturi.”
Ministrul și-a exprimat încrederea că România are suficiente proiecte pentru a atrage integral fondurile nerambursabile rămase.
Pe împrumuturi, Pîslaru a afirmat că Guvernul este „încrezător” că poate trage „partea cea mai mare din sumă”, argumentând că proiectele sunt deja prinse în buget. În scenariul negativ, pierderea ar fi legată de diferența de dobândă între finanțarea din PNRR și împrumuturile pe care le contractează Ministerul de Finanțe, însă poziția de negociere transmisă Comisiei Europene ar fi că nici pe această componentă nu ar trebui pierduți bani.
Pentru încasarea banilor de investiții, ministrul a indicat că sunt necesare reforme, iar în acest sens există nouă acte normative la nivel de lege care trebuie adoptate în Parlament. Potrivit lui Pîslaru:
„Celălalt lot” – Legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea și Codul administrativ – este în pregătire și în discuții cu Comisia Europeană. Separat de cele nouă, Strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice ar putea fi rezolvate la nivel guvernamental, pentru că nu necesită acte la nivel de lege.
În următoarele două săptămâni, calendarul strâns până la 31 mai pune presiune atât pe negocierea tehnică cu Comisia Europeană, cât și pe ritmul legislativ, în condițiile în care reformele rămân condiția pentru deblocarea finanțărilor.
Recomandate
România ar urma să încaseze integral 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din cererea de plată nr. 4 din PNRR , după ce evaluările privind îndeplinirea jaloanelor indică o „cerere curată”, potrivit Financial Times . Mesajul are miză bugetară directă: o plată integrală reduce presiunea de finanțare pe termen scurt și scade riscul de întârzieri în proiectele dependente de fonduri europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că România a primit confirmarea că analiza îndeplinirii jaloanelor pentru cererea de plată 4 se încheie fără corecții sau suspendări, la valoarea de 2,62 miliarde de euro. „Așa cum speram, avem conformarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor pe cererea de plată 4 vom avea o cerere de plată curată de 2,62 de miliarde de euro.” De ce contează pentru fluxul de bani din PNRR În practică, o „cerere curată” înseamnă că plata nu ar urma să fie fragmentată sau condiționată de clarificări suplimentare, ceea ce accelerează intrarea banilor și crește predictibilitatea pentru finanțarea investițiilor din PNRR. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al virării sumelor. Al doilea dosar: finanțare negociată cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda Separat de PNRR, Pîslaru a anunțat că România a încheiat negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare „cu aproape jumătate de miliard de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei). Ministrul a susținut că, la instalarea Guvernului Bolojan, aceste negocieri erau blocate. Materialul nu precizează mecanismul exact al finanțării și nici destinația banilor. [...]
Pierderea a 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea de plată nr. 3 a PNRR este pusă de ministrul Dragoș Pîslaru pe întârzieri și reforme nefinalizate ale guvernelor anterioare , potrivit G4Media . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că actualele acuzații la adresa sa și a unor membri ai Guvernului Bolojan ignoră faptul că problemele au fost generate înainte de fereastra scurtă în care Executivul instalat în iunie 2025 ar fi încercat să remedieze situația. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Pîslaru afirmă că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru” și califică drept „pur și simplu nesimțire” transferul responsabilității către un guvern care ar fi avut „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025)” pentru a recupera întârzieri acumulate. Cronologia invocată: depunere întârziată și verificări ale Comisiei Europene Ministrul indică drept punct de plecare aranjamentele operaționale inițiale, potrivit cărora reformele din cererea de plată nr. 3 „trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”. El susține că cererea a fost depusă „cu 9 luni întârziere”, la 15 decembrie 2023, în mandatul premierului Marcel Ciolacu. Pîslaru mai afirmă că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu „și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător”, însă Comisia ar fi verificat documentele și ar fi constatat că reformele „nu erau îndeplinite corespunzător”. În continuare, el descrie o perioadă de „1 an și 5 luni” în care guvernele de atunci ar fi avut timp pentru remediere, dar ar fi „amânat și tergiversat”. Ce reforme au dus la suspendarea parțială a plății, potrivit ministrului Pîslaru spune că, în mai 2025, Comisia Europeană a decis „suspendarea parțială a plății” pentru patru reforme, enumerate astfel: pensiile speciale; AMEPIP (agenția legată de monitorizarea/guvernanța întreprinderilor publice); numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei; numirile în consiliile de administrație din transporturi. Ministrul mai afirmă că, pentru recuperarea banilor europeni, erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. În același mesaj, el indică drept cauze ale pierderii fondurilor inclusiv tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică în AMEPIP și în companiile de stat din energie și transporturi. „Fereastra” Guvernului Bolojan: termen de 6 luni până la 28 noiembrie 2025 Pîslaru descrie și contextul preluării mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, după ce România ar fi primit „un termen de 6 luni” pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. El susține că timpul rămas era „extrem de scurt” și că „am reparat cât s-a putut”, cu progrese în unele domenii, dar cu întârzieri „atât de mari” în altele încât nu ar mai fi putut fi recuperate complet în câteva luni. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Mediafax. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]
România a semnat cadrul pentru 600 mil. euro (aprox. 3,1 mld. lei) finanțare nerambursabilă , bani care ar urma să fie folosiți pentru reducerea disparităților sociale, potrivit Ziarul Financiar . Pachetul este relevant prin dimensiune și prin faptul că vine din mecanisme financiare externe UE, ceea ce deschide o nouă fereastră de finanțare pentru programe sociale în perioada 2021–2028. Finanțarea ar urma să vină din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, iar componenta preponderentă este asigurată de Norvegia, conform informațiilor prezentate de Dragoș Pîslaru , ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ce s-a semnat și ce înseamnă operațional Ministrul a anunțat că au fost semnate Memorandumurile de Înțelegere pentru implementarea Mecanismelor Financiare SEE și Norvegian 2021–2028 în România, documente care marchează începutul unei noi etape de cooperare cu statele donatoare. „Astăzi am semnat Memorandumurile de Înţelegere pentru implementarea Mecanismelor Financiare SEE şi Norvegian 2021–2028 în România, marcând începutul unei noi etape de cooperare dintre România şi statele donatoare: Norvegia, Islanda şi Liechtenstein”. De ce contează: miza bugetară și continuitatea finanțării Din perspectiva impactului economic, suma de 600 mil. euro (aprox. 3,1 mld. lei) reprezintă o injecție de finanțare nerambursabilă care poate susține programe cu țintă socială într-un interval multianual. În același timp, semnarea memorandumurilor indică trecerea de la anunț la etapa de implementare a mecanismelor pentru perioada 2021–2028. Ministrul a mai afirmat că această perioadă de programare aduce „cea mai mare alocare financiară acordată până acum” României în cadrul acestor mecanisme. „Noua perioadă de programare aduce României cea mai mare alocare financiară acordată până acum în cadrul acestor mecanisme şi reconfirmă un parteneriat construit, în timp, pe încredere, solidaritate şi obiective comune pentru o Europă mai coezivă şi mai sustenabilă.” În materialul citat nu sunt detaliate domeniile exacte de intervenție, calendarul lansării apelurilor sau modul de alocare pe programe; aceste elemente ar urma să rezulte din implementarea efectivă a memorandumurilor semnate. [...]
