Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Prezidențială deschide, la Cotroceni, un format de consultare pe prioritățile României în UE, prin „Săptămâna Europeană” programată între 5 și 9 mai 2026, mizând pe dezbateri care includ explicit teme economice și impactul tehnologiilor moderne asupra instituțiilor, potrivit Mediafax.
Inițiativa, anunțată de președintele Nicușor Dan, reunește o serie de evenimente dedicate rolului și priorităților României în Uniunea Europeană. Conform Administrației Prezidențiale, obiectivul este lansarea unor discuții „structurate și argumentate” despre direcțiile de dezvoltare și prioritățile țării în context european.
Evenimentele vor include dezbateri, conferințe și prezentări, cu o plajă largă de subiecte, de la politică și diplomație până la domenii cu implicații directe pentru economie și funcționarea statului. Printre temele menționate se numără:
Miza declarată a demersului este identificarea unor soluții prin care România să își consolideze poziția în UE și să aibă un rol mai important în deciziile la nivel european.
La discuții sunt anunțați experți, lideri politici, europarlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, oameni de afaceri, studenți și reprezentanți ai cultelor religioase.
Președintele Nicușor Dan este așteptat să participe la dezbateri și să dialogheze cu invitații, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială.
Recomandate
În plină criză în coaliție, PSD încearcă să mute presiunea de pe Cotroceni : președintele partidului, Sorin Grindeanu , l-a lăudat pe președintele Nicușor Dan pentru că „și-a înțeles” rolul constituțional de mediator și a susținut că șeful statului nu poate interveni în disputa politică fără să încalce legea, potrivit G4Media . Grindeanu a făcut declarațiile într-o conferință de presă la Baia Mare, după ce Nicușor Dan spusese cu o zi înainte că are rol de mediator și nu poate interveni în criza politică „creată de PSD”. Liderul PSD a insistat că, deși Nicușor Dan a fost adversar politic al PSD „la locale” și „la prezidențiale”, acest lucru nu îl împiedică să recunoască faptul că președintele și-a exprimat corect poziția constituțională. „Eu cred că președintele Nicușor Dan și-a înțeles foarte bine poziția, postura constituțională, aceea de a fi un mediator.” În aceeași logică, Grindeanu a afirmat că președintele nu ar trebui să devină „ajutorul” vreunui partid, pentru că „ar încălca legea”. Ce semnal transmite PSD și de ce contează Mesajul public al lui Grindeanu fixează o linie de apărare politică în contextul tensiunilor din coaliție: responsabilitatea pentru deblocarea situației rămâne la partide, nu la președinte. În același timp, poziționarea reduce spațiul pentru a cere Cotroceniului să arbitreze în favoarea uneia dintre tabere, într-un moment în care se discută despre riscul unei crize guvernamentale. Context: Nicușor Dan evită să se alinieze cu una dintre tabere În materialul citat, G4Media arată că Nicușor Dan a refuzat constant să se poziționeze de partea premierului Ilie Bolojan sau a PSD, inclusiv într-un interviu la Europa FM, când a fost întrebat în repetate rânduri. Președintele a acceptat că PSD încalcă acordul de coaliție, dar a pus tensiunile pe seama unor „probleme personale” în coaliție și a evitat să critice inițiativa lui Grindeanu de a demara un referendum intern în PSD. Totodată, șeful statului a spus că nu comentează scenarii privind o eventuală criză guvernamentală și a insistat asupra păstrării actualei coaliții, fără să detalieze o soluție concretă. În același context, Nicușor Dan a declarat că premierul Bolojan nu va demisiona dacă PSD își retrage sprijinul politic. [...]
Încrederea în președintele Nicușor Dan a coborât sub 30% la mai puțin de un an de la instalare , un semnal care poate complica funcționarea instituțională într-un moment în care și celelalte centre de putere au cote joase de credibilitate, potrivit Euronews , care îl citează pe sociologul Dan Jurcan (director de cercetare IRES). Jurcan spune că Nicușor Dan „și-a consumat destul de repede” capitalul electoral, în condițiile în care a fost ales cu „peste 54%”, dar „foarte mulți” dintre cei care l-au votat „și-au retras această încredere”. Explicația avansată ține de stilul de exercitare a mandatului: președintele „își asumă echidistanța”, în timp ce o parte dintre susținătorii săi „și l-ar dori mai degrabă un președinte jucător”. „Suntem pentru prima dată în situația în care președintele la nici un an de la instalarea în funcție are o încredere de sub 30%.” Miza: o criză de încredere care se extinde la vârful statului În analiza sociologului, scăderea încrederii în președinte se suprapune peste niveluri deja reduse de încredere în partide, Parlament și Guvern, ceea ce conturează „o criză de încredere în stat” și în clasa politică. Jurcan indică și un mecanism recurent: așteptările mari proiectate în „persoana unui ales” pot duce ulterior la dezamăgire, dacă nu sunt confirmate. „Toți acești indicatori ne arată o criză de încredere în stat, în primul rând, dar și în clasa politică.” Cum arată comparația cu alți lideri politici, potrivit lui Jurcan Sociologul a oferit și repere comparative despre încrederea în alți actori politici, așa cum reiese din sondajele la care face referire: George Simion ar fi „foarte apropiat de scorul partidului” AUR; Ilie Bolojan ar avea o încredere de 22%, peste scorul PNL menționat la 14% în unele sondaje și 18% în altele, deși este descris ca „un premier extrem de impopular prin măsurile pe care le ia”; Sorin Grindeanu ar avea o încredere „undeva la 14%”, sub scorul PSD, indicat la 18–20% sau chiar 22% în „cele mai multe” sondaje. Presiunea suveranistă și calculele PSD privind guvernarea Jurcan afirmă că nu se poate vorbi despre o scădere „puternică” a AUR dacă unele sondaje îl plasează la 36–39%, deoarece diferențe de „două procente” intră în marja de eroare. În același timp, el estimează existența unui „segment suveranist” de 42%–45% dacă este luată în calcul susținerea pentru SOS și POT. Pe zona guvernării, sociologul interpretează intenția PSD de a retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan ca pe „o strategie de supraviețuire”, în ideea de a opri „hemoragia” de electorat către AUR, prin criticarea măsurilor dure ale guvernului. El mai spune că votul intern anunțat în PSD pentru retragerea sprijinului „probabil că nu va fi nicio surpriză”. Un risc operațional major indicat de Jurcan: dacă PSD ar trece în opoziție, „foarte mulți” primari nu ar mai avea acces direct la resurse, iar acest lucru ar putea alimenta migrarea politică. „E posibil să vedem o trecere în barca AUR a multor primari PSD”, în condițiile în care „peste doi ani” AUR „e posibil să fie primul partid”, a spus Jurcan. [...]
Guvernul Bolojan poate funcționa fără PSD, fără un nou vot în Parlament , ceea ce mută presiunea politică din zona procedurilor constituționale în zona aritmeticii pentru o moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan a respins public cererile PSD de a demisiona, pe fondul escaladării tensiunilor din coaliție înaintea referendumului intern al social-democraților, programat luni, prin care partidul amenință că își retrage sprijinul politic. „Nu voi demisiona, pentru că România are nevoie ca guvernul să lucreze.” În paralel, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reluat atacurile, amintind că Bolojan „a ajuns premier cu voturile PSD” și avertizând că „vom avea o nouă realitate de luni încolo, o nouă realitate politică”. Grindeanu a comparat atmosfera din coaliție cu „stabilitatea” din Coreea de Nord, susținând că, dacă direcția nu este „bună”, trebuie schimbată. Miza de reglementare: ce permite Constituția dacă PSD pleacă Scenariul central descris este cel în care PSD își retrage sprijinul, iar Guvernul rămâne într-o formulă de interimat, fără miniștri PSD. În acest caz, Ilie Bolojan nu ar fi obligat de Constituție să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere, ceea ce ar permite continuarea guvernării fără o revalidare imediată a majorității. Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, spune că lipsa prezentării în Parlament „nu are nicio sancțiune” și indică o soluție de funcționare prin numiri succesive de interimari, în limita termenelor: „Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi.” Ce urmează: moțiunea de cenzură și blocajul politic al unei alianțe cu AUR Dacă PSD iese de la guvernare, varianta de a-l înlătura pe Bolojan rămâne moțiunea de cenzură, pentru care social-democrații ar căuta sprijin fie în PNL, fie în opoziție. Materialul indică drept „cea mai plauzibilă” o alianță PSD–AUR pentru răsturnarea Guvernului, însă președintele Nicușor Dan a transmis că nu ar accepta să numească un premier PSD susținut de AUR. „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată.” În fundal, protocolul coaliției semnat în iunie anul trecut de PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități prevede că până în aprilie 2027 funcția de prim-ministru revine PNL, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală reconfigurare rapidă a puterii executive. [...]
Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]
Un grup de 25 de organizații și grupuri civice contestă public direcția mandatului președintelui Nicușor Dan , acuzând o deteriorare a rolului de garant al statului de drept, cu efect direct asupra încrederii în independența justiției , potrivit Agerpres . Într-o scrisoare deschisă transmisă vineri, semnatarii susțin că șeful statului s-a „decuplat” de electoratul care l-a susținut și că „acest mandat este grav compromis”. Organizațiile afirmă că mandatul a fost câștigat pe baza unor promisiuni de reformă și a unui „contract social” între alegători și politician, iar solicitările lor ar viza „exclusiv” angajamentele asumate public de președinte. În scrisoare, semnatarii reclamă că au fost tratați „cu ironie” și că răspunsul la critici ar fi venit „nu cu argumente, ci cu aroganță”. Miza principală: semnale privind independența justiției Un punct central al scrisorii este critica la adresa numirii Liei Savonea, descrisă de organizații drept „un semnal devastator” pentru încrederea în independența sistemului judiciar și „o declarație politică în sine” care ar contrazice promisiunile asumate. Scrisoarea vizează și numirile recente din fruntea parchetelor, despre care semnatarii susțin că ar fi fost însoțite de o „pledoarie amplă” în favoarea unor magistrați a căror activitate anterioară ar fi fost „lipsită de rezultate și profesionalism” și ar fi „sabotat” actul de justiție. Acuzații de pasivitate instituțională și „dezincriminare de facto” Organizațiile mai susțin că președinția ar fi rămas tăcută în contextul în care „mai mulți magistrați” au semnalat public disfuncționalități grave din sistem, asumându-și riscuri. În paralel, semnatarii invocă o „intensificare a fenomenului de dezincriminare de facto a marilor corupți”, prin eliberări și anulări de pedepse. În scrisoare apare și o critică legată de rolul serviciilor și de gestionarea amenințărilor de tip „război hibrid”, unde semnatarii reclamă „ezitare și reacții întârziate”, apreciind că lipsa unei reacții ferme ar echivala cu „o abdicare” de la rolul constituțional de garant al statului de drept. Politica externă, descrisă ca „oscilantă” Pe zona externă, semnatarii afirmă că poziționarea României ar fi devenit „oscilantă și lipsită de coerență strategică”, prea des aliniată unor „oportunități de moment”, în detrimentul interesului național pe termen lung. Cine semnează și ce anunță că urmează Scrisoarea este semnată de 25 de organizații și grupuri civice, între care Federația Inițiativa Timișoara, Declic, Corupția Ucide, Agent Green, Freedom House România, VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție, Bankwatch Romania și Asociația dexonline. Semnatarii transmit că societatea civilă „nu va rămâne spectator” și că va „acționa”, va „documenta” și va „sancționa public” deciziile pe care le consideră contrare mandatului primit de președinte. La scrisoare au fost atașate și opinii ale unor persoane publice, între care Tudor Chirilă, Radu Vancu, Emilia Șercan, Gabriela Păun, Cristi Danileț, Ondine Gherguț, Radu Hossu, Andreea Pora, Cristi Pantazi și Vladimir Tismăneanu. [...]
Criza guvernamentală deschide inclusiv scenariul anticipatelor , iar cea mai probabilă ieșire pe termen scurt pare să depindă de capacitatea partidelor de a strânge o majoritate fără a împinge România într-un blocaj prelungit, potrivit unei analize Antena 3 , publicată vineri, după plecarea PSD din Guvern. Analiza inventariază cinci variante de reconfigurare a puterii executive, de la un guvern minoritar până la un cabinet cu premier tehnocrat, cu un punct comun: Ilie Bolojan rămâne premier într-un singur scenariu , iar în rest fie este înlocuit, fie se ajunge la alegeri anticipate (considerate, în acest moment, cea mai puțin probabilă opțiune). Cele cinci opțiuni și pragul politic al „voturilor din Parlament” Guvern minoritar PNL–USR, cu sau fără UDMR, condus în continuare de Ilie Bolojan. Pentru învestire ar fi necesare voturi fie de la PSD, fie de la AUR. Antena 3 notează însă că PSD a exclus să voteze un guvern minoritar, iar în mediile politice varianta este văzută drept una „de avarie” pentru Bolojan. Guvern în formula actualei coaliții (PSD, PNL, USR, UDMR), dar cu alt premier. PSD l-ar prefera pe Cătălin Predoiu (ministru de Interne), iar la un moment dat a fost vehiculat și Alexandru Nazare (ministru de Finanțe). Guvern PSD–PNL–USR–UDMR cu premier tehnocrat. Președintele Nicușor Dan a fost întrebat într-un interviu la Realitatea FM despre posibilitatea numirii unui tehnocrat, în contextul crizei din coaliție. Guvern PNL–USR–UDMR cu premier tehnocrat, votat de PSD din opoziție. Obstacolul major rămâne poziția liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că PSD nu va vota un guvern minoritar. Alegeri anticipate , scenariu considerat de analiză cel mai puțin probabil în acest moment. Linia roșie: o majoritate PSD–AUR În același context, Antena 3 reține și poziționările publice privind o eventuală apropiere PSD–AUR. Sorin Grindeanu a spus „insistent” că PSD nu va face alianță cu AUR, iar președintele Nicușor Dan a exclus numirea unui premier PSD susținut de o majoritate PSD–AUR. „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm. Pentru ca lucrul ăsta să se întâmple (guvern PSD - AUR, n.r.), ar trebui ca președintele, adică eu, să numească un premier PSD care să îmi spună că va avea o susținere PSD - AUR. Iar asta eu nu voi face niciodată”, a avertizat șeful statului. De ce contează Dincolo de numele vehiculate, miza imediată este formarea unei majorități care să poată învesti un guvern . În lipsa unui acord între partidele pro-occidentale menționate în analiză, opțiunile se îngustează către formule de compromis (inclusiv tehnocrat) sau, în ultimă instanță, către anticipate, chiar dacă acestea sunt descrise drept improbabile acum. [...]
