Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR, într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro. Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale.
Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen.
Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul.
Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”.
Pe lângă PNRR, Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află:
Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european.
Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar.
Recomandate
Ungaria este aproape să deblocheze fonduri europene suspendate , un pas cu miză directă pentru finanțele publice ale țării, după ani de stagnare economică și un deficit bugetar ridicat, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Premierul Peter Magyar spune că intenționează să semneze înțelegerea joi, la Bruxelles. Magyar a declarat într-un interviu pentru postul RTL că negocierile „avansează bine” și că, în ultimele săptămâni, a avut mai multe discuții și schimburi de scrisori cu președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen . De ce contează: presiune pe buget și o economie ieșită greu din recesiune Ungaria are nevoie de fondurile europene pentru stabilizarea finanțelor publice, după ce noul guvern a preluat o economie afectată de ani de stagnare și de un deficit bugetar ridicat, notează materialul. În plan macroeconomic, economia ungară „a ieșit cu dificultate din recesiune” în primul trimestru al anului, iar premierul estimează pentru 2026 o creștere economică de aproximativ 2% sau ușor peste acest nivel. Ce urmează: detaliile acordului, prezentate la Bruxelles Premierul ungar a spus că va prezenta detaliile acordului privind fondurile europene joi, în timpul vizitei sale la Bruxelles. În cadrul aceleiași deplasări, el urmează să se întâlnească și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu premierul Belgiei, Bart De Wever. Context politic și de reglementare: revenirea asupra retragerii din CPI Separat de dosarul fondurilor, Ungaria și-a anulat retragerea din Curtea Penală Internațională (CPI), demers inițiat anul trecut de fostul premier Viktor Orban, potrivit unor decizii ale noului guvern publicate în Monitorul Oficial, scrie Hirado. Conform uneia dintre rezoluții, guvernul reafirmă angajamentul față de ordinea juridică internațională și sprijinirea justiției penale internaționale și a ordonat pregătirea unui proiect de lege pentru abrogarea legislației adoptate anterior privind denunțarea Statutului CPI. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Guvernul cere accelerarea proiectelor locale din PNRR pentru a evita pierderea granturilor , cu un termen-țintă de finalizare până la sfârșitul lunii august, potrivit Economica , care citează Agerpres și un comunicat al Guvernului. Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților „mobilizare” și implicare directă pentru derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în domeniile dezvoltării, mediului și educației, finanțate din componenta de grant. Miza este ca lucrările să fie închise până la finalul lunii august, astfel încât România să nu piardă fondurile alocate. În paralel, Executivul a analizat și varianta transferării pe componenta de împrumut a proiectelor care nu pot fi finalizate la termen. Prefecții ar urma să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru a centraliza „stadiul real” al proiectelor. Raportare standardizată din primării, cu termen 26 mai, ora 15:00 În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații „complete și verificabile” despre proiecte, pe baza unui formular standardizat, până marți, 26 mai, la ora 15:00. Setul de date cerut include: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Potrivit aceleiași surse, datele raportate pe baza situației din teren ar putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană . Urmează discuții tehnice și o nouă rundă de negocieri cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice sunt programate să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Totodată, în videoconferință s-a decis urgentarea verificării cererilor de plată, astfel încât proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. Separat, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Contextul este dat de faptul că unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]
Uniunea Europeană condiționează accesul Ungariei la până la 16,4 miliarde euro de reforme până la 31 august , iar ceea ce Budapesta a prezentat drept „deblocare” este, de fapt, o înțelegere politică ce trebuie transpusă în decizii formale și îndeplinirea unor angajamente, potrivit Profit . Premierul ungar Péter Magyar a declarat după întâlnirea de la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , că „au fost deblocate 16,4 miliarde de euro”, informație relatată de News.ro, în timp ce POLITICO este citat ca sursă pentru contextul mai larg al negocierilor. În schimb, oficialii Comisiei au descris rezultatul ca pe un acord de principiu privind direcția generală, nu ca pe o decizie de eliberare a fondurilor, blocate pe fondul încălcărilor legislației UE în anii de guvernare ai lui Viktor Orbán . „Nu am convenit să acordăm fondurile. Am convenit asupra unei liste de angajamente care, dacă vor fi îndeplinite până la 31 august, vor declanșa plata acestor fonduri.” Ce înseamnă „deblocarea” în termeni practici Comisia indică faptul că urmează o etapă tehnică și juridică: acordul politic trebuie transpus într-o revizuire formală a planurilor Ungariei pentru a se califica la fondurile de redresare post-pandemie, cu reforme, investiții și un calendar de implementare care să permită plăți viitoare. În ultimele zile, negociatorii au discutat reforme și investiții punctuale și au evaluat dacă pot fi realizate realist înainte de termenul-limită de 31 august, când Ungaria ar trebui să solicite oficial fondurile. Ursula von der Leyen a spus că „s-a realizat deja o activitate considerabilă într-un timp foarte scurt”, ceea ce „dă încredere pentru pașii următori”. Miza financiară: până la 16,4 miliarde euro, dar nu integral recuperabile Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acordul ar putea debloca până la 10 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), plus finanțări suplimentare legate de coeziune și libertatea academică, ajungând la un total potențial de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). Structura pachetului menționat în material: 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) prin RRF , din care: 6,5 miliarde euro granturi (aprox. 32,5 miliarde lei) 3,5 miliarde euro împrumuturi (aprox. 17,5 miliarde lei) 2,2 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei) legate de cerințe privind libertatea academică 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) din fonduri de coeziune , destinate reducerii decalajelor regionale Totuși, acordul nu readuce întreaga finanțare pierdută în disputele cu Bruxelles-ul. Potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei citați în articol, aproximativ 2 miliarde euro din fondurile de coeziune au fost pierdute definitiv după expirarea termenelor de cheltuire și „nu pot fi recuperate”. În plus, peste 530 milioane euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de migrație, azil și comunitatea LGBTQ, ceea ce înseamnă că o parte din finanțarea UE poate rămâne inaccesibilă chiar și în scenariul în care Ungaria obține pachetul de 16,4 miliarde euro. Ce urmează: plan revizuit și calendar de aprobare Următorul pas substanțial este ca Ungaria să prezinte săptămâna viitoare planul de redresare revizuit. Acesta ar urma să fie aprobat de Comisie și avizat de statele membre, cu obiectivul ca procesul să fie finalizat în iulie , înainte de termenul de 31 august pentru îndeplinirea angajamentelor care ar declanșa plățile. [...]
