Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro, care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial.
Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025, publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”.
Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar.
Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari.
Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice.
În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării.
Recomandate
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]
Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate , iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán. Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles. Miza: evitarea pierderii banilor din PNRR-ul Ungariei Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără: măsuri împotriva corupției; restabilirea libertății presei; restabilirea libertății mediului academic. Context: conflictul cu UE și semnalul pentru piețe În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri. În plan intern, partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media. Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
Parchetul European a trimis în judecată patru fermieri într-un dosar de fonduri UE la AFIR după ce ar fi încercat să obțină ilegal 115.000 de euro (aprox. 572.000 lei), într-o schemă în care o parte din bani – circa 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) – ar fi fost deja încasați, potrivit AgroInfo . Cazul vizează o finanțare destinată tinerilor fermieri, descoperită în județul Cluj. Conform anchetatorilor, cei patru ar fi depus dosare false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , cu scopul de a obține sprijinul financiar. Cum ar fi fost construită schema Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuiau să dovedească pregătire în domeniul agricol, mai exact în creșterea animalelor. Procurorii susțin însă că diplomele depuse ar fi fost false. Documentele ar fi fost emise de alte două persoane, descrise ca oferind consultanță pentru accesarea fondurilor europene, potrivit informațiilor prezentate. Ce urmează și ce măsuri au fost luate Parchetul European a trimis dosarul la Tribunalul Cluj. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei patru inculpați principali riscă până la 7 ani de închisoare, conform aceleiași surse. Pentru recuperarea prejudiciului, anchetatorii au instituit sechestru pe o casă și pe mai multe terenuri, evaluate la aproximativ 170.000 de euro (aprox. 845.000 lei). Informațiile sunt atribuite de AgroInfo postului Știrile Pro TV. [...]
România pierde 458,7 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea nr. 3 de plată din PNRR , iar disputa politică PSD–PNL mută atenția de la problema de fond: întârzierile și calitatea reformelor care condiționează banii europeni, potrivit Digi24 . Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat că suma este pierdută „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”, în contextul cererii nr. 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza economică: bani pierduți din PNRR pe fondul reformelor ratate Suma de 458,7 milioane de euro reprezintă o reducere a încasărilor așteptate prin PNRR, mecanismul prin care România primește fonduri europene condiționat de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate. În material nu sunt detaliate componentele exacte care au dus la pierdere, dincolo de explicația generală legată de întârzieri și implementare deficitară. Reacții politice: acuzații încrucișate între PSD și PNL Anunțul a generat reacții din partea europarlamentarilor celor două partide aflate în competiție pe tema responsabilității. Victor Negrescu (PSD): critică abordarea Guvernului Bolojan și „planul scris în grabă” Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că actualul guvern condus de Ilie Bolojan a avut timp „din decembrie 2023 până în noiembrie 2025” să facă modificări și să negocieze cu Comisia Europeană, însă „rezultatele nu au venit”. Negrescu descrie PNRR drept „un plan scris în grabă”, cu reforme „insuficient pregătite”, fără legătură cu capacitatea administrativă și fără „asumare politică serioasă”. El mai afirmă că, „pe ultima sută de metri”, guvernul ar încerca să repare întârzierile prin reforme făcute „pe fugă” și cere, explicit, un „manager mai bun și mai implicat” în locul premierului. Siegfried Mureșan (PNL): „Bolojan a salvat 350 milioane euro”, vina ar fi la Guvernul Ciolacu Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, prezintă situația ca pe un rezultat pozitiv parțial, afirmând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care ar fi fost „aproape pierduți” din cauza neîndeplinirii angajamentelor de către guvernul condus de Marcel Ciolacu. Mureșan acuză fostul executiv că a depus cererea de plată nr. 3 în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” și afirmă că reformele ar fi fost reluate ulterior, inclusiv cele necesare pentru cererea nr. 3, menționând reforma pensiilor magistraților . Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul indică pierderea de 458,7 milioane de euro și explică motivul la nivel general (reforme întârziate sau prost făcute), însă nu precizează ce jaloane sau reforme concrete au generat corecția și nici dacă există posibilitatea recuperării ulterioare a unei părți din sumă. [...]
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR , după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News . Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților , ceea ce a permis deblocarea unei tranșe. Ce sume sunt în joc la cererea de plată nr. 3 Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți: 350 de milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) au fost eliberați de Comisia Europeană dintr-un total de 800 milioane euro care erau blocați de „mai mult de doi ani”, potrivit lui Mureșan. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, afirmă că România pierde 458,7 milioane euro (aprox. 2,29 miliarde lei) din cauza reformelor „întârziate, incomplete sau făcute prost” în anii trecuți. Tot Pîslaru indică faptul că, din aceeași cerere, suma totală recuperată este de 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) , bani care inițial fuseseră suspendați. De ce contează: costul întârzierilor la reforme Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților. [...]
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
