Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Întârzierile de pe șantierul de termoficare de pe Calea Văcărești pot pune în pericol fondurile europene ale proiectului, după ce primarul general Ciprian Ciucu a reclamat o mobilizare redusă a constructorului în urma unei vizite neanunțate, potrivit Adevărul.
Ciucu spune că, la unul dintre punctele de lucru, a găsit doar trei muncitori și că lucrările ar fi ajuns la circa 30%, deși proiectul „ar fi trebuit să fie gata până în acest moment”. Edilul a acuzat compania Energomontaj că nu s-a mobilizat suficient, deși Primăria Capitalei ar fi transmis notificări.
Primarul a avertizat că întârzierile ar putea afecta finanțarea europeană a proiectului.
„Avem finanțări europene și riscăm să pierdem bani dacă lucrările nu sunt gata la timp”, a afirmat edilul.
Ulterior, Ciucu a mers și într-un alt punct de lucru indicat de reprezentanții constructorului și a susținut că și acolo mobilizarea era redusă, contestând numărul de muncitori invocat de constructor.
Conform datelor prezentate de Primăria Capitalei, proiectul de modernizare a rețelei de termoficare vizează 106 kilometri de rețea (212 kilometri de conducte) și are o finanțare totală de 1,76 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde de lei sunt fonduri europene nerambursabile.
Primele lucrări au început în iunie 2023. Până acum ar fi fost finalizați 56 de kilometri de rețea, iar pe alți 40 de kilometri se lucrează în prezent. Proiectul este împărțit în cinci loturi.
Ciucu a precizat că lotul verificat are 24 de kilometri și este cel mai întârziat dintre toate. Potrivit acestuia, lucrările ar fi început în urmă cu trei ani și au ajuns la un stadiu de aproximativ 30%.
Primarul a anunțat că va convoca din nou constructorul și firmele asociate, pentru a cere accelerarea lucrărilor.
Recomandate
Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare , potrivit ZF . Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR. Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă. Cum se împart banii și ce capacități se instalează Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii): Fabrica : 1.078.000 de euro (aprox. 5,7 mil. lei) pentru 2 MW , cu un autoconsum estimat la circa 90,3% din energia produsă. Ferma : 726.417 euro (aprox. 3,8 mil. lei) pentru 1,3 MW , cu un autoconsum estimat la 97,2% . Ce urmează: contractare și fereastra de contestații Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea. Context bursier și financiar Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei , în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei , după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei , în creștere cu 1,7% , conform datelor prezentate de publicație. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
Primăria Dumbrăveni a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 15,2 milioane lei pentru restaurarea Castelului Apafi , un proiect care mută o parte importantă din costul reabilitării patrimoniului pe fonduri europene și buget de stat, cu o contribuție locală pentru diferență, potrivit News . Investiția este încadrată în Programul „Regiunea Centru” 2021–2027 și are ca termen estimat de finalizare octombrie 2029. Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferența până la valoarea totală reprezintă contribuția beneficiarului, respectiv Primăria Dumbrăveni. Ce se finanțează: consolidare, restaurare și funcțiuni pentru vizitare Intervențiile vizează clădiri din ansamblul monumentului de pe strada Cuza Vodă nr. 4, unde există opt imobile independente. În proiect sunt incluse lucrări care combină restaurarea elementelor istorice cu adaptări pentru utilizare publică: Bastionul (Corp C4) : lucrări pentru refacerea imaginii istorice și amenajarea de spații de expoziții; consolidări la șarpantă, refacerea învelitorii, curățarea și repararea fațadelor, tratarea elementelor de piatră și închiderea unor goluri cu panouri de sticlă fără rame, plus redeschiderea golurilor istorice dacă vor fi identificate. Beciul boltit (Corp C8) : demolarea unei dale de beton considerată necorespunzătoare, consolidarea zidăriei de cărămidă și tratamente anti-igrasie; noua structură de rezistență va fi realizată independent de zidăriile istorice. Ruina corp vest / extindere corp C1 (Corp C9) : punerea în siguranță a unui fragment de zid cu elemente decorative; realizarea în subsol a unui corp îngropat pentru grupuri sanitare și introducerea unei scări și a unui lift, amplasate discret. Curtea interioară : desfacerea platformelor betonate și reconfigurarea curții pentru a reaminti de curțile interioare ale castelelor medievale; coborârea nivelului terenului la cota istorică, marcarea contururilor clădirilor dispărute, platformă pentru evenimente și reconstruirea fântânii istorice. Utilități : rețele exterioare de apă rece și canalizare, hidranți interiori, paratrăsnet și prize de pământ, instalații electrice și rețele exterioare. De ce contează: infrastructură pentru turism și utilizare publică Obiectivul declarat al proiectului este valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric și îmbunătățirea infrastructurii de turism din Dumbrăveni. Grupul țintă include peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenți economici din HoReCa, artizani locali și viitori turiști. Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Crețu, a indicat că, în Programul „Regiunea Centru”, prin priorități dedicate turismului sustenabil și atractivității regionale, a fost alocată o sumă de aproape 1,3 miliarde de lei pentru protejarea patrimoniului și dezvoltarea turismului, în paralel cu investiții în turism balnear și montan. Context: un monument cu rol istoric și utilizări succesive Castelul Apafi din Dumbrăveni este legat de familia din care a provenit Mihail Apafi I, principe al Transilvaniei, și a funcționat ca reședință princiară personală între 1660 și 1696. În timp, a găzduit inclusiv pe împăratul Iosif al II-lea Habsburg (1773) și pe poetul Petőfi Sándor (1848). În castel au fost semnate tratate și documente cu impact asupra evoluției Transilvaniei, iar în aprilie 1919 a avut loc aici Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, clădirea a fost folosită ca tribunal, închisoare, arhivă, școală și internat. [...]
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă bugetul 2028–2034 este tăiat , iar Parlamentul European încearcă să blocheze scenariul în care Uniunea primește mai multe sarcini, dar mai puțini bani, potrivit Mediafax . Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan spune că, la negocierile de la Dublin, a susținut un nivel mai ridicat al fondurilor europene pentru România în viitorul cadru financiar multianual, care ar urma să intre în vigoare din 2028. Mureșan a participat ca reprezentant al Parlamentului European la discuțiile privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, într-o întâlnire între reprezentanți ai UE și guvernele statelor membre. El afirmă că poziția Parlamentului este pentru creșterea fondurilor europene alocate fiecărei țări, însă unele guverne s-ar opune. „Nu putem cere Uniunii Europene să facă mai mult și, în același timp, să îi reducem bugetul.” Miza: resurse noi la nivelul UE, fără presiune pe bugetele naționale În contextul constrângerilor bugetare invocate de statele membre, europarlamentarul spune că soluția propusă de Parlamentul European este introducerea unor „noi resurse proprii” ale Uniunii, inclusiv o taxă digitală, pentru a asigura „predictibilitate și resurse suplimentare”, fără presiune pe cetățeni sau pe bugetele naționale. Negocierile: statele net contribuitoare cer mai multă ambiție, dar și un buget mai mic Potrivit lui Mureșan, Consiliul (guvernele statelor membre) nu are încă o poziție comună. El susține că unele state net contribuitoare sunt de acord că UE trebuie să facă mai mult pentru securitate și întărirea economiei, menținând agricultura și coeziunea ca priorități, dar cer reducerea bugetului pentru a limita presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Mureșan afirmă că guvernul Irlandei va avea „cea mai grea misiune”, deoarece după aceste negocieri ar urma să contureze o propunere de împărțire a bugetului. Ce ar însemna pentru România În varianta susținută de Mureșan ca negociator din partea Parlamentului European, bugetul alocat României pentru proiecte și investiții ar crește cu 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei). Publicația notează că bugetul UE pentru fiecare țară ar urma să intre în vigoare în 2028. [...]
