Știri
Știri din categoria Politică
Trecerea la mai multe decizii luate cu majoritate calificată în UE ar reduce riscul ca un singur guvern să blocheze dosare curente, mai ales în perspectiva extinderii Uniunii la 30–32 de state, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, potrivit Antena 3.
Mureșan a susținut că UE „trebuie să evolueze” și să se modernizeze, pornind de la realitatea că unanimitatea funcționează mai ușor într-un grup mic, dar devine greu de aplicat într-o uniune de 27 de state, cu atât mai mult într-una extinsă. În acest context, el a indicat că deciziile „fundamentale” ar trebui să rămână condiționate de unanimitate, însă „în viața de zi cu zi” ar fi nevoie de mai multă flexibilitate prin vot cu majoritate calificată (adică o formulă de vot care nu cere acordul tuturor statelor).
În intervenția sa la emisiunea „Be EU cu Sabina Iosub”, europarlamentarul a făcut o distincție între două categorii de decizii:
Mureșan a argumentat că trecerea unor decizii la majoritate calificată ar împiedica situațiile în care un singur lider poate ține pe loc restul Uniunii. El l-a dat ca exemplu pe premierul Ungariei, Viktor Orbán.
„Va fi important, pentru a funcționa și a putea lua decizii mai rapid, să luăm deciziile curente cu majoritate calificată, astfel încât dacă un prim-ministru, precum Viktor Orban, vrea să rămână pe loc, să rămână singur, dar să nu ne poată ține pe toți pe loc împreună cu el.”
În același context, Mureșan a vorbit despre evoluția UE de la o comunitate economică restrânsă la o uniune politică de 27 de state și a susținut că extinderea regulilor și a participării în acest spațiu este benefică, inclusiv prin prisma păcii pe continent, în condițiile în care, potrivit afirmațiilor sale, de la înființarea UE nu a existat un conflict militar armat între statele membre.
Materialul nu indică un calendar sau o inițiativă legislativă concretă, ci poziția politică a europarlamentarului privind modul în care UE ar trebui să-și adapteze mecanismele de vot, în special în scenariul extinderii de la 27 la 30–32 de state membre.
Recomandate
Donald Trump a devenit un risc electoral pentru partidele de extremă dreaptă din Europa , care încep să se distanțeze de președintele american înaintea următoarelor runde de alegeri, potrivit unei analize preluate de Biziday din Politico . Miza este una pragmatică: formațiunile naționaliste și anti-imigrație care au văzut inițial în Trump o sursă de legitimitate și un aliat util constată acum că asocierea cu el poate costa voturi, pe fondul unor decizii controversate în plan internațional și al tensiunilor amplificate inclusiv de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon. Un exemplu invocat de Politico este din Franța, unde Marine Le Pen le-ar fi transmis colegilor parlamentari din Adunarea Națională să păstreze distanța față de Trump, potrivit unui oficial de rang înalt al partidului. De ce se schimbă strategia: costul politic al „apropierii de SUA” După revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația americană ar fi încercat să construiască o rețea globală de aliați politici cu orientare similară. Însă, pe măsură ce președintele SUA a acumulat controverse, tot mai multe partide europene de extremă dreaptă încearcă să reducă vizibilitatea legăturilor. Politico leagă accelerarea acestei repoziționări și de evoluțiile din Ungaria: mișcarea de îndepărtare ar fi început înaintea alegerilor, dar s-ar fi conturat mai puternic după ce Viktor Orbán a pierdut. În campanie, Orbán primise sprijin direct din partea lui Trump, inclusiv prin participarea vicepreședintelui JD Vance la un eveniment electoral. În plus, publicația notează că înfrângerea lui Orbán, combinată cu consecințele războiului din Iran și atacurile verbale ale lui Trump la adresa Papei ar fi contribuit la scăderea popularității lui Trump în Europa. Ce urmează: campanii „fără Trump” în Franța și Germania În Franța, Politico anticipează că Adunarea Națională va încerca să evite să fie percepută drept apropiată de Trump, pentru a-și crește șansele la alegerile prezidențiale din 2027. În Germania, AfD ar avea o abordare similară, în contextul în care în septembrie sunt programate alegeri regionale. Un parlamentar AfD, Torben Braga, citat de Politico, apreciază că, strict în logica unei campanii electorale, menținerea legăturilor cu Trump „nu este o abordare deosebit de promițătoare”. Sursa originală a analizei: Politico . [...]
Administrația Prezidențială deschide, la Cotroceni, un format de consultare pe prioritățile României în UE , prin „Săptămâna Europeană” programată între 5 și 9 mai 2026, mizând pe dezbateri care includ explicit teme economice și impactul tehnologiilor moderne asupra instituțiilor, potrivit Mediafax . Inițiativa, anunțată de președintele Nicușor Dan , reunește o serie de evenimente dedicate rolului și priorităților României în Uniunea Europeană. Conform Administrației Prezidențiale, obiectivul este lansarea unor discuții „structurate și argumentate” despre direcțiile de dezvoltare și prioritățile țării în context european. Ce teme intră pe agendă și de ce contează Evenimentele vor include dezbateri, conferințe și prezentări, cu o plajă largă de subiecte, de la politică și diplomație până la domenii cu implicații directe pentru economie și funcționarea statului. Printre temele menționate se numără: economia; educația, cultura și cercetarea; impactul tehnologiilor moderne și al inteligenței artificiale asupra instituțiilor. Miza declarată a demersului este identificarea unor soluții prin care România să își consolideze poziția în UE și să aibă un rol mai important în deciziile la nivel european. Cine participă și cum se implică președintele La discuții sunt anunțați experți, lideri politici, europarlamentari, reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, oameni de afaceri, studenți și reprezentanți ai cultelor religioase. Președintele Nicușor Dan este așteptat să participe la dezbateri și să dialogheze cu invitații, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială. [...]
Majoritatea constituțională a partidului Tisza crește la 141 de mandate, consolidând controlul asupra schimbărilor legislative în Ungaria , potrivit HotNews , care citează anunțul biroului electoral după procesarea voturilor prin corespondență, a celor de la misiunile externe și a voturilor centralizate ulterior. Tisza, partidul condus de Peter Magyar și câștigător al alegerilor parlamentare, va avea 141 de mandate din totalul de 199 în legislativul de la Budapesta. O proiecție preliminară indica 138 de mandate, nivel care asigura oricum o majoritate constituțională de două treimi; numărătoarea finală a urcat însă bilanțul la 141. „O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”, a declarat Magyar, comentând rezultatul final într-o postare pe Facebook. De ce contează: marjă mai mare pentru decizii cu miză constituțională Creșterea numărului de mandate întărește poziția politică a lui Peter Magyar în Parlament, în condițiile în care pragul de două treimi permite adoptarea unor modificări cu impact major, inclusiv la nivel constituțional, fără sprijinul opoziției. Victoria Tisza a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului în exercițiu Viktor Orban și ai partidului Fidesz, notează aceeași sursă. Dimensiunea înfrângerii Fidesz în circumscripțiile uninominale Un indicator al amplitudinii schimbării este rezultatul din circumscripțiile uninominale: Fidesz a câștigat doar 10, față de 87 din 106 în 2022, potrivit informațiilor citate. Context: cine este Peter Magyar Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut parte din Fidesz, dar ulterior s-a poziționat împotriva lui Viktor Orban. El provine dintr-o familie conservatoare înstărită din Budapesta, iar printre rudele sale se numără fostul președinte Ferenc Mádl. Soția sa, Judit Varga, a fost ministru al justiției în guvernul Orban și a părăsit funcția în 2023 pentru a conduce campania Fidesz pentru alegerile europarlamentare; cariera ei politică s-a încheiat un an mai târziu, după ce Orban a obligat-o să își asume vina pentru mușamalizarea unui scandal de abuz sexual asupra copiilor, conform textului citat. [...]
Apariția ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu un troler Louis Vuitton evaluat la aproape 5.000 de euro (aprox. 25.000 de lei) readuce în prim-plan problema transparenței privind cadourile primite de demnitari , într-un context în care astfel de bunuri pot ridica întrebări despre proveniență și despre modul în care sunt raportate, potrivit Libertatea . Ministrul PSD a fost fotografiat pe aeroportul din Baia Mare cu valiza de lux, iar publicația notează că imaginea a fost realizată de un cititor. Evaluarea trolerului la „aproape 5.000 de euro” este atribuită de Libertatea către G4Media. Întrebat despre valiză, Florin Barbu a susținut că este un cadou de familie, primit de ziua lui, la împlinirea a 45 de ani, și că nu știe marca și nici prețul. El a mai spus că va întreba dacă produsul este original sau o copie și a motivat utilitatea bagajului prin deplasările frecvente la Bruxelles. „E un cadou primit de ziua mea de la familie, la împlinirea a 45 de ani. Nu cunosc marca, nu știu cât costă. O să întreb pe soția mea dacă e original sau copie.” Ce se știe despre produsul din fotografii Conform fotografiilor invocate în articol, trolerul ar fi modelul Louis Vuitton Horizon 55 , menționat ca fiind comercializat la un preț de aproape 5.000 de euro. Libertatea indică drept referință o listare online a produsului: Joli Closet . Context: alte episoade similare în spațiul public Articolul plasează cazul într-o serie mai largă de situații în care lideri PSD sau persoane asociate partidului au fost văzuți cu obiecte de lux, menționând: pantofi Louboutin, atribuiți în 2024 lui Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, cu un preț de aproximativ 1.000 de euro pereche; un ceas Patek Philippe „de peste 100.000 de dolari” purtat de directorul CFR, Ion Simu, descris ca apropiat al lui Grindeanu; un Lamborghini Urus „de 300.000 de euro” folosit de Costel Grojdea, demis recent de ministrul muncii, Petre Florin Manole. Libertatea nu indică, în materialul citat, dacă valiza ministrului a fost declarată oficial ca beneficiu/cadou și nici dacă există o verificare instituțională în derulare; informațiile disponibile se limitează la fotografii și la explicațiile oferite de ministru. [...]
PSD cere consultări rapide la Cotroceni și pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , dar fără o soluție imediată de înlocuire , ceea ce complică ieșirea din actuala formulă de guvernare și crește riscul unui blocaj politic, potrivit Euronews . Social-democrații îi solicită președintelui Nicușor Dan să convoace „cât mai rapid” consultări la Cotroceni dacă Bolojan nu demisionează după retragerea sprijinului politic de către PSD. În același timp, partidul nu are, „însă”, o cale rapidă pentru debarcarea premierului de la Palatul Victoria, iar moțiunea de cenzură este descrisă ca o opțiune care „poate avea efect de bumerang” pentru strategia PSD. Miza: ieșirea PSD din actuala formulă, fără a deschide drumul unui guvern minoritar Sorin Grindeanu a indicat că „prima etapă” este votul intern de luni, după care ar urma consultările cu președintele. În scenariul păstrării „actualului protocol”, Grindeanu susține că partidul care ar trebui să dea premierul ar fi PNL. Totodată, liderul PSD a trasat două linii roșii pentru perioada următoare: PSD „nu va susține un guvern minoritar”; PSD „nu va face în perioada următoare vreo majoritate cu AUR”. Atacul la Bolojan: acuzația privind vânzarea companiilor de stat profitabile În paralel cu mesajele despre pașii politici, Grindeanu a reluat atacul la adresa lui Ilie Bolojan, legând disputa de tema companiilor de stat profitabile. El a afirmat că intenția de a le vinde „pe ultima 100 de metri” ar însemna „să furi toată cămara”, numind acest lucru „adevăratul șobolănism”. „Să încerci să vinzi pe ultima 100 de metri aceste companii, asta înseamnă, de fapt, să furi toată cămara și ăsta-i adevăratul șobolănism.” Ce urmează: votul de luni și presiune pentru consultări Grindeanu a spus că partidul se află într-o perioadă cu „foarte multă emoție” în politică, dar le-a cerut membrilor PSD să voteze luni „rațional” și „lucid”, argumentând că „în situația în care ne aflăm lucrurile nu mai pot continua”. În funcție de rezultatul votului, PSD mizează pe declanșarea consultărilor la Cotroceni pentru a stabili „drumul” dorit de fiecare partid. [...]
Prezența lui George Simion la reuniunea PSD din Timișoara adaugă presiune politică pe decizia partidului privind sprijinul pentru Guvernul Bolojan , într-un moment în care AUR anunță că pregătește o moțiune de cenzură. Potrivit Antena 3 , liderul AUR a mers la hotelul unde are loc reuniunea regională a PSD, susținând că a ajuns „întâmplător” în zonă. Simion a spus că se află la Timișoara pentru că urmează să fie naș la un botez, planificat „de vreo două luni”. În același timp, el a transmis un mesaj către liderul PSD, Sorin Grindeanu, înainte de începerea evenimentului de partid. Mesajul către PSD: „Să se decidă” și „să iasă de la guvernare” În declarațiile sale, Simion a acuzat PSD că joacă un „balet Putere – Opoziție” și a criticat ideea ca un partid să fie simultan la guvernare și să lanseze critici la adresa executivului. El a mai afirmat că, dacă tot a ajuns la hotelul unde are loc ședința PSD, îi transmite lui Grindeanu „să se țină de cuvânt și să iasă de la guvernare”. Contextul imediat, potrivit relatării, este că AUR și PACE și-au anunțat intenția de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, după „previzibila” retragere a sprijinului PSD pentru cabinet, care ar urma să fie oficializată luni. Reacția lui Grindeanu și refuzul lui Simion de a vorbi despre Georgescu Sorin Grindeanu, întrebat despre prezența lui Simion în același loc, a răspuns: „Foarte bine. Bravo lui. Ce să facem?” Separat, Simion a refuzat să ofere detalii despre întâlnirea sa recentă cu Călin Georgescu, despre care Antena 3 arată că a relatat anterior. Liderul AUR a spus doar că detaliile și „culisele” întâlnirii vor fi făcute publice săptămâna viitoare. Proteste la hotel, în timpul reuniunii PSD În fața hotelului au apărut și protestatari, păziți de jandarmi „în încercarea de a se evita eventualele conflicte”. Conform relatării, aceștia au avut pancarte cu mesajul „Ori vă reformați, ori plecați!”. La reuniunea de la Timișoara participă social-democrați din mai multe județe din vestul țării: Hunedoara, Arad, Caraș-Severin și Timiș. Miza ședinței este decizia privind retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan. [...]
