Știri din categoria Fonduri europene

Acasă/Știri/Fonduri europene/MADR prelungește termenele pentru trei...

MADR prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din pescuit și acvacultură

Persoane implicate în activități de pescuit și acvacultură la malul apei.

Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii, potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV. Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile.

MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri.

Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele:

AcțiuneDomeniuTermen nou limită
2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3)Investiții pentru operatori din acvacultură6 martie 2026, ora 17:00
1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1)Modernizare infrastructură pescărească3 martie 2026, ora 12:00
1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1)Monitorizare și management date sector25 februarie 2026, ora 17:00

Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească.

Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021, iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management.

Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește:

  • dezvoltarea unui pescuit comercial durabil, în mediul marin și în apele interioare;
  • susținerea unei acvaculturi competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor;
  • consolidarea pieței pescărești și a organizațiilor de producători;
  • sprijinirea lanțului scurt de comercializare;
  • dezvoltarea zonelor pescărești prin valorificarea economiei albastre.

Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională.

Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului.

Tag-uri:fonduri europeneacvaculturamadrprogramul pentru pescuit 2021-2027pescuitmysmis2021popam
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagro-tv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orbán la o întâlnire a Comisiei Europene, discutând despre fonduri.
Fonduri europene16 feb. 2026

Comisia Europeană atenuează criticile la adresa lui Orbán - posibilă deblocare a 2,4 miliarde euro înainte de alegeri

Comisia Europeană își temperează criticile față de Viktor Orbán și ar putea debloca 2,4 miliarde de euro pentru Ungaria înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza este una politică și instituțională: liderii europeni încearcă să evite acuzațiile de ingerință în campania electorală din Ungaria și să nu ofere muniție discursului anti-UE pe care Orbán l-a folosit constant în confruntările sale cu Bruxelles-ul. În acest context, tonul mai reținut al Comisiei ar fi o mișcare de precauție, nu neapărat o schimbare de fond a evaluărilor privind statul de drept. Un diplomat european citat de Financial Times a explicat rațiunea acestei abordări, avertizând asupra riscului ca deciziile sau mesajele Comisiei să fie instrumentalizate electoral la Budapesta. „Este înțelept ca executivul european să evite anunțuri majore, care ar putea fi interpretate drept interferență”. Tensiunea dintre Orbán și UE rămâne însă structurală. Premierul ungar s-a poziționat de-a lungul timpului ca un critic vocal al instituțiilor europene, a fost descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și s-a opus sprijinului militar pentru Ucraina, precum și aderării acesteia la Uniunea Europeană, potrivit informațiilor citate. În paralel, campania internă din Ungaria este alimentată de o retorică explicit anti-Bruxelles. Partidul lui Orbán, Fidesz, îl prezintă pe liderul opoziției, Péter Magyar (Tisza), drept „marioneta care nu poate spune nu Bruxelles-ului”. Totodată, think-tank-ul Mathias Corvinus Collegium, asociat cu Orbán, a lansat un „Observator al interferenței democratice”, despre care susține că urmărește „să analizeze influența UE asupra alegerilor naționale din statele membre”. Pe fondul acestor fricțiuni, datele politice interne cresc presiunea asupra tuturor părților. Sondajele indică o posibilă înfrângere a lui Orbán, Tisza având un avans de aproximativ 10 puncte procentuale față de Fidesz. Potrivit oficialilor citați, inclusiv Tisza ar fi cerut instituțiilor europene să dea dovadă de reținere în perioada campaniei, pentru a nu alimenta narativul intervenției externe. Dincolo de posibila deblocare a 2,4 miliarde de euro, rămâne blocată o sumă mult mai mare: aproximativ 17 miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de independența justiției și discriminare. În plus, Comisia investighează acuzații potrivit cărora guvernul ungar ar fi încercat să recruteze oficiali europeni ca spioni, iar Ungaria ar putea avea acces și la fonduri de până la 150 de miliarde de euro prin programul european SAFE, potrivit aceleiași surse. [...]

Monede aranjate pe un fundal cu steagul Uniunii Europene.
Fonduri europene13 feb. 2026

Guvernul a modificat regulile de garantare în agricultură - simplificări pentru credite cu bani UE

Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo , printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii. Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor. Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar. Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt: Alinierea evidențelor contabile la standarde internaționale, prin eliminarea obligației de a înregistra sumele puse la dispoziție de MADR ca „împrumuturi subordonate”, acestea urmând să fie evidențiate distinct, pentru o raportare mai rapidă și mai fidelă. Clarificarea asumării riscului de credit: statul român, prin MADR, își asumă direct riscul de credit pentru angajamentele contractate prin fondurile de garantare, ceea ce ar trebui să crească predictibilitatea pentru bănci și să se reflecte în condițiile de finanțare. Reguli unitare pentru reîntregirea fondurilor: se introduce un mecanism prin care sumele folosite la plata garanțiilor executate pot fi reîntregite direct de la bugetul de stat, pentru a evita întreruperi în capacitatea de garantare. Extinderea suportului pentru acvacultură și pescuit: se reglementează acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027, pe seama sumelor gestionate de FGCR și FNGCIMM, cu obiectivul de a facilita absorbția fondurilor europene în sector. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului. O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin. În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii. [...]

Ursula von der Leyen susține un discurs despre apărare în fața unui elicopter militar.
Fonduri europene08 feb. 2026

UE vrea să creeze un nou fond pentru apărare – după epuizarea SAFE, se discută o a doua rundă de finanțare

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

Un muncitor pe un șantier de construcții, lângă un utilaj greu.
Fonduri europene16 ian. 2026

Ministerul Transporturilor lansează schema „PRO INFRA” - până la 15 mil. euro pentru producători

Firmele producătoare de materiale de construcții pot primi până la 15 milioane de euro fiecare prin schema de ajutor de stat „PRO INFRA”, potrivit startupcafe.ro , care citează ordinul publicat în Monitorul Oficial. Schema a fost aprobată prin ordinul ministrului Transporturilor nr. 2.292/2025 , publicat miercuri, 14 ianuarie 2026, și vizează „promovarea producției de materii prime, materiale și produse pentru susținerea implementării proiectelor de infrastructură de transport”. Bugetul total alocat este de 200 de milioane de euro. Documentul prevede că bugetul mediu anual nu va depăși 100 de milioane de euro, iar valoarea maximă a ajutorului de stat solicitat este plafonată la 15 milioane de euro per beneficiar. Ajutoarele sunt destinate producătorilor de materiale de construcții utilizate la dezvoltarea infrastructurii de transport a României. Sunt eligibile microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii (IMM), precum și întreprinderile mari. Față de varianta pusă inițial în dezbatere publică, lista codurilor CAEN eligibile (anexa 2) a fost extinsă de la 17 la 24 de domenii, incluzând activități precum extracția de piatră, nisip și argilă, fabricarea produselor din beton, var și ipsos, prelucrarea pietrei, metalurgia aluminiului și cuprului, fabricarea de construcții metalice, șuruburi și cabluri electrice. Iată lista: CAEN 0811 Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei CAEN 0812 Extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și caolinului CAEN 2221 Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic CAEN 2320 Fabricarea de produse refractare CAEN 2332 Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții, din argilă arsă CAEN 2343 Fabricarea de izolatori electrici și piese izolante din ceramică CAEN 2352 Fabricarea varului și ipsosului CAEN 2361 Fabricarea produselor din beton pentru construcții CAEN 2363 Fabricarea betonului CAEN 2364 Fabricarea mortarului CAEN 2369 Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos CAEN 2370 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei CAEN 2399 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a. CAEN 2431 Tragere la rece a barelor CAEN 2432 Laminare la rece a benzilor înguste CAEN 2433 Producția de profile obținute la rece CAEN 2434 Trefilarea firelor la rece CAEN 2442 Metalurgia aluminiului CAEN 2444 Metalurgia cuprului CAEN 2445 Producția altor metale neferoase CAEN 2454 Turnarea altor metale neferoase CAEN 2511 Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; CAEN 2594 Fabricarea de șuruburi, buloane și alte articole filetate; fabricarea de nituri și șaibe CAEN 2732 Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice În ceea ce privește cheltuielile eligibile, schema acoperă costuri pentru achiziționarea și instalarea instalațiilor de producție, utilajelor și echipamentelor eficiente energetic care nu utilizează combustibili fosili sau gaze naturale, precum și, după caz, costuri pentru un sistem de management al energiei (EMS) integrat. Cheltuielile neeligibile sunt suportate integral de beneficiar, iar TVA nu este eligibilă la finanțare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este organism delegat pentru fondurile din Fondul pentru modernizare alocate României pentru eficiență energetică în sectorul transporturilor, iar potențialii solicitanți sunt îndrumați să urmărească site-ul ministerului pentru deschiderea finanțării. [...]

Reacția Comisiei Europene privind amânarea deciziilor pe pensiile speciale în România.
Fonduri europene12 feb. 2026

Comisia Europeană reacționează la amânarea CCR pe pensiile speciale - în joc 231 mil. euro din PNRR

Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]

Ciprian Ciucu la un eveniment, prezentând realizările Primăriei București.
Fonduri europene11 feb. 2026

Banca Mondială, posibil sprijin la cofinanțarea marilor investiții ale Capitalei - apă-canal, tramvaie, depouri și termoficare

Ciprian Ciucu spune că a căutat cu Banca Mondială soluții de finanțare pentru București , potrivit Economica.net . Discuțiile au vizat, între altele, construirea unui cadru de parteneriate public-private (PPP) pentru investiții publice, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de a debloca proiecte mari ale Capitalei. În mesajul publicat marți pe Facebook, edilul general a indicat că întâlnirea a urmărit atât reforma administrativă și de guvernanță locală, cât și îmbunătățirea managementului financiar la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB), inclusiv „echilibrarea bugetară”. Componenta de PPP este prezentată ca o direcție distinctă pentru finanțarea de investiții publice, cu un exemplu concret: parcări publice subterane în zona centrală, un tip de proiect care, în mod uzual, poate fi structurat astfel încât o parte din finanțare și riscuri să fie preluate de un operator privat, în schimbul unor venituri sau plăți convenite contractual. „Am avut o foarte bună întâlnire cu conducerea Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii de finanţare pentru următoarele direcţii de acţiune: reforma administrativă a Bucureştiului, a sistemului de guvernanţă local, inclusiv echilibrarea bugetară, şi pentru a avea un management financiar eficient la nivelul PMB; realizarea de parteneriate public-private pentru finanţarea de investiţii publice de care oraşul are nevoie (de ex. construirea de parcări publice subterane în zona centrală)”, anunţă edilul general, marţi, pe Facebook. Pe lângă PPP, Ciucu a menționat și discuții despre asigurarea cofinanțării pentru proiecte majore de infrastructură: rețeaua de apă-canal, liniile de tramvai, reabilitarea depourilor și sistemul de termoficare. În paralel, primarul a arătat că Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), realizată cu sprijinul Băncii Mondiale, ar mai avea nevoie doar de avizul Agenției de Mediu pentru a fi supusă votului Consiliului General, document care ar urma să stea la baza accesării finanțărilor europene dedicate Bucureștiului. [...]