Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii, potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV. Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile.
MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri.
Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele:
| Acțiune | Domeniu | Termen nou limită |
|---|---|---|
| 2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3) | Investiții pentru operatori din acvacultură | 6 martie 2026, ora 17:00 |
| 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1) | Modernizare infrastructură pescărească | 3 martie 2026, ora 12:00 |
| 1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1) | Monitorizare și management date sector | 25 februarie 2026, ora 17:00 |
Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească.
Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021, iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management.
Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește:
Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională.
Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului.
Recomandate
Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate , iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán. Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles. Miza: evitarea pierderii banilor din PNRR-ul Ungariei Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără: măsuri împotriva corupției; restabilirea libertății presei; restabilirea libertății mediului academic. Context: conflictul cu UE și semnalul pentru piețe În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri. În plan intern, partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media. Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
Parchetul European a trimis în judecată patru fermieri într-un dosar de fonduri UE la AFIR după ce ar fi încercat să obțină ilegal 115.000 de euro (aprox. 572.000 lei), într-o schemă în care o parte din bani – circa 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) – ar fi fost deja încasați, potrivit AgroInfo . Cazul vizează o finanțare destinată tinerilor fermieri, descoperită în județul Cluj. Conform anchetatorilor, cei patru ar fi depus dosare false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , cu scopul de a obține sprijinul financiar. Cum ar fi fost construită schema Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuiau să dovedească pregătire în domeniul agricol, mai exact în creșterea animalelor. Procurorii susțin însă că diplomele depuse ar fi fost false. Documentele ar fi fost emise de alte două persoane, descrise ca oferind consultanță pentru accesarea fondurilor europene, potrivit informațiilor prezentate. Ce urmează și ce măsuri au fost luate Parchetul European a trimis dosarul la Tribunalul Cluj. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei patru inculpați principali riscă până la 7 ani de închisoare, conform aceleiași surse. Pentru recuperarea prejudiciului, anchetatorii au instituit sechestru pe o casă și pe mai multe terenuri, evaluate la aproximativ 170.000 de euro (aprox. 845.000 lei). Informațiile sunt atribuite de AgroInfo postului Știrile Pro TV. [...]
Deblocarea fondurilor UE devine o miză economică imediată pentru Ungaria , după ce viitorul premier Peter Magyar a susținut că banii europeni „vor începe să sosească în curând”, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Magyar a discutat cu von der Leyen despre pașii necesari pentru deblocarea fondurilor UE, în prezent înghețate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de respectarea statului de drept în perioada guvernării Viktor Orban. Miza: risc de pierdere a banilor post-Covid dacă nu există acord până în august Ungaria riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE post-Covid-19 destinate redresării economiei, dacă nu este încheiat un acord înainte de termenul-limită din august, conform informațiilor din articol. Într-o postare pe X, Magyar a spus că discuțiile cu șefa Comisiei Europene au fost „extrem de constructive și productive” și că ar urma să revină la Bruxelles la finalul lunii mai, după preluarea oficială a mandatului. „Am convenit ca, în calitate de prim-ministru al Ungariei, să mă întorc la Bruxelles în săptămâna din 25 mai pentru a încheia acordul politic necesar ca Ungaria și poporul maghiar să primească, cât mai curând posibil, fondurile UE la care au dreptul — în valoare de câteva mii de miliarde de forinți.” Semnalul Comisiei: sprijin condiționat de „realinierea” la valorile UE Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe rețelele sociale, indicând că executivul european va sprijini eforturile de a aborda problemele și de a „realinia” Ungaria la valorile europene comune. Potrivit articolului, Peter Magyar urmează să depună jurământul la Budapesta pe 9 mai. Dacă discuțiile din a doua parte a lunii mai se concretizează într-un acord politic, următorul pas ar fi reluarea efectivă a fluxurilor de finanțare, însă materialul nu oferă un calendar ferm pentru plăți. [...]
Ungaria ar putea debloca circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE până la final de august , dacă noul premier Péter Magyar încheie în mai un acord politic cu Bruxelles-ul și îndeplinește condițiile impuse, potrivit Politico . Magyar, premier desemnat, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un demers de a debloca finanțările europene înghețate de ani de zile pe fondul disputelor dintre instituțiile UE și politicile guvernului condus până acum de Viktor Orbán. Magyar a spus că negocierile „progresează foarte bine” și a anunțat că va reveni la Bruxelles pe 24–25 mai pentru a încheia un „acord politic public”. După întâlnire, Magyar a susținut că „fondurile UE vor începe în curând să ajungă în Ungaria”, adăugând că blocul comunitar nu ar impune condiții „contrare intereselor naționale” ale țării. Von der Leyen a indicat, într-o postare pe X, că discuția a vizat pașii necesari pentru deblocarea fondurilor „înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție și statul de drept” și că echipele vor continua să lucreze împreună. În același registru, președintele Consiliului European, António Costa, a transmis public că a fost „o plăcere” să îl primească pe Magyar și că așteaptă o cooperare strânsă. Miza: bani care expiră și condiții stricte În joc este o parte importantă din fondul de redresare al Ungariei, inclusiv aproximativ 10 miliarde de euro care ar urma să expire dacă Budapesta nu îndeplinește condițiile UE până la finalul lunii august, notează publicația. Pentru accesarea banilor, Ungaria trebuie să livreze 27 de așa-numite „super jaloane” (seturi de condiții), care acoperă: achizițiile publice, independența justiției, libertatea academică, garanții anticorupție. Magyar a indicat direct cauza blocajului, afirmând că fondurile au fost oprite din cauza „corupției la scară industrială” în perioada Orbán. Calendar politic imediat Magyar urmează să depună jurământul pe 9 mai, moment care marchează startul formal al mandatului său de premier. Următoarea bornă anunțată este revenirea la Bruxelles pe 24–25 mai, când ar urma să fie închis acordul politic invocat de acesta — un pas care, dacă este urmat de îndeplinirea condițiilor până la termenul-limită din august, ar putea decide soarta celor circa 10 miliarde de euro. [...]
Guvernul încearcă să evite pierderea banilor UE pentru autostrăzi după ce pe unele tronsoane construite de firmele lui Dorinel Umbrărescu ar exista întârzieri, potrivit G4Media . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Transporturilor, cu Dorinel Umbrărescu și cu miniștrii Transporturilor (Radu Miruță) și Fondurilor Europene (Dragoș Pîslaru). Discuția a vizat identificarea de soluții pentru ca România să nu piardă finanțarea europeană destinată autostrăzilor, în contextul unor posibile întârzieri pe anumite loturi. La întâlnire au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, companiile de stat care gestionează proiectele de autostrăzi. Miza: termenele din PNRR și riscul de dezangajare a fondurilor Radu Miruță a transmis că discuția a fost „directă și realistă”, concentrată pe ce termene pot fi respectate, ce nu poate fi respectat și ce soluții există pentru a evita pierderea banilor. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă.” Context: UMB are în lucru tronsoane mari de autostradă Grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, are în execuție mai multe tronsoane pe principalele autostrăzi aflate în construcție, inclusiv unele finanțate prin PNRR, conform informațiilor din articol. [...]
Ministerul Agriculturii pune pe lista scurtă debirocratizarea accesării fondurilor UE , după o ședință de lucru la AFIR la care a participat vicepremierul și ministrul interimar Tánczos Barna, potrivit Agrointel . Mesajul vine într-un moment în care instituțiile gestionează atât plăți către beneficiari, cât și lansări de intervenții noi în cadrul PS PAC 2023–2027, iar simplificarea procedurilor ar urma să reducă blocajele operaționale pentru fermieri și procesatori. În întâlnirea de miercuri, 29 aprilie, Tánczos Barna a cerut ca, „în perioada imediat următoare”, AFIR să se concentreze pe prioritizarea urgențelor, în special pe plățile către fermieri, procesatori și antreprenori beneficiari ai Planului Strategic PAC 2023–2027 . Totodată, ministrul interimar a indicat debirocratizarea ca direcție de lucru pentru accelerarea accesării fondurilor europene, cu argumentul că sprijinirea celor „cu performanță în agricultură” poate susține dezvoltarea sectorului și, implicit, îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea deficitului. Ce spune AFIR despre stadiul fondurilor și unde sunt presiunile Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a prezentat situația derulării fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a invocat rezultatele din PNDR, menționând o absorbție de peste 98%. În același timp, șeful AFIR a enumerat o serie de teme care, din perspectiva beneficiarilor și a agenției, necesită decizii și resurse în perioada următoare: redeschiderea finanțării pentru decontarea polițelor de asigurare a culturilor și a efectivelor de animale; lansarea intervențiilor pentru finanțarea tinerilor fermieri și a micilor fermieri; asigurarea fondurilor necesare pentru decontarea cererilor de finanțare depuse la AFIR; demararea finanțării proiectelor pentru beneficiarii „Schemei de Energie”. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, AFIR ar urma să organizeze întâlniri punctuale, inclusiv cu managementul de la nivel regional și județean, pentru o analiză mai detaliată a implementării fondurilor europene. În material nu sunt precizate termene sau măsuri concrete de debirocratizare, ci doar direcția de lucru și ariile considerate urgente. [...]
