Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul vizează sprijin pentru minimum 10.000 de IMM-uri prin instrumente financiare din fonduri europene, până la finalul actualei perioade de programare, potrivit Programului de guvernare 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, relatează Agerpres. Miza economică este trecerea de la granturi „simple” la combinații de finanțare care pot mobiliza capital privat și pot crește volumul total al investițiilor.
Documentul prevede „regândirea programelor de sprijin” prin crearea unor instrumente și fonduri de investiții pentru mediul de afaceri. Acestea ar urma să combine, în funcție de nevoile locale și de sectoarele considerate strategice, garanții, subvenții de dobândă, împrumuturi și granturi.
Finanțările ar urma să fie orientate către investiții productive, cu accent pe:
Programul mai prevede ca Banca de Investiții și Dezvoltare să devină administratorul principal al instrumentelor financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru garanții, capital de risc și co-investiții. Această abordare ar urma să se bazeze pe o strategie pe termen mediu elaborată împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
În primul an de mandat, Executivul își propune adoptarea unei strategii naționale pentru instrumentele financiare, împreună cu Ministerul Finanțelor. Strategia ar urma să identifice necesarul de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, cercetare și inovare, eficiență energetică a clădirilor, energie regenerabilă, infrastructură municipală, agricultură și dezvoltare rurală, stabilind pentru fiecare sector instrumentul potrivit (garanții, împrumuturi, capital de risc sau combinații cu granturi).
Un obiectiv explicit este obținerea unui efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă.
Totodată, Guvernul își propune ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele mobilizate prin politica de coeziune 2028–2034, ceea ce ar muta o parte din presiunea de pe bugetele publice către piață, dacă mecanismele vor fi implementate efectiv.
În paralel, programul include intenția de a înființa un fond național în care sumele rambursate de beneficiari să fie reinvestite, pentru a menține continuitatea finanțării economiei după închiderea programelor europene.
Recomandate
România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]
Guvernul vrea să evite pierderea banilor din Fondul pentru Tranziție Justă printr-un plan de accelerare a investițiilor în șase județe, pe fondul întârzierilor din implementare, potrivit Agerpres , care citează Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat Luca Niculescu . Planul vizează județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova și are ca miză dezvoltarea de activități economice alternative „înainte de dispariția locurilor de muncă tradiționale”, astfel încât alocările europene să nu fie pierdute. Ce tip de investiții ar urma prioritizate Conform documentului citat, măsurile sunt orientate către: investiții productive; întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); reconversie profesională; energie curată; tehnologii noi. Programul mai menționează intenția de a solicita „resurse noi pentru tranziție justă” în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. Măsuri operaționale: actualizări și deblocări Pentru a recupera întârzierile, Guvernul își propune: actualizarea planurilor teritoriale de tranziție justă, împreună cu partenerii județeni, în funcție de „noile realități” și de stadiul proiectelor; deblocarea implementării Programului Tranziție Justă printr-un plan de măsuri menit să evite „dezangajarea” fondurilor europene (adică pierderea banilor necheltuiți în termenele impuse). Între măsurile punctuale sunt menționate identificarea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru finanțare și pregătirea și lansarea proiectelor STEP, conform programului de guvernare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Prelungirea până la 30 noiembrie 2026 a depunerii proiectelor poate crește absorbția fondurilor pentru viticultură , într-un moment în care interesul din piață acoperă încă parțial bugetele disponibile, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Cererile se transmit prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 . Decizia privește intervențiile IS-V-02 („Investiții în active corporale și necorporale”) și IS-V-07 („Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”). MADR spune că a prelungit sesiunea la solicitarea organizațiilor de producători, pentru a oferi timp suplimentar pregătirii documentațiilor tehnice și pentru a facilita accesarea integrală a fondurilor europene nerambursabile. „Am decis prelungirea acestei sesiuni pentru că ne dorim ca niciun producător care intenționează să investească în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile să nu fie dezavantajat de constrângerile de timp pentru pregătirea documentației necesare accesării finanțării. Totodată, obiectivul nostru este absorbția integrală a fondurilor europene nerambursabile disponibile și valorificarea fiecărei oportunități de finanțare pentru modernizarea și creșterea competitivității sectorului vitivinicol”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii și dezvoltării rurale. Unde este acum cererea: 21 de proiecte, sub plafoanele disponibile Până la data comunicării, prin sistemul electronic al APIA au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro (aprox. 29,7 milioane lei), împărțite astfel: IS-V-02 : 18 cereri, în valoare totală de 5.699.920,52 euro (aprox. 28,5 milioane lei) grad de acoperire: 40,65% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat alocare financiară disponibilă: 9.348.921,00 euro (aprox. 46,7 milioane lei) IS-V-07 : 3 cereri, în valoare totală de 235.516,28 euro (aprox. 1,18 milioane lei) grad de acoperire: 9,26% din pragul maxim de 150% al plafonului alocat alocare financiară disponibilă: 1.695.498,00 euro (aprox. 8,5 milioane lei) Ce trebuie să știe solicitanții: sesiunea se poate închide mai devreme MADR reamintește că depunerea se poate închide înainte de 30 noiembrie 2026 doar dacă valoarea totală a proiectelor depuse atinge pragul de 150% din plafonul financiar stabilit , conform art. 8 alin. (2) din Anexele nr. 1 și 2 ale Ordinului MADR nr. 49/2025 (cu modificările și completările ulterioare). Pentru clarificări și suport tehnic, echipa poate fi contactată la [email protected] . [...]
AUR cere Guvernului să respingă noi condiționalități pentru fondurile UE 2028–2034 , avertizând că un mecanism de tip PNRR ar putea bloca finanțarea unor investiții locale dacă România nu îndeplinește „jaloane” și „ținte” negociate la nivel european, potrivit news.ro . Formațiunea susține că introducerea unor condiționalități suplimentare pentru accesarea banilor europeni din perioada 2028–2034 ar putea obliga România să accepte reforme și măsuri „fără legătură directă” cu investițiile finanțate și cere Guvernului să facă publice condițiile propuse, obligațiile care ar reveni României și consecințele neîndeplinirii lor. Miza: risc de suspendare a plăților pentru proiecte care îndeplinesc criteriile tehnice AUR afirmă că „principala problemă” este riscul ca finanțarea unor proiecte precum autostrăzi, spitale sau rețele de apă să ajungă să depindă de reforme impuse prin mecanisme de condiționalitate. În acest context, partidul solicită Executivului să precizeze: dacă viitorul buget european va lega plățile de îndeplinirea unor jaloane naționale; ce domenii ar putea fi vizate; dacă nerespectarea unei condiții ar putea bloca finanțarea unor proiecte care îndeplinesc toate cerințele tehnice și financiare. Cereri de transparență și „garanții” pentru proiectele locale În comunicatul citat de news.ro , AUR cere ca fondurile pentru dezvoltare regională să nu fie transformate într-un instrument de presiune pentru adoptarea unor măsuri fără legătură cu proiectele finanțate și solicită păstrarea „managementului partajat” și a rolului autorităților regionale în stabilirea investițiilor. „O comunitate care are nevoie de un spital sau de o reţea de canalizare nu trebuie să suporte blocarea finanţării din cauza unor reforme guvernamentale fără legătură cu proiectul respectiv.” Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare a AUR mai cere Guvernului să prezinte mandatul de negociere pentru bugetul UE 2028–2034, inclusiv poziția României față de noile condiționalități, precum și mecanismele de suspendare a plăților și „garanțiile” prin care proiectele locale ar urma să fie protejate. Pârghia invocată: posibilitatea unui veto pe Cadrul Financiar Multianual AUR afirmă că, dacă viitorul buget al UE ar impune condiții care „prejudiciază interesele României”, Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv utilizarea dreptului de veto asupra Cadrului Financiar Multianual. În paralel, formațiunea cere protejarea alocărilor pentru coeziune și agricultură și simplificarea procedurilor naționale de accesare a fondurilor, susținând că România are nevoie de investiții în infrastructură, reindustrializare și energie, nu de un sistem în care beneficiarii ar aștepta îndeplinirea unor angajamente politice pentru a continua proiectele. [...]
Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile , după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia . Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027. Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit. Cum se finanțează proiectul Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA) . Structura de finanțare menționată include: aprox. 20,14 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ; 16,62 milioane de lei de la bugetul de stat . Restul sumei nu este detaliat în materialul citat. Ce include modernizarea și unde se intervine Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita , cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita . Lucrările prevăzute includ, între altele: refacerea aleilor și înlocuirea mobilierului urban; modernizarea locurilor de joacă, inclusiv un loc de joacă senzorial și unul pentru copii cu dizabilități; amenajări pentru sport, șah, picnic și activități în aer liber, plus o zonă multifuncțională pentru sport; plantări de arbori, arbuști și plante perene, cu păstrarea vegetației valoroase existente; sistem automatizat de irigații; piste de alergare și biciclete pe malul lacului. Context: autorizare începută în 2024 Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024 , iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată. Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane . [...]
