Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul deschide o linie de finanțare de până la 12 miliarde de lei din Trezorerie pentru a evita blocajele de numerar care întârzie proiectele cu bani europeni, prin două ordonanțe de urgență aprobate luni, potrivit Agerpres. Măsurile, inițiate de Ministerul Finanțelor, vizează în principal autoritățile administrației publice locale (UAT-uri) și sunt prezentate ca instrumente de accelerare a absorbției, inclusiv pe PNRR.
Prima ordonanță creează cadrul prin care Trezoreria poate acorda credite de 10 miliarde de lei către UAT-uri, pentru a susține derularea proiectelor din PNRR atunci când apar decalaje de cash-flow (de exemplu, facturi emise, dar plăți întârziate).
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris instrumentul drept un mecanism temporar de tip „credit-punte” (finanțare intermediară până la decontarea fondurilor), subliniind că împrumuturile „nu înlocuiesc fondurile europene” și nu sunt cheltuieli permanente.
Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor citat în material, finanțarea temporară ar urma să susțină implementarea a peste 11.300 de contracte aflate în derulare, cu o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei reprezintă cheltuieli eligibile.
A doua ordonanță se referă la credite din Trezorerie cu dobândă, destinate autorităților locale pentru:
Nazare a precizat că suma este „prinsă în buget” și este de 2 miliarde de lei, iar UAT-urile pot transmite solicitări „din acest moment” pentru utilizarea banilor. În total, pachetul ajunge la 12 miliarde de lei, despre care ministrul a spus că „nu afectează deficitul în acest an”, dar ar accelera absorbția și „infuzia de bani în economie”.
Miza operațională a celor două ordonanțe este reducerea riscului ca proiectele să se blocheze din lipsă de lichiditate la nivel local, ceea ce poate duce la întârzieri, litigii, corecții financiare sau chiar pierderea unor fonduri deja contractate.
În comunicatul Ministerului Finanțelor citat de Agerpres, obiectivele includ accelerarea implementării investițiilor PNRR, finalizarea la termen a proiectelor și atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România.
Recomandate
Guvernul deschide o linie de împrumuturi fără dobândă de până la 10 miliarde lei pentru primării , ca finanțare temporară pentru proiectele din PNRR, astfel încât lucrările să nu se blocheze din cauza întârzierilor la plată, potrivit Adevărul . Măsura a fost adoptată luni, 4 mai, prin ordonanță de urgență, la propunerea Ministerului Finanțelor . Pachetul aprobat de Guvern vizează accelerarea investițiilor publice și a absorbției fondurilor europene și include finanțări totale de peste 12 miliarde lei, despre care autoritățile spun că nu afectează deficitul bugetar din acest an. Credit-punte pentru PNRR: plafon 10 miliarde lei Primul act normativ instituie un mecanism de finanțare temporară pentru proiectele finanțate prin PNRR: împrumuturi fără dobândă din Trezoreria Statului, în limita unui plafon de până la 10 miliarde lei. Măsura se adresează implementării a peste 11.300 de contracte aflate în derulare, cu o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei, din care 34,4 miliarde lei sunt cheltuieli eligibile. Scopul este acoperirea unui gol temporar de lichiditate, astfel încât proiectele să își mențină ritmul. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris instrumentul ca fiind unul nou, menit să „suplinească plățile” și să accelereze implementarea PNRR „pe ultima sută de metri”. Încă 2 miliarde lei pentru proiecte europene 2014–2020 și cofinanțări Al doilea act normativ prevede împrumuturi de până la 2 miliarde lei din veniturile din privatizare, pentru finalizarea proiectelor europene din perioada 2014–2020 și pentru susținerea cofinanțării investițiilor din fonduri externe nerambursabile. Într-un comunicat al Ministerului Finanțelor (link menționat în material), instituția arată că măsura urmărește să reducă presiunea pe bugetele locale și să evite blocaje administrative, litigii sau corecții financiare generate de nefinalizarea proiectelor. Context: „Noua Casă” continuă în 2026 În același pachet, Guvernul a aprobat continuarea programului „Noua Casă” în 2026, cu un plafon de garantare de 500 milioane lei. Ministerul Finanțelor susține că decizia oferă predictibilitate beneficiarilor și băncilor, într-un context de costuri ridicate în construcții și creditare prudentă. Potrivit datelor oficiale citate, între 2009 și februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții, în valoare de aproximativ 31,7 miliarde lei, iar în 2025 volumul garanțiilor a fost de circa 33 milioane lei. Noile măsuri intră în vigoare imediat după adoptarea lor în ședința de Guvern. [...]
Guvernul pregătește două mecanisme financiare noi pentru a accelera plățile din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan spune că luni va publica, pe ministere, situația întârzierilor, pentru a face vizibil „unde suntem exact”, potrivit Digi24 . Miza, în formularea premierului, este evitarea pierderii banilor europeni, „cel puțin din componenta de grant” (finanțare nerambursabilă), în condițiile în care finalizarea procedurilor ar trebui făcută până la finalul lunii august. Bolojan a spus că a avut întâlniri la toate ministerele pentru a evalua „situația reală la zi”. Ce se schimbă: două proiecte de ordonanță pentru deblocarea plăților Executivul a analizat în primă lectură două proiecte de ordonanță de urgență (OUG), propuse de Ministerul Finanțelor, care ar urma să creeze „două mecanisme suplimentare” pentru a ușura absorbția fondurilor europene. Principalele măsuri descrise de premier: Mecanism de finanțare pentru plăți rapide către beneficiari : plățile ar urma să fie făcute „imediat” către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar închiderea decontărilor s-ar face ulterior, către Finanțe, după procedurile normale. Bolojan a motivat măsura prin faptul că procedurile actuale sunt lente, iar unele ministere nu reușesc decontările din cauza capacității administrative sau a complexității. Împrumuturi prin Trezorerie pentru autorități locale : pentru situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit și nu mai pot contracta împrumuturi de pe piețele private (din lipsă de capacitate financiară sau din cauza atingerii pragului de îndatorare). Premierul a indicat un plafon de 2 miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să poată cofinanța aceste cheltuieli, astfel încât proiectele să fie finalizate până la sfârșitul lunii august. Ce urmează luni: raportare publică pe ministere și adoptarea OUG Bolojan a anunțat că luni vor fi făcute publice „toate datele” privind stadiul absorbției pe fiecare minister în parte, iar cele două ordonanțe ar urma să fie adoptate în ședința de guvern din aceeași zi. „Vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă.” [...]
Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]
România ar urma să încaseze integral 2,62 miliarde euro (aprox. 13,1 miliarde lei) din cererea de plată nr. 4 din PNRR , după ce evaluările privind îndeplinirea jaloanelor indică o „cerere curată”, potrivit Financial Times . Mesajul are miză bugetară directă: o plată integrală reduce presiunea de finanțare pe termen scurt și scade riscul de întârzieri în proiectele dependente de fonduri europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că România a primit confirmarea că analiza îndeplinirii jaloanelor pentru cererea de plată 4 se încheie fără corecții sau suspendări, la valoarea de 2,62 miliarde de euro. „Așa cum speram, avem conformarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor pe cererea de plată 4 vom avea o cerere de plată curată de 2,62 de miliarde de euro.” De ce contează pentru fluxul de bani din PNRR În practică, o „cerere curată” înseamnă că plata nu ar urma să fie fragmentată sau condiționată de clarificări suplimentare, ceea ce accelerează intrarea banilor și crește predictibilitatea pentru finanțarea investițiilor din PNRR. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al virării sumelor. Al doilea dosar: finanțare negociată cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda Separat de PNRR, Pîslaru a anunțat că România a încheiat negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru o finanțare „cu aproape jumătate de miliard de euro” (aprox. 2,5 miliarde lei). Ministrul a susținut că, la instalarea Guvernului Bolojan, aceste negocieri erau blocate. Materialul nu precizează mecanismul exact al finanțării și nici destinația banilor. [...]
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii rapide pentru jaloane , după ce fostul secretar general al Guvernului (PSD) Ștefan Radu Oprea îl acuză pe ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , că nu i-ar fi prezentat premierului Ilie Bolojan riscurile de pierdere a banilor la întoarcerea de la negocierile de la Bruxelles, potrivit Digi24 . Oprea susține că, în raportul de deplasare, Pîslaru nu ar fi menționat „niciun risc” legat de pierderi din cererea de plată numărul 3, dar ar fi insistat pe mesajul privind schimbarea de abordare și implicarea conducerii politice în dialogul cu Comisia Europeană . Miza: bani pierduți și un jalon contestat În aceeași intervenție, social-democratul indică drept consecință pierderea a 200 de milioane de euro (aprox. 1,0 miliarde lei) din jalonul privind operaționalizarea AMEPIP și afirmă că România ar fi putut obține „rezultate mai bune” dacă ar fi existat continuitate tehnică în negocieri și dacă nu ar fi fost îndepărtați „profesioniștii” din Secretariatul General al Guvernului din echipa de negociere. Oprea mai afirmă că penalizarea ar reflecta o evaluare a Comisiei potrivit căreia AMEPIP ar fi neoperațional, lucru pe care îl contestă. Totodată, el spune că cele 132 milioane euro primite pe jalonul AMEPIP ar fi rezultat din numirea conducerii actuale „printr-o selecție corectă și transparentă”, fără contribuția lui Dragoș Pîslaru sau a vicepremierului Oana Gheorghiu. Schimb de acuzații între PSD și ministrul Fondurilor Europene Potrivit articolului, nu este primul atac al lui Oprea pe acest subiect: anterior, el a susținut că reforma AMEPIP ar fi fost îndeplinită și a pus pierderea banilor pe seama modului în care au fost purtate negocierile la Bruxelles de către Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, pe care i-a numit „noul cuplu teribil”. În replică, Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe reprezentanții PSD care critică Guvernul că ei ar fi responsabili „din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane de euro” și a invocat intervalul scurt în care actualul guvern ar fi încercat să repare întârzieri mai vechi. „Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire.” De ce contează Dincolo de disputa politică, schimbul de acuzații are o miză directă pentru finanțarea din PNRR: credibilitatea negocierilor și capacitatea administrativă de a închide jaloane (ținte și reforme asumate) fără penalizări. În materialul Digi24, acuzațiile se concentrează pe raportarea riscurilor către premier și pe modul de organizare a echipei de negociere, în contextul pierderii unei sume din jalonul AMEPIP. [...]
Pierderea a 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea de plată nr. 3 a PNRR este pusă de ministrul Dragoș Pîslaru pe întârzieri și reforme nefinalizate ale guvernelor anterioare , potrivit G4Media . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că actualele acuzații la adresa sa și a unor membri ai Guvernului Bolojan ignoră faptul că problemele au fost generate înainte de fereastra scurtă în care Executivul instalat în iunie 2025 ar fi încercat să remedieze situația. Într-un mesaj publicat sâmbătă pe Facebook, Pîslaru afirmă că „o parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru” și califică drept „pur și simplu nesimțire” transferul responsabilității către un guvern care ar fi avut „o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025)” pentru a recupera întârzieri acumulate. Cronologia invocată: depunere întârziată și verificări ale Comisiei Europene Ministrul indică drept punct de plecare aranjamentele operaționale inițiale, potrivit cărora reformele din cererea de plată nr. 3 „trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023”. El susține că cererea a fost depusă „cu 9 luni întârziere”, la 15 decembrie 2023, în mandatul premierului Marcel Ciolacu. Pîslaru mai afirmă că, la momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu „și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător”, însă Comisia ar fi verificat documentele și ar fi constatat că reformele „nu erau îndeplinite corespunzător”. În continuare, el descrie o perioadă de „1 an și 5 luni” în care guvernele de atunci ar fi avut timp pentru remediere, dar ar fi „amânat și tergiversat”. Ce reforme au dus la suspendarea parțială a plății, potrivit ministrului Pîslaru spune că, în mai 2025, Comisia Europeană a decis „suspendarea parțială a plății” pentru patru reforme, enumerate astfel: pensiile speciale; AMEPIP (agenția legată de monitorizarea/guvernanța întreprinderilor publice); numirile în consiliile de administrație din domeniul energiei; numirile în consiliile de administrație din transporturi. Ministrul mai afirmă că, pentru recuperarea banilor europeni, erau necesare reforma pensiilor speciale, operaționalizarea AMEPIP și reforma companiilor de stat din energie și transporturi. În același mesaj, el indică drept cauze ale pierderii fondurilor inclusiv tergiversarea Curții Constituționale în privința reformei pensiilor magistraților, precum și influența politică în AMEPIP și în companiile de stat din energie și transporturi. „Fereastra” Guvernului Bolojan: termen de 6 luni până la 28 noiembrie 2025 Pîslaru descrie și contextul preluării mandatului de către Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe 23 iunie 2025, după ce România ar fi primit „un termen de 6 luni” pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. El susține că timpul rămas era „extrem de scurt” și că „am reparat cât s-a putut”, cu progrese în unele domenii, dar cu întârzieri „atât de mari” în altele încât nu ar mai fi putut fi recuperate complet în câteva luni. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Mediafax. [...]
