Știri
Tag: autoritati locale

Sporul de 40% pentru fonduri europene rămâne în proiectul noii legi a salarizării, dar nu se extinde la demnitarii de la centru , a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct o zonă sensibilă a reformei salarizării publice: cine poate primi majorări legate de gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni și care este limita politică a acestor beneficii. Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca secretarii de stat sau miniștrii să beneficieze de acest spor și că „rămân lucrurile exact cum au fost și până acum”, răspunzând unei întrebări pe această temă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Ce prevede proiectul: până la 40% pentru personalul implicat în proiecte Potrivit proiectului noii legi a salarizării, publicat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. În plus, proiectul include și aleșii locali care implementează astfel de proiecte: președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarii și viceprimarii. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la până la 40% din indemnizația lunară, „în limita bugetului aprobat”, conform proiectului citat. De ce nu se extinde la miniștri și secretari de stat Ministrul interimar a explicat că menținerea sporului în forma actuală a fost cerută în consultări de structurile asociative ale autorităților publice locale. Pîslaru a indicat că, în numele Asociației Municipiilor din România , președinta organizației, Lia Olguța Vasilescu, a descris păstrarea sporului de 40% drept „o linie roșie” pentru municipii. În același timp, Pîslaru a precizat că extinderea sporului către demnitarii de la nivel central „nu este cazul”, delimitând explicit beneficiarii de la vârful administrației centrale de restul categoriilor vizate de proiect. [...]

Guvernul deschide o linie de finanțare de până la 12 miliarde de lei din Trezorerie pentru a evita blocajele de numerar care întârzie proiectele cu bani europeni , prin două ordonanțe de urgență aprobate luni, potrivit Agerpres . Măsurile, inițiate de Ministerul Finanțelor, vizează în principal autoritățile administrației publice locale (UAT-uri) și sunt prezentate ca instrumente de accelerare a absorbției, inclusiv pe PNRR . Mecanismul principal: 10 miliarde lei, credite cu dobândă zero până în noiembrie 2026 Prima ordonanță creează cadrul prin care Trezoreria poate acorda credite de 10 miliarde de lei către UAT-uri, pentru a susține derularea proiectelor din PNRR atunci când apar decalaje de cash-flow (de exemplu, facturi emise, dar plăți întârziate). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a descris instrumentul drept un mecanism temporar de tip „credit-punte” (finanțare intermediară până la decontarea fondurilor), subliniind că împrumuturile „nu înlocuiesc fondurile europene” și nu sunt cheltuieli permanente. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor citat în material, finanțarea temporară ar urma să susțină implementarea a peste 11.300 de contracte aflate în derulare, cu o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei , din care 34,4 miliarde lei reprezintă cheltuieli eligibile. Al doilea instrument: 2 miliarde lei pentru cofinanțare și cheltuieli neeligibile A doua ordonanță se referă la credite din Trezorerie cu dobândă , destinate autorităților locale pentru: cheltuieli neeligibile (care nu pot fi decontate din fonduri europene); cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene. Nazare a precizat că suma este „prinsă în buget” și este de 2 miliarde de lei , iar UAT-urile pot transmite solicitări „din acest moment” pentru utilizarea banilor. În total, pachetul ajunge la 12 miliarde de lei , despre care ministrul a spus că „nu afectează deficitul în acest an”, dar ar accelera absorbția și „infuzia de bani în economie”. De ce contează pentru economie și implementare Miza operațională a celor două ordonanțe este reducerea riscului ca proiectele să se blocheze din lipsă de lichiditate la nivel local, ceea ce poate duce la întârzieri, litigii, corecții financiare sau chiar pierderea unor fonduri deja contractate. În comunicatul Ministerului Finanțelor citat de Agerpres, obiectivele includ accelerarea implementării investițiilor PNRR, finalizarea la termen a proiectelor și atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România. [...]