Știri
Tag: oana toiu

Polonia susține întărirea răspunsului UE și NATO după incursiuni în spațiul aerian al României , potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute de ministra de Externe, Oana Țoiu , după o discuție cu omologul său polonez, Radek Sikorski . Țoiu a transmis că Sikorski i-a comunicat „poziția clară a Poloniei”, de „condamnare fermă” a „recentelor incursiuni ilegale” în spațiul aerian românesc. În același mesaj, ministra a menționat că discuțiile au inclus „fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru” și „răspunsul diplomatic” al celor două țări față de Federația Rusă. Miza: coordonare mai strânsă pe sancțiuni și pe Flancul Estic În relatarea sa, șefa diplomației române a indicat câteva direcții de acțiune care țin de cooperarea în cadrul UE și NATO, cu impact direct asupra arhitecturii de securitate din regiune: „consolidarea pachetelor de sancțiuni europene”; „coordonarea strânsă în cadrul NATO”; „intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic”, descrisă drept „o prioritate diplomatică și militară comună”. Țoiu a mai spus că a fost discutată și „performanța piloților Armatei Române”, în contextul incidentelor recente. Componenta UE: securitate maritimă între Baltică și Marea Neagră Ministra a adăugat că, la nivelul Uniunii Europene, România și Polonia au agreat, în cadrul „celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe”, o „coordonare intensificată pentru securitatea maritimă” între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia ar avea „un rol esențial”. În final, Țoiu a invocat și dimensiunea istorică a relației bilaterale, amintind tradiția de „peste un secol de sprijin reciproc”, cu referire la alianța defensivă interbelică din 1921. [...]

România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]