Ministerul Afacerilor Externe va declasifica peste 5.000 de documente din perioada 1990-1992 - Românii vor avea acces la informații esențiale despre tranziția istorică a țării

Ministerul Afacerilor Externe pregătește declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din anii 1990–1992 , o măsură care poate schimba accesul public la informații despre începutul tranziției și poate reduce zona de opacitate administrativă rămasă din primii ani postcomuniști, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu , care spune că vor fi puse la dispoziția publicului documente elaborate de MAE în perioada 1990–1992, inclusiv pe teme precum alegerile din mai 1990, mineriadele , vizita Regelui Mihai și corespondența cu URSS. Ce se declasifică și pe ce bază Conform proiectului pus în transparență decizională , declasificarea vizează toate informațiile „clasificate secret de serviciu” elaborate de MAE în intervalul 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Documentul este disponibil aici: proiectului pus în transparență decizională . Ministra susține că dosarele au rămas încadrate la nivel de „secret de serviciu”, deși nu mai erau încadrate la nivel de „secret de stat” de peste un deceniu. Dimensiunea operațiunii și ce urmează să ajungă la public Oana Țoiu indică un volum de: 5.376 de dosare; 768 de mape de arhivă; aproximativ 100 de metri liniari de raft. În mesajul citat de Digi24, ministra afirmă că este „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989” și că acoperă „o perioadă de inflexiune” în istoria recentă. Printre exemplele de titluri de dosare menționate se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. De ce contează decizia Dincolo de valoarea istorică, declasificarea are o miză de guvernanță: lărgește accesul la documente oficiale dintr-o perioadă care a generat controverse publice persistente și poate reduce dependența de interpretări fără suport documentar. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis Oana Țoiu, pe Facebook. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat pentru momentul în care documentele vor fi efectiv accesibile publicului, dincolo de faptul că proiectul este în transparență decizională. [...]