Știri
Știri din categoria Politică
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („amendamentul Fritz”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3. Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României.
Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR.
Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR.
În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte:
România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde.
La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară.
„În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.”
Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”.
Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală.
În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse.
În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată.
Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles.
Recomandate
La un an de la „clipa independenței”, Comisia Europeană a livrat mai ales acolo unde nu depinde de capitale – iar dosarele care cer cedare de suveranitate sau capabilități noi, în special în apărare, au rămas în urmă, potrivit unei evaluări a Politico asupra angajamentelor din discursul „Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen în 2025. Analiza trece în revistă peste 40 de anunțuri care ar fi putut fi transformate în acțiuni și identifică aproximativ 15 angajamente cu miză politică. Concluzia de fond: președinta Comisiei a bifat „bazele” – legislație și inițiative de finanțare pe teme precum tehnologie, comerț și politici sociale – dar a rămas departe de ambiția de a „transforma Europa” în sensul suveranității europene invocate în discurs. Unde s-a văzut limita: apărarea și deciziile care cer acordul statelor Politico arată că cele mai vizibile eșecuri au apărut în zonele în care succesul depinde de acordul statelor membre, de transfer de control către Bruxelles sau de construirea unor capabilități europene noi – cu accent pe apărare. Un exemplu este promisiunea unui „zid de drone”, prezentat ca o capacitate europeană integrată, în timp real, pentru detectarea și contracararea amenințărilor aeriene. Inițiativa a întâmpinat rapid rezistență politică și s-a transformat într-un plan mai larg de acțiune anti-drone, fără ca „capacitatea integrată” anunțată inițial să se materializeze în intervalul de un an. Al doilea „rateu major” menționat este ideea de a folosi active rusești imobilizate pentru a finanța un împrumut de reparații pentru Ucraina. Propunerea a fost descrisă drept una dintre cele mai creative formule de finanțare avansate de UE, dar a intrat în blocaje legale și politice. În final, UE a convenit un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, prin finanțare mai convențională – împrumuturi ale UE garantate de bugetul Uniunii. Tot în zona promisiunilor „care nu au prins formă” intră și conceptul de „Semestru european al apărării” – o idee de supraveghere și coordonare la nivel UE a eforturilor naționale, inspirată de Semestrul european folosit în evaluarea politicilor economice. În practică, rezultatul a fost mai degrabă un exercițiu anual de raportare și coordonare privind pregătirea de apărare, cu un control mai mare rămas la state. În acest context, Politico citează poziția eurodeputatei Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta liberală a comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, care notează schimbarea de rol a apărării în Europa față de acum doi ani, dar și plafonarea eforturilor din cauza intereselor naționale. „Toate eforturile își ating limitele, pentru că interesul național continuă să joace un rol major.” Unde Comisia a livrat: comerț, social, industrie și tehnologie Performanța se îmbunătățește, potrivit evaluării, în domeniile unde Comisia poate propune direct legislație sau poate organiza inițiative. Pe comerț, Politico vorbește despre o „curățenie aproape completă” a obiectivelor: agenda de diversificare a fost urmată, inclusiv negocierile cu India (acordul a venit puțin mai târziu decât promis, dar „substanța” a fost livrată). Acordul cu Mercosur a intrat provizoriu în vigoare, după peste un sfert de secol de negocieri. În politicile sociale, Comisia a prezentat un plan pentru locuințe accesibile în decembrie 2025, urmat de un act adoptat „săptămâna aceasta” (în raportarea Politico). În mai, von der Leyen a anunțat și o strategie anti-sărăcie. Pe industrie și tehnologie, au avansat inițiative legate de baterii, cloud, inteligență artificială și rețele energetice. „Industrial Accelerator Act”, cu prevederi „Made in Europe” care ar urmări să direcționeze achizițiile publice pentru a susține dezvoltarea industrială verde, a fost depus în martie și se află în evaluare la Consiliu și Parlament. Politico notează și un detaliu politic relevant pentru dinamica internă a Comisiei: o parte importantă din muncă a fost realizată de comisari din familii politice diferite de Partidul Popular European, inclusiv socialiști și liberali. Dosare „în lucru”: restricții pentru rețele sociale, Israel și migrație Între reușite și eșecuri, Politico plasează o serie de angajamente „în progres”. Printre ele: posibile restricții pentru rețelele sociale destinate copiilor (inspirate de modelul australian, care interzice accesul sub 16 ani și pune responsabilitatea verificării pe platforme). Procesul de analiză a avut loc și tema a urcat pe agenda politică, dar un regim de restricții la nivelul UE nu este încă finalizat. În politica față de Israel, o parte din agendă a avansat – inclusiv sancțiuni suplimentare împotriva coloniștilor extremiști și un mecanism de finanțare pentru Palestina, cu inițiativa „Team Gaza” de 883,6 milioane euro (aprox. 4,4 miliarde lei) lansată în iulie pentru coordonarea finanțării recuperării timpurii a Gazei. Măsura cu cea mai mare încărcătură politică – suspendarea prevederilor comerciale din Acordul de asociere UE-Israel – nu a devenit însă acțiune la nivelul întregii UE, pe fondul reticenței capitalelor. Pe migrație, o parte din promisiuni au vizat implementarea unor politici deja în derulare, în special Pactul privind migrația . O idee nouă mai ușor de identificat – un regim de sancțiuni dedicat împotriva traficanților și călăuzelor – nu a devenit încă instrumentul operațional sugerat de anunț. Miza pentru următorul discurs, sugerează Politico, este dacă migrația va rămâne un subiect de prim-plan – un semn că agenda este încă departe de a fi închisă. [...]
AUR cere explicații despre decizia de a folosi gaze lacrimogene la protestul fermierilor din Piața Victoriei și mută presiunea pe Guvern, susținând că intervenția Jandarmeriei a afectat „o mulțime întreagă”, potrivit Adevărul . Formațiunea afirmă că persoanele care au forțat cordoanele și au recurs la violență „trebuie identificate și sancționate individual”, dar cere clarificări privind modul în care a fost decisă intervenția și de ce nu au fost izolați strict cei care provocau incidente. „Nimic nu justifică însă o reacție care ajunge să afecteze o mulțime întreagă” AUR susține că efectele gazelor lacrimogene s-ar fi resimțit inclusiv în Pasajul Victoria și în zona accesurilor subterane și cere Jandarmeriei să explice „cine a dispus intervenția, în ce condiții” și de ce nu a fost limitată la persoanele violente. În comunicat, partidul compară imaginile de acum cu protestele din 10 august 2018 , argumentând că „ordinea publică nu se apără pedepsind colectiv”. Criticile către premierul Ilie Bolojan : „dialog, nu cordoane” Pe lângă intervenția forțelor de ordine, AUR îl critică pe premierul Ilie Bolojan, susținând că Executivul ar fi cunoscut „de mai multe săptămâni” problemele crescătorilor de animale, fără să găsească soluții. Partidul invocă și protestul din 30 iulie, când fermierii ar fi cerut să discute direct cu premierul, dar acesta nu ar fi participat la negocieri, delegându-l pe Tánczos Barna. „Un premier nu se poate baricada politic în clădirea Guvernului și apoi să lase forțele de ordine să gestioneze o criză” AUR spune că susține protestul pașnic, dar nu justifică violențele, avertizând că lipsa unor soluții poate amplifica tensiunile. Contextul incidentelor din Piața Victoriei Potrivit relatării, protestul neautorizat a degenerat în „violențe extrem de grave”, după ce „agitatori din afara sectorului agricol” ar fi aruncat cu pietre și mobilier stradal și ar fi încercat să pătrundă în sediul Guvernului. Incidentele au dus la blocarea traficului pe artere majore din Capitală, amenzi în valoare totală de 11.000 de lei, persoane duse la secția de poliție și manifestanți care au avut nevoie de îngrijiri medicale. [...]
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea spune că o coaliție PSD–AUR nu ar fi „atât de dramatică” , într-o poziționare care contrazice linia oficială a partidului și care poate influența aritmetica formării unei majorități guvernamentale, potrivit News . Benea, europarlamentar și vicepreședinte PSD, afirmă că AUR „nu mai poate fi considerat un partid pur extremist” și cere renunțarea la ceea ce numește „logica păguboasă a cordonului sanitar” (izolarea politică a unui partid prin refuzul cooperării). Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Cotidianul. Recalibrarea discursului despre AUR și consecințele politice În argumentația sa, Benea susține că abordarea față de AUR ar trebui nuanțată și invocă inclusiv schimbări de atitudine la nivel european, dar și contradicții în politica internă, indicând că PNL ar fi acuzat AUR de extremism în contextul moțiunii de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan, pentru ca ulterior să apară discuții „pe sub masă” despre diverse formule politice. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar.” Întrebat direct de ce PSD nu ar forma un guvern cu AUR, Benea spune că, dincolo de faptul că poziția lui diferă de cea a conducerii PSD, problema ar ține de încredere și de calcule politice. „N-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic (un guvern PSD-AUR - n.red.), dar aici sigur există probabil o lipsă de încredere sau există un calcul cinic.” Anticipatele, scenariu respins: „Ar fi un dezastru” Europarlamentarul PSD afirmă că nu crede în scenariul alegerilor anticipate în România și avertizează că, dacă totuși s-ar ajunge acolo, efectele ar fi greu de gestionat, inclusiv din cauza calendarului: în opinia sa, anticipate „mai devreme de șase luni” nu se pot face. „Eu nu cred că în România se vor face anticipate, iar dacă se vor face, va fi un dezastru.” Context: rolul AUR în menținerea premierului interimar Benea mai spune că Ilie Bolojan este premier interimar „în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că partidul condus de George Simion nu ar fi fost consecvent în demersul de a-l îndepărta din funcție, deși a votat moțiunea de cenzură. În materialul citat nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la aceste declarații și nici pași concreți care să indice negocieri oficiale pentru o formulă PSD–AUR. [...]
Parlamentul European cere un centru UE cu mandat și buget pentru combaterea ingerințelor străine și vrea ca statele membre să participe obligatoriu, într-un efort de a trece de la o reacție „fragmentată” la o coordonare unitară împotriva manipulării informațiilor și a atacurilor hibride, potrivit Agerpres . Raportul a fost adoptat marți cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Documentul, rezultat al Comisiei speciale pentru „Scutul european pentru democrație”, propune măsuri care ar putea duce la noi obligații operaționale pentru state și la o aplicare mai strictă a regulilor digitale existente, cu efecte directe asupra platformelor online și asupra modului în care sunt protejate alegerile. Un centru european „independent de excelență”, cu participare obligatorie Eurodeputații susțin înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică , anunțat de Comisia Europeană în strategia privind „Scutul european pentru democrație”. În viziunea Parlamentului, centrul ar trebui să funcționeze ca un „centru independent de excelență” pentru combaterea manipulării informațiilor și a dezinformării (FIMI) și pentru coordonarea măsurilor naționale. Raportul insistă ca noua structură să nu dubleze instrumentele existente, ci să le regrupeze „într-o singură entitate”, cu mandat și buget clar definite și capacitate de acțiune. Participarea ar urma să fie obligatorie pentru toate statele membre , iar activitatea să fie supusă controlului parlamentar . Accent pe aplicarea regulilor digitale și responsabilizarea platformelor În condițiile în care aceste atacuri au loc „în general, în spațiul digital”, eurodeputații cer aplicarea riguroasă a normelor existente , precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, „mai degrabă decât introducerea unei legislații noi”. Raportul mai cere ca platformele să fie trase la răspundere și să ia măsuri suplimentare pentru: combaterea ingerințelor electorale bazate pe boți; protejarea discursului democratic. Alegeri și finanțare politică: infrastructură critică și reguli pentru criptomonede Pentru protejarea integrității alegerilor, eurodeputații propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică . Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul” și cer măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase. Raportul menționează și necesitatea unei protecții mai bune pentru femeile care candidează. Context: atacuri hibride și reducerea dependențelor tehnologice Raportul indică atacuri hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii critice (de la atacuri cibernetice la sabotaj, spionaj și bruierea semnalelor) și notează că și Belarus, China, Iran și Coreea de Nord lansează astfel de acțiuni. În paralel, eurodeputații îndeamnă UE să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, inclusiv de companii tehnologice americane și de producători chinezi de hardware, propunând o strategie echilibrată de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice. Ce urmează Raportul adoptat este unul „din proprie inițiativă” și conține recomandări practice; materialul citat nu detaliază un calendar de implementare sau pași legislativi concreți. Totuși, direcția indicată este una de centralizare și coordonare la nivel UE , cu presiune pe state și pe platforme pentru aplicarea mai strictă a regulilor deja în vigoare. [...]
Rareș Bogdan cere intervenție directă a Guvernului pentru a opri escaladarea protestelor fermierilor , pe fondul violențelor din Piața Victoriei, într-un apel public către premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Europarlamentarul PNL îi cere șefului Executivului să „coboare din birou” și să discute cu protestatarii, pentru a evita agravarea situației. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan susține că fermierii au ieșit în stradă „nu de bine ce le este” și avertizează împotriva unei atitudini de sfidare față de „oieri, ciobani și fermieri”. El afirmă că aceștia „au probleme” și că „le este amenințată existența”. „Ilie, coboară din birou şi stai de vorbă cu ei!! Nu lăsa lucrurile să escaladeze! Dialogul e sfânt în astfel de momente!” Eurodeputatul descrie protestul ca expresie a unei presiuni sociale puternice și folosește o retorică dură la adresa celor pe care îi numește „contabili fără inimă”, „prizonieri ai unor orgolii personale”, fără a indica persoane sau instituții concrete. Mesaj separat către protestatari: „Nu vă lăsați provocați” Rareș Bogdan transmite și un apel către fermierii din stradă, cerându-le să evite escaladarea și să nu răspundă la provocări. „Dragi fermieri, vă rog din suflet, nu vă lăsaţi provocaţi! Sunteţi drepţi şi corecţi, ştiu că vreţi să dialogaţi şi să vă rezolvaţi problemele.” Din informațiile prezentate de sursă nu reiese dacă premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat la apelul europarlamentarului sau dacă au fost anunțate măsuri concrete de dialog cu protestatarii. [...]
Parlamentul European își extinde prezența externă prin deschiderea unui birou la Ottawa , o mișcare care întărește canalul politic UE–Canada într-un moment în care Ottawa caută să-și diversifice parteneriatele pe fondul războiului comercial cu Washingtonul, potrivit Politico . Inițiativa a fost anunțată luni de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , după o reuniune a conducerii instituției care a susținut proiectul. Anunțul vine cu două zile înainte ca premierul canadian Mark Carney să participe miercuri la discursul „State of the Union” (SOTEU) la Strasbourg și să se adreseze Parlamentului și joi. Ce se schimbă operațional: un „antenna office” lângă Delegația UE Noul birou va funcționa ca un „antenna office” (o reprezentanță locală) și va lucra în Ottawa alături de Delegația Uniunii Europene în Canada, structură gestionată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) . Într-un comunicat citat de publicație, Parlamentul European arată că biroul ar urma să ofere „o platformă importantă” pentru cooperarea parlamentară pe teme considerate tot mai strategice pentru ambele părți. Metsola a indicat și o dimensiune regională mai largă a mandatului, inclusiv zona arctică. Context: Canada își caută aliați în Europa pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA Potrivit informațiilor citate, Mark Carney vine în Europa pentru a aprofunda legăturile cu partenerii, în condițiile în care Canada rămâne blocată într-un război comercial cu Statele Unite. În acest cadru, deschiderea unui birou al Parlamentului European în Canada consolidează infrastructura politică a relației transatlantice UE–Canada, dincolo de canalele diplomatice clasice. Precedent și extinderea rețelei de birouri în afara UE Parlamentul European are un birou în Ucraina din septembrie 2025 și mai are prezențe în țări din afara UE, inclusiv în Etiopia (pentru relația cu Uniunea Africană), Republica Moldova, Regatul Unit, Indonezia, SUA și Panama, mai notează publicația. [...]
