Știri
Știri din categoria Politică
România riscă blocarea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) dacă Bruxelles-ul concluzionează că modificările la Legea ANI („amendamentul Fritz”) nu respectă cerințele de stat de drept și jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Antena 3. Comisia Europeană a cerut deja lămuriri Guvernului, iar în paralel, la nivelul Parlamentului European, grupul Renew discută inițierea unei rezoluții critice la adresa României.
Potrivit unor surse politice citate de publicație, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au discutat telefonic, luni, cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, solicitând verificări privind „amendamentul Fritz” și analiza oportunității de a nu aloca suma de 770 de milioane de euro aferentă jalonului din PNRR.
Comisia Europeană a transmis că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul cererii de plată numărul 6, când va verifica dacă actul normativ este în acord atât cu prevederile europene, cât și cu cerințele din PNRR.
În plus, potrivit unor surse politice, Comisia a cerut, prin reprezentanța sa din România, precizări de la Guvern, inclusiv pe trei puncte:
România are la dispoziție 14 zile pentru a răspunde.
La Bruxelles au avut loc două ședințe cu ușile închise ale Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Statul de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG) din comisia LIBE a Parlamentului European, prezidat de Sophie Wilmes (Renew). În urma discuțiilor, Wilmes a cerut, printr-un e-mail, sprijin pentru inițierea unei rezoluții în următoarea sesiune plenară.
„În urma întâlnirii noastre de ieri privind România, considerăm că o serie de aspecte ridicate sunt deosebit de îngrijorătoare din perspectiva statului de drept.”
Europarlamentarul Maria Grapini (S&D) a spus la Antena 3 că nu crede că rezoluția are șanse să ajungă la vot în plen și că, chiar dacă ar fi votată, nu ar avea efect juridic în România, dar ar fi „o rușine”.
Cristian Terheș a afirmat, la rândul său, că PPE „a dat-o la întors” și nu ar mai susține rezoluția, după ce inițial ar fi existat o majoritate informală.
În articol este amintită și scrisoarea semnată de liderul PPE, Manfred Weber, și de președinta Renew Europe, Valérie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen, prin care se cerea ca plata celor 770 de milioane de euro să nu fie aprobată dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. În același timp, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional de CCR și a fost votat din nou de Parlament, conform aceleiași surse.
În răspunsul citat de Știrile ProTV, Ursula von der Leyen arată că evaluarea Comisiei se face doar după depunerea oficială a cererii de plată și a documentelor justificative, iar dacă se constată o încălcare relevantă a legislației UE, Comisia „ar trebui să tragă concluziile corespunzătoare” pentru cererea de plată.
Pentru România, următorul pas imediat este transmiterea răspunsului către Comisia Europeană în termenul de 14 zile, în condițiile în care evaluarea pe fond a jalonului va fi legată de cererea de plată menționată de Bruxelles.
Recomandate
Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan acuză PSD că blochează formarea guvernului pentru a inversa reforme cu miză bugetară , susținând că social-democrații ar urmări anularea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan și revenirea la „risipă” și la accesul la „banul public”, potrivit G4Media . Mureșan îl atacă direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , și afirmă că PSD ar accepta „doar un guvern condus de ei înșiși”, motiv pentru care PNL nu ar trebui să accepte „un guvern iresponsabil controlat de PSD”, pe argumentul că acesta „ar risca să anuleze eforturile din ultimul an ale Guvernului Bolojan și ale românilor”. Miza: continuitatea reformelor și controlul asupra cheltuielilor publice În declarațiile citate, eurodeputatul liberal leagă disputa politică de efectele reformelor implementate în ultimul an, pe care le descrie ca limitând finanțarea către „clientela PSD”. În acest context, el susține că PSD ar fi interesat să revină la putere pentru a „se remufa” la resurse publice. Acuzații privind majoritatea PSD–AUR și responsabilitatea pentru criză Mureșan mai afirmă că PSD ar avea deja o majoritate parlamentară împreună cu AUR și pune sub semnul întrebării de ce social-democrații nu folosesc această majoritate pentru a guverna, acuzând totodată PSD că încearcă să obțină legitimitate „proeuropeană” prin voturile PNL, în timp ce ar forma „zilnic” o majoritate „antieuropeană” alături de AUR. În același mesaj, eurodeputatul susține că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică, iar apoi PSD ar fi încercat să transfere responsabilitatea către PNL pentru lipsa unui guvern. „Românii știu că PSD și AUR au dărâmat Guvernul și au generat criza politică. Românii știu că PSD a dat jos Guvernul nu de dragul oamenilor, ci de frica reformelor pe care Guvernul Bolojan le-a implementat și prin care a tăiat conducta de bani spre clientela PSD.” [...]
Schimbarea rotației la funcțiile de secretar din Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost făcută „regulamentar”, printr-o înțelegere între liderii de grup , nu printr-o alianță PSD–AUR, a declarat deputatul PSD Mihai Ghigiu , potrivit Mediafax . Reacția vine după ce USR și PNL au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională hotărârea Camerei privind înlocuirea reprezentanților lor cu deputați de la AUR și SOS România. Ghigiu a respins acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi format o nouă alianță cu AUR și SOS România, pe fondul redistribuirii funcțiilor din conducerea Camerei. El a susținut că rotația rezultă din modul de împărțire a „fracțiilor de mandate” între grupurile politice, în funcție de dimensiune, și se stabilește prin acordul liderilor de grup. „A fost o chestiune cât se poate de regulamentară. (...) s-a stabilit o altă rotație (...) Deci nu a fost nimeni, nu i s-a luat nimănui o funcție, nu i s-a luat nimănui vreun drept, ci efectiv s-a stabilit o altă formă de rotație a celor care exercită funcția de secretar ai Camerei”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu. Miza: contestarea la CCR și disputa pe „ponderea parlamentară” În contextul criticilor PNL și USR, Ghigiu a argumentat că ponderea parlamentară este respectată pe întreaga durată a legislaturii, nu punctual, într-o sesiune. Întrebat despre situația în care PNL are 54 de deputați, iar grupurile care au primit funcțiile au mai puțini parlamentari, el a spus că repartizarea se raportează la întregul mandat, iar rotația permite ca fiecare grup să exercite la un moment dat anumite funcții. „Nu e o înțelegere între PSD și AUR”, ci între liderii de grup Deputatul PSD a afirmat că schimbarea rotației a fost decisă printr-un proces-verbal semnat de mai mulți lideri de grup și că astfel de înțelegeri se pot face doar cu votul majorității liderilor care reprezintă suficiente mandate. „Este o înțelegere între liderii de grup. (...) Deci nu e o decizie sau nu e o înțelegere între PSD și AUR, este o înțelegere a liderilor de grup”, a declarat Ghigiu. Legătura cu viitorul Guvern: Ghigiu spune că PSD „nu va căuta o majoritate cu AUR” Întrebat dacă sprijinul PSD pentru ca AUR și SOS România să preia cele două funcții ar putea fi urmat de voturi pentru PSD la învestirea viitorului Guvern, Ghigiu a evitat un răspuns direct și a mutat discuția pe desemnarea premierului. El a reiterat însă poziția PSD că nu va căuta o majoritate cu AUR. Separat, Ghigiu a criticat PNL și USR pentru că ar discuta „doar despre funcții” și a susținut că a observat „28 de deputați PNL” care ar fi semnat pentru diurnă, deși nu ar fi fost în plen. [...]
PNL și USR își suspendă participarea la lucrările Camerei Deputaților , într-un boicot anunțat ca reacție la modul în care au fost repartizate funcțiile din Biroul Permanent, pe care îl contestă și la Curtea Constituțională , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: absența celor două grupuri de la ședințe și comisii poate întârzia sau complica agenda legislativă, inclusiv pe zona legilor justiției invocate de USR. Liderul de grup al PNL, Gabriel Andronache, a susținut că modificarea componenței Biroului Permanent ar fi fost votată „abuziv” și fără o renegociere între liderii de grup, deși competența ar reveni acestora. El a invocat și existența unei decizii a Curții Constituționale, argumentând că schimbările ar trebui să opereze „începând cu următoarea sesiune”. În acest context, PNL a anunțat că boicotează activitățile parlamentare ale zilei, cu excepția celor interne de grup. „Vom boicota astăzi toate activitățile parlamentare, cu excepția activităților de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenți în ședința Camerei Deputaților, nu vom fi prezenți la votul final, nu vom fi prezenți la ședințele comisiilor de astăzi și nici la ședința Biroului Permanent (...)” Ce reclamă USR și ce efect poate avea pe agenda legislativă Lidera grupului USR, Diana Stoica, a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR, pe care o leagă de respingerea în Comisia juridică a unui pachet de legi ale justiției inițiat de USR. Ea a afirmat că respectivele proiecte ar fi fost puse pe ordinea de zi și trecute prin comisie în mod neregulamentar, iar votul din plen ar urma să aibă loc în aceeași zi. „Abuzurile au început, în ceea ce privește acest pachet al legilor justiției, inițiate de colegii din USR, încă de la convocarea comisiei, care a fost făcută în mod neregulamentar, deci ilegal, în mai puțin de 24 de ore.” Din perspectiva funcționării Camerei, boicotul anunțat înseamnă că PNL și USR nu participă la: ședința de plen a Camerei Deputaților; votul final; ședințele comisiilor; ședința Biroului Permanent. De la scandalul din plen la sesizarea CCR Potrivit relatării, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară de toamnă a început cu un conflict între PNL și PSD privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit sala, acuzând PSD că ar fi cedat două funcții către AUR și S.O.S. România. Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională numirile în funcțiile din Biroul Permanent. În propunerea prezentată în plen, repartiția funcțiilor era: vicepreședinți : PSD – un loc, AUR – un loc, PNL – un loc, USR – un loc; secretari : PSD – un loc, AUR – un loc, minorități – un loc, S.O.S. România – un loc; chestori : PSD – două locuri, AUR – un loc, UDMR – un loc. Separat, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat, citat de Agerpres, că „s-a format o nouă majoritate” la Camera Deputaților între PSD și AUR, susținând că schimbările ar fi fost făcute fără informarea liderilor de grup și în contradicție cu înțelegerile de la începutul legislaturii. Ce urmează depinde de două planuri: dacă boicotul se prelungește și de calendarul Curții Constituționale privind sesizarea anunțată de PNL și USR. În paralel, tensiunea politică poate influența ritmul de lucru în comisii și în plen, inclusiv pe proiectele din zona justiției menționate în conflict. [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
