Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul spune că vrea o verificare rapidă a Legii ANI pentru a proteja plata de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul suspiciunilor privind compatibilitatea actului normativ cu principiile dreptului european, potrivit Știrile Pro TV.
Într-o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție Michael McGrath și directori de specialitate, premierul demis Ilie Bolojan și ministrul demis de Externe Oana Țoiu au cerut urgentarea verificării conformității Legii ANI (legea integrității) cu dreptul european. Executivul afirmă că demersul urmărește să evite riscuri legate de finanțarea europeană și să permită corecții la timp, dacă vor fi identificate neconcordanțe.
Guvernul leagă direct subiectul de jalonul PNRR privind „noua legislație de integritate”, precizând că România trebuie să încaseze integral 770.000.000 de euro aferente acestuia. Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „adică în luna octombrie”, conform comunicatului citat.
Executivul susține însă că verificarea ar trebui finalizată „cât mai repede cu putință”, astfel încât eventualele modificări de aliniere la dreptul european să poată fi adoptate în timp util, pentru a proteja atât interesele financiare ale României, cât și efectele juridice ale legii.
În același mesaj, Guvernul „infirmă categoric” informațiile apărute în spațiul public despre „solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, insistând că prioritatea este absorbția și valorificarea integrală a resurselor disponibile. Totodată, avertizează că o neconformitate neidentificată și necorectată rapid „poate genera riscuri importante”.
În plan politic intern, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat USR că ar fi încercat, prin Grupul Renew, să promoveze în Comisia LIBE din Parlamentul European o rezoluție care să pună sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România. PSD a transmis, la rândul său, că demersul ar reprezenta o dezinformare și un act „iresponsabil”.
Ce nu reiese din informațiile publicate este dacă și când Comisia Europeană va accelera formal evaluarea, dincolo de calendarul procedural indicat pentru cererea de plată nr. 6.
Recomandate
Ministrul interimar al Proiectelor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , susține că România a absorbit peste 90% din fondurile nerambursabile și peste 95% din împrumuturile din PNRR , prezentând programul drept un motor de investiții în infrastructură și servicii publice, în pofida disputelor politice interne, potrivit Digi24 . Pîslaru a folosit o formulare ironică – „PNRR a «distrus» România” – pentru a introduce o listă de proiecte pe care le atribuie finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), instrumentul UE care combină granturi (bani nerambursabili) și împrumuturi pentru reforme și investiții. Ce investiții pune Pîslaru pe seama PNRR În domeniul infrastructurii și sănătății, ministrul a enumerat, între altele: Autostrada Moldovei; șapte spitale noi; 1.200 de ambulanțe; 25 de unități de terapie intensivă neonatală; peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie. La capitolul locuire și utilități, Pîslaru afirmă că prin PNRR au fost realizate: 885 de unități locative pentru tineri din comunități marginalizate; peste 90 km de rețele de apă și canalizare; renovări energetice pentru „zeci de mii” de clădiri (fără un total exact în articol). Energie, transport, digitalizare și educație Ministrul a indicat și proiecte din energie și mediu, inclusiv: 60.000 de gospodării dotate cu panouri fotovoltaice; peste 20.000 de case care ar fi beneficiat atât de renovare, cât și de panouri fotovoltaice; împădurirea a peste 20.000 de hectare; peste 1.300 mp de păduri urbane; o creștere de peste 1.000 MW a producției de energie. În transporturi, Pîslaru menționează: introducerea a 50 de locomotive și 64 de vagoane; modernizarea a 1.500 km de cale ferată. Pe zona de digitalizare și servicii publice, el afirmă că au fost realizate: peste 5.000 de insule ecologice digitalizate; finanțarea cloudului guvernamental; dotarea a „zeci de mii” de școli cu laboratoare moderne; construirea a 110 creșe; programe pentru elevii vulnerabili; digitalizarea universităților. Miza politică: acuzații de „sabotaj” și mesaj pro-UE Pîslaru acuză PSD de „sabotaj” și afirmă că absorbția invocată a fost obținută „în ciuda” acestuia, atribuind reușita Guvernului condus de Ilie Bolojan. În același registru, ministrul îi critică pe politicienii care contestă rezultatele programului. „În ciuda sabotajului marcă înregistrată PSD, Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să asigure absorbția din PNRR a peste 90% din banii europeni nerambursabili și peste 95% pe componenta de împrumuturi.” „Politicienii care critică azi succesul PNRR în România sunt doar supărați pentru că n-au putut să-l prăduiască.” În final, Pîslaru respinge ideea că UE ar fi o amenințare pentru România și prezintă apartenența la Uniune ca oportunitate de modernizare. „Uniunea Europeană nu e nici bau-bau și nici stăpânul României. Uniunea Europeană este șansa noastră spre modernizare și dezvoltare.” [...]
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Retragerea Blue Origin și SpaceX de la summitul spațial de la Paris tensionează cooperarea transatlantică în sector , într-un moment în care Europa încearcă să-și consolideze parteneriatele și capacitățile industriale în domeniu. Potrivit Digi24 , patru companii aerospațiale americane și-au anulat participarea la Summitul Spațial Internațional de la Paris (9–10 septembrie), eveniment inițiat de președintele francez Emmanuel Macron . Pe lângă Blue Origin și SpaceX, Ministerul francez al Învățământului Superior, Cercetării și Spațiului a indicat că și Stoke Space și Starcloud nu vor mai participa, informație transmisă de AFP. Presiuni politice și efecte asupra colaborării SUA–Europa Ministerul francez a sugerat că decizia companiilor ar putea fi legată de „zvonurile despre presiuni” apărute în presă și a transmis că Parisul își dorește continuarea colaborării cu partenerii americani, chiar dacă „schimbările strategice și presiunile politice” complică relația. „Este dificil să nu asociem acest lucru cu zvonurile despre presiuni relatate în presă. Evident, dorim să continuăm să colaborăm cu partenerii şi aliaţii noştri americani, chiar dacă schimbările strategice şi presiunile politice fac uneori sarcina inutil de complexă.” În același context, Politico a relatat că ar exista presiuni de la Casa Albă asupra companiilor spațiale americane pentru a nu participa la summit, notează AFP, citată de Agerpres. De ce contează pentru industrie Absența unor jucători majori precum Blue Origin și SpaceX reduce greutatea operațională a summitului și semnalează un risc de politizare a cooperării industriale în spațiu, într-un sector în care proiectele comune se bazează, de regulă, pe parteneriate pe termen lung și pe încredere între aliați. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat dacă retragerile sunt temporare sau dacă vor afecta și alte formate de cooperare SUA–Europa în domeniul spațial. [...]
Prelungirea crizei politice avantajează AUR și apasă pe „echilibrul” dintre partidele mari , potrivit unei analize a directorului INSCOP Research , Remus Ștefureac, prezentată de Știrile Pro TV . Sociologul susține că măsurătorile din iulie și august indică posibile reconfigurări ale raportului de forțe, însă avertizează că tendințele trebuie confirmate de datele din septembrie. Ștefureac spune că AUR „rămâne sus, foarte sus”, iar „sub AUR lucrurile se reechilibrează”, fără să publice procentele exacte ale sondajelor din vară. El explică faptul că, din cauza specificului perioadei estivale, INSCOP tratează cu prudență aceste măsurători și le publică rar. „Nu cred foarte mult în măsurătorile politice din iulie-august, chiar dacă facem în fiecare an. Oamenii sunt mai detașați, mai puțin conectați la evenimente și nu au răbdare. De aceea, nici nu prea publicăm decât foarte rar. Evident însă, ele nu pot fi ignorate cu totul.” De ce contează: criza politică, combinată cu presiuni economice, poate consolida baza AUR În interpretarea sociologului, „prelungirea nepermisă a crizei politice” tinde să „niveleze” raportul dintre partidele fostei coaliții și să avantajeze AUR, prin extinderea și consolidarea bazei sale electorale. Argumentul central este că tensiunile politice se suprapun peste „provocări economice” și „de securitate” care pun presiune pe veniturile populației, în timp ce clasa politică este percepută ca fiind preocupată de conflicte interne. „Este o reacție firească a populației extenuate și contrariate de contrastul revoltător dintre provocările economice, de securitate majore, cu presiuni maximale asupra veniturilor cetățenilor și detașarea reprezentanților politici care prioritizează certurile în locul construcției și responsabilității. Exact când e mai mare nevoie și de construcție și de responsabilitate, pentru că focul se întețește, iar „pompierii” de serviciu sunt în vacanță sau se ceartă dacă ar trebui să utilizeze benzină sau motorină pentru stingerea incendiului. Ambele scumpe oricum în aceste vremuri….” Context: ce indica ultimul barometru publicat, în luna mai Pentru o comparație, ultimul Barometru Informat.ro–INSCOP publicat în luna mai privind intenția de vot la parlamentare plasa AUR pe primul loc, într-un interval de 38–41%, în funcție de mobilizarea alegătorilor. Pe locul al doilea, PNL trecea atunci în fața PSD, cu 20–22%, în timp ce PSD era la 13–17%, iar USR se menținea în jurul pragului de 10%. Ștefureac lega, la acel moment, ascensiunea PNL de creșterea popularității premierului Ilie Bolojan. Ce urmează Directorul INSCOP subliniază că semnalele din iulie–august trebuie validate de măsurătorile din septembrie. Abia atunci se va putea spune dacă „schimbările și echilibrările” sugerate de datele de vară se confirmă și dacă AUR își menține avantajul în același ritm. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei la MAE adâncește tensiunile diplomatice pe fondul măsurilor de retorsiune anunțate de Germania , după ce Berlinul a atribuit Moscovei incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle, potrivit Știrile Pro TV . Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , a respins acuzațiile privind implicarea Rusiei, după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe . Diplomatul a descris acuzațiile drept „absurde”, iar într-o declarație transmisă agenției ruse TASS (citată de News.ro) a susținut că partea română a protestat față de „presupusele acțiuni hibride” ale Federației Ruse, menite să divizeze societatea europeană. „Din partea noastră, toate aceste acuzaţii au fost respinse ca fiind absurde, ridicole, nefondate şi fără dovezi.” Cu o zi înainte de convocare, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat pe X că ambasadorul rus va fi chemat la MAE „din solidaritate deplină cu Germania”. Contextul: Germania a atribuit Rusiei incidentul și a anunțat retorsiuni Marți, guvernul Germaniei a atribuit oficial Rusiei responsabilitatea pentru incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle și a anunțat un pachet de măsuri de retorsiune. Printre acestea, potrivit informațiilor preluate de Știrile Pro TV, se numără: închiderea consulatului general al Federației Ruse din Bonn până la 18 septembrie; denunțarea acordului privind activitatea „Casei Ruse” din Berlin; înăsprirea controalelor la frontieră pentru cetățenii ruși; intensificarea presiunii asupra așa-numitei „flote fantomă” a Federației Ruse. În paralel, ambasadorul Rusiei în Germania, Serghei Neceaev, a respins acuzațiile formulate de Berlin, calificându-le drept nefondate și absurde. De ce contează: semnal politic și presiune coordonată în UE Convocarea ambasadorului la MAE este un instrument diplomatic prin care România transmite un semnal politic de aliniere la poziția Germaniei, într-un moment în care Berlinul trece de la acuzații la măsuri concrete. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre eventuale pași următori ai Bucureștiului, rămâne de văzut dacă reacția României va depăși nivelul de protest diplomatic și va include măsuri suplimentare în coordonare cu partenerii europeni. [...]
România își joacă finanțarea pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , într-un moment în care mai multe state cer tăieri de ordinul sutelor de miliarde de euro din propunerea Comisiei Europene, estimată la aproape 2.000 de miliarde de euro, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a fost tema principală a întâlnirii de la Cotroceni dintre președintele Consiliului European, Antonio Costa , și președintele României, Nicușor Dan . De ce contează: presiune pe buget, competiție între priorități Miza pentru România este păstrarea unor alocări „consistente” la capitolele tradiționale – coeziune și agricultură – exact în perioada în care, la nivel european, se discută reorientarea cheltuielilor către apărare, securitate și competitivitate. În termeni practici, asta înseamnă o competiție mai dură între domenii pentru aceiași bani, pe fondul cererilor de reducere a bugetului total. Ce a spus UE: apărare, securitate, competitivitate Antonio Costa a indicat direcțiile pe care le vede prioritare pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene: „Trebuie să ne asigurăm că viitorul buget pe termen lung îi va permite Europei să își consolideze apărarea, securitatea, să își dezvolte competitivitatea și inovarea și să construiască o reziliență strategică sporită.” Ce cere România: coeziune și agricultură Nicușor Dan a spus că România vrea un buget „ambițios” și a pus accentul pe finanțările care vizează reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre: „Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene.” Contextul negocierilor Potrivit aceleiași surse, bugetul UE pentru 2028–2034 este „negociat acum” între liderii statelor membre. În paralel, „mai multe state europene” au cerut reducerea cu „câteva sute de miliarde de euro” a bugetului propus de Comisia Europeană, de aproape 2.000 de miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pozițiile fiecărui stat sau despre un calendar de decizie, rămâne de urmărit cum va fi împărțită presiunea de reducere: prin tăieri la capitolele clasice (coeziune/agricultură), prin creșterea contribuțiilor sau printr-un compromis care să finanțeze noile priorități fără a diminua semnificativ alocările pentru reducerea decalajelor. [...]
