Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026, iar o eventuală criză politică poate pune în pericol acest calendar, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-un mesaj de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan, potrivit Adevărul.
Pîslaru afirmă că suma de 10 miliarde de euro este „pusă deoparte doar pentru România” și că, pentru acești bani, țara nu concurează cu alte state membre, ci cu propria capacitate de implementare. Termenul indicat de ministru este 31 august 2026.
Ministrul spune că fondurile vizează investiții majore, între care:
În total, „peste 21.000 de proiecte” sunt în desfășurare la nivel național, iar progresul lor poate fi urmărit pe platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai afirmă Pîslaru.
În mesajul său, Pîslaru avertizează că România este „la o răscruce”, între continuarea reformelor și riscul unei crize politice care ar putea destabiliza țara, cu efect direct asupra accesării fondurilor europene.
El susține că implementarea reformelor necesare pentru PNRR nu se face „nici la TV, nici pe TikTok”, ci prin muncă „riguroasă, zi de zi”, și îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un premier care „găsește soluții, nu scuze”, asumând inclusiv măsuri nepopulare pentru a nu pierde banii europeni.
Pîslaru acuză guvernele anterioare că au amânat reformele dificile și au lansat investiții „nerealiste”, din rațiuni electorale, în timp ce actualul executiv ar fi accelerat reformele și ar fi prioritizat proiectele, susținând că „se face într-un an ce nu s-a făcut în cinci”.
Reluând o metaforă atribuită premierului, ministrul leagă presiunea politică de ideea de transparență în administrație și de afectarea unor interese odată cu „aprinderea luminii” asupra risipei și privilegiilor:
„Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară.”
În final, ministrul spune că susține continuarea reformelor și implementarea PNRR, descriind opțiunea ca pe „drumul greu, dar corect” al dezvoltării.
Recomandate
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp , în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan , împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local. În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR. Termen de finalizare până la sfârșitul lui august, cu risc de pierdere a fondurilor Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”. Proiectele întârziate ar putea fi mutate pe componenta de împrumut Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR. Formular standard și deadline 26 mai, ora 15.00, pentru date „verificabile” Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00. Continuarea discuțiilor și pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană. Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE riscă să fie „dezangajate”, ceea ce ar însemna pierderea unor sume de ordinul sutelor de milioane de lei , potrivit declarațiilor primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu , citate de Economica . În cazul PNRR , acesta a indicat o valoare de 158 de milioane de lei și a spus că „cinci proiecte s-au pierdut”. Ciucu a afirmat că a cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că rezultatul l-a „șocat”, precizând că nu se referă doar la PNRR, ci la „toate fondurile europene”, în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizată de DC Media Group. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. Ce înseamnă „dezangajarea” în acest context În termeni practici, „dezangajarea” înseamnă pierderea alocării de finanțare europeană pentru proiecte care nu mai pot fi duse la capăt în condițiile și termenele programului, ceea ce poate lăsa investițiile fără sursa principală de bani și poate împinge costurile către bugetul local sau poate duce la abandonarea lor. Ce tip de investiții ar fi afectate Potrivit lui Ciucu, proiectele vizate includ investiții în: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice; achiziții de tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul Capitalei Ciucu a legat riscul pierderii fondurilor de probleme mai largi de funcționare ale administrației Capitalei, spunând că, după preluarea mandatului de primar general, a identificat „deficiențe majore” privind guvernanța, planificarea strategică și bugetară. În același timp, el a punctat că, pe fondul „deficitului de finanțare” al Primăriei Capitalei, fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie „un sprijin real”, ceea ce amplifică impactul potențial al dezangajărilor asupra capacității de investiții a municipalității. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE ar urma să fie dezangajate, ceea ce înseamnă pierderi de „sute de milioane” și cel puțin 158 de milioane de lei doar din PNRR , potrivit G4Media , care citează declarațiile primarului general Ciprian Ciucu. Ciucu a spus că informațiile provin dintr-o analiză cerută la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că proiectele vizate sunt din perioada 2021–2026. El a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group. „Am cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și am fost șocat. (…) două treimi din proiecte vor fi dezangajate. (…) Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut.” Ce investiții sunt afectate Potrivit primarului, proiectele care riscă dezangajarea vizează investiții precum: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice sau tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul local Ciucu a legat riscul pierderii finanțărilor europene de deficitul de finanțare al Primăriei Capitalei, susținând că fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie un sprijin important pentru bugetul municipalității. În același context, el a afirmat că, de la preluarea mandatului, a identificat deficiențe majore privind guvernanța Capitalei, precum și planificarea strategică și bugetară. [...]
