Știri
Știri din categoria Fonduri europene
DNA a trimis în judecată un dosar de fraudă cu fonduri europene de 1.884.767 lei, iar APIA s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului, potrivit AGRO TV. Cazul vizează o asociație de crescători de animale din comuna Drăgușeni (județul Iași) și are implicații directe asupra modului în care sunt verificate cererile de sprijin pe pășune.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a două persoane și a asociației, într-un dosar care acoperă o perioadă lungă, din 2010 până în 2024, conform rechizitoriului citat în articol.
Conform buletinului informativ al DNA menționat de publicație, inculpații sunt:
Potrivit rechizitoriului, în perioada 17 mai 2010 – 7 iunie 2024 ar fi fost depuse la APIA 13 cereri unice de plată pentru sprijin pe suprafața de pășune. Procurorii susțin că președintele asociației ar fi dat în mod repetat declarații false, ar fi folosit declarații incomplete și documente false/inexacte, inclusiv cu semnături falsificate, care ar fi atestat necorespunzător adevărului:
În rechizitoriu este dat și un exemplu privind tabele nominale în care ar fi figurat persoane fără calitatea de membri, iar o parte dintre semnături ar fi fost falsificate.
Separat, anchetatorii ar fi identificat probe că, în perioada 26 mai 2020 – 10 mai 2023, președintele asociației ar fi determinat un medic veterinar să emită patru adeverințe care ar fi atestat, „fără vinovăție”, aspecte necorespunzătoare adevărului privind numărul de animale transferate către asociație pe o perioadă determinată, iar ulterior ar fi determinat introducerea datelor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA).
DNA indică un prejudiciu total de 1.884.767 lei, sumă despre care procurorii afirmă că ar fi fost obținută pe nedrept în numele asociației.
Pentru recuperarea prejudiciului, în cauză s-au dispus:
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii. APIA a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 1.884.767 lei.
Recomandate
Iașul raportează investiții de aproximativ 133 milioane euro (aprox. 665 milioane lei) din PNRR , iar miza imediată este trecerea de la achiziții și lucrări la utilizarea efectivă a noilor capacități în transport și educație , potrivit Economedia . Municipalitatea spune că finanțarea acoperă 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei. Banii au fost direcționați către modernizarea transportului public, construirea de locuințe pentru tineri, reabilitarea energetică a școlilor și blocurilor, dotarea unităților de învățământ și modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Ce s-a livrat deja din finanțarea PNRR Conform informațiilor prezentate, între investițiile finalizate se numără: achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice ; construirea a 188 de locuințe pentru tineri în zona Grădinari – Metalurgie; reabilitarea termică a 21 de clădiri școlare ; dotarea a 63 de unități de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale; instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate ; lucrări de reabilitare energetică pentru mai multe blocuri de locuințe (fără un număr precizat). Ce urmează: extinderi de licee aproape de final, cu termen indicat pentru septembrie Două proiecte încă în execuție – extinderea Colegiului Național „Mihai Eminescu” și a Liceului „Miron Costin” – au ajuns la un stadiu de aproximativ 96% , lucrările fiind contractate în ianuarie 2026. Acestea presupun amenajarea a 17 săli noi de clasă . Primarul Mihai Chirica a indicat că noile săli ar urma să fie folosite din luna septembrie, ceea ce mută accentul de pe execuție pe punerea în funcțiune și integrarea în activitatea curentă a școlilor și a rețelei de transport public. [...]
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR , un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul . Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical. Suspiciunea centrală: buget „umflat” prin oferte neautentice Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice. „Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.” Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR. Cum a ajuns cazul la EPPO și cine a participat la percheziții Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) . Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European . La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. [...]
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR : potrivit Antena 3 , miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite. Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră. Cele 6 legi de care depind jaloanele: ce e adoptat și ce e blocat Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice: Legea de modificare a Codului administrativ (adoptată) Legea privind recompensarea performanței pentru angajații din ANAF (adoptată) Legea decarbonizării (adoptată) Codul Urbanismului (adoptat) Legea ANI (nepromulgată) Legea salarizării (blocată) Jaloanele cu risc: Legea ANI și Legea salarizării Legea ANI: circuit legislativ încă neînchis Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „ amendamentului Fritz ”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. „Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului. Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei. Legea salarizării unice: blocaj politic și presiune bugetară Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație. În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Un alt risc: „reversibilitatea” pe energie, după amendamentele la decarbonizare Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată. Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei). Context: ce mai includ jaloanele din pachet Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și: utilizarea terenurilor de stat (prin ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă (jalonul 509 – lege adoptată); Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315 – adoptat în Camera Deputaților, revine la Senat); decarbonizarea încălzirii și răcirii (jalonul 128 – lege adoptată în iulie), cu prevederi care includ și prosumatorii și stocarea energiei; este menționat și un program pus în consultare publică, cu buget total de 400 milioane lei și finanțare de până la 15.000 lei/beneficiar pentru baterii; reforma ANAF (jalonul 197), inclusiv legislație de tip „bonus-malus” pentru inspectori; modernizarea sistemului de gospodărire a apelor (jalonul 4), inclusiv schimbări pentru mecanismul economic al „Apelor Române”. În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material. [...]
O sesiune de finanțare GAL MMTMM pentru tineri și femei rămâne deschisă până pe 21 august 2026 , cu un prag minim de selecție de 20 de puncte, ceea ce face ca pregătirea proiectului (și a punctajului) să fie decisivă pentru accesarea banilor, potrivit Agronet . Apelul vizează „Dezvoltarea micilor afaceri pentru tineri și femei în teritoriul GAL MMTMM” și este încadrat la tipul de finanțare „Servicii”, în cadrul unei finanțări gestionate de GAL/ AFIR . Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . Cine poate aplica și în ce interval Sesiunea este destinată tinerilor și femeilor din aria locală acoperită de GAL MMTMM. Calendarul depunerii este indicat ca fiind cert: deschidere: 23 iulie 2026; termen-limită: 21 august 2026. La data de 21 august 2026, apelul figurează cu statut „deschis”, astfel că solicitanții trebuie să se încadreze în intervalul anunțat. Buget, plafon și intensitatea sprijinului: ce înseamnă fiecare Datele din apel separă explicit trei repere: buget total al sesiunii: 200.000 ; suma maximă de sprijin: 200.000 ; intensitatea sprijinului: 100% (finanțare integrală, conform apelului). În plus, este menționat distinct un plafon de depunere a proiectelor de 400.000,00 euro (aprox. 2,0 milioane lei) , precizat ca plafon de depunere și care nu trebuie confundat cu bugetul sesiunii sau cu suma maximă de sprijin. Condiția de selecție: prag minim de 20 de puncte Pentru proiecte este stabilit un prag minim de selecție de 20,00 puncte . Practic, proiectele trebuie să atingă acest nivel minim de punctaj, conform condițiilor din apel, pentru a intra în selecție. Documentele și informațiile actualizate sunt disponibile în fișa finanțării și în pagina apelului din Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Renegocierea PNRR a tăiat masiv din proiectele de transport și energie, iar IMM România avertizează că fără prioritizare fondurile UE riscă să repete eșecul. Într-o analiză citată de Economedia , președintele IMM România, Florin Jianu , spune că statul ar trebui să programeze finanțările europene pe „câteva obiective majore”, aliniate la nevoile economiei și la capacitatea de coordonare, pentru a evita un nou program „eșuat”. „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei (…) și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.” Analiza IMM România vizează patru domenii considerate „cele mai vizibile” și importante: infrastructura rutieră (autostrăzi), infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Documentul este publicat cu câteva săptămâni înainte de termenul de 31 august indicat ca final al implementării PNRR, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ajustări ale portofoliului de proiecte. Transport: autostrăzile, cele mai lovite, cu reducere de peste 40% Componenta de autostrăzi este prezentată drept una dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7, A8, A3 și A1 Lugoj–Deva), două autostrăzi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%. La calea ferată, reducerea ar fi venit mai degrabă prin eliminarea unor loturi din proiecte mai mari, nu prin tăierea unui coridor întreg. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, dar cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, iar din coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseu. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial. Energie: proiecte eliminate integral și contracte suspendate În energie, IMM România indică o afectare „structurală”, nu doar financiară: renegocierea ar fi inclus eliminări integrale, precum producția de baterii (buget de 150 milioane de euro), și suspendări unilaterale de contracte, între care hidrogenul verde și fabricarea de panouri fotovoltaice. Digitalizare: execuție sub 22% și întârzieri la proiectele mari Pe componenta C7 (Transformare digitală), descrisă ca fiind cea mai „granulară” dintre cele analizate (20 de măsuri coordonate de mai multe instituții), execuția globală rămâne redusă, sub 22% din buget. Tiparul identificat: proiectele mari (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au o execuție financiară mult sub cea a proiectelor mai mici. Ce a rămas, ce s-a pierdut și ce înseamnă pentru economie Concluzia IMM România consemnează un impact pozitiv în infrastructură: aproximativ 257 km de autostradă și modernizarea a circa 220 km de cale ferată. În același timp, organizația enumeră principalele minusuri, între care: renunțarea la producția de baterii și la producția de panouri fotovoltaice, cu pierderea unor oportunități de dezvoltare industrială pe lanțuri de valoare în energie; reducerea țintelor de infrastructură de la aproximativ 429 km la 257 km la autostrăzi și de la aproximativ 328 km la 220 km la calea ferată. Pentru IMM-uri, analiza susține că digitalizarea a avut un impact direct mai redus, deoarece investițiile au fost orientate preponderent către proiecte ale sectorului public. Confederația mai afirmă că, încă din etapa de elaborare, PNRR a avut limite de consultare cu partenerii sociali, iar propunerile IMM România nu au fost reflectate în forma finală: organizația ar fi propus 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce în PNRR au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, plus vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, idee care nu a fost preluată. În zona de antreprenoriat și inovare, IMM România menționează propuneri precum „Romania Tech Nation” (pentru 20.000 de start-up-uri digitale) și programul EQUITY (acces la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și scale-up-uri). În practică, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, este descrisă ca fiind dificilă. [...]
Reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR cu 113,18 milioane lei, este prezentată de autorități drept un proiect „model” într-un program care a lăsat restul barajelor în urmă , fiind singurul obiectiv de acest tip finalizat dintre cele prevăzute inițial, potrivit Agerpres . Mesajul central al vizitei de la Oradea a fost că investiția deblochează beneficii concrete – apă, protecție la inundații și energie – după ani de stagnare. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectul a fost „blocat timp de mai mulți ani” și „nu aducea beneficii nici pentru mediu, nici pentru producția de energie electrică”, iar lucrările au fost finalizate cu finanțare prin PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ). De ce contează: un baraj finalizat, restul proiectelor au rămas pe dinafară Vicepremierul interimar Tanczos Barna a numit proiectul Leșu „un succes uriaș”, subliniind că este singurul baraj finalizat dintre cele prevăzute inițial în PNRR. În același registru, prefectul Marcel Dragoș a afirmat că, din „13 sau 14 baraje” pe care România le putea reabilita prin PNRR, „din păcate, acesta este singurul”. În plan local, Dragoș a legat direct investiția de contextul secetei și de riscurile de alimentare cu apă, apreciind că barajul este „o mană cerească” pentru județ și că poate sprijini inclusiv dezvoltarea turistică în zonă. Ce s-a făcut efectiv și cât a costat Reabilitarea barajului Leșu a început în mai 2025 și a fost realizată prin PNRR cu 113,18 milioane de lei, fără TVA , conform aceleiași surse. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, „după 12 ani”. Proiectul include, potrivit informațiilor prezentate la fața locului, soluții tehnice și de mediu, între care: impermeabilizare cu geomembrană (membrană sintetică pentru etanșare); monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică; scară de pești; insule plutitoare cu vegetație; panouri solare. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus că lucrarea combină punerea în siguranță a infrastructurii cu tehnologii moderne și măsuri de protecție a mediului și a precizat că barajul este dotat cu sisteme care transmit automat, în timp real, date despre infiltrații, volumul și temperatura apei și funcționarea echipamentelor. Impact operațional: apă, secetă și protecție la inundații Autoritățile au indicat trei efecte urmărite prin investiție: asigurarea alimentării cu apă pentru comunitățile din zonă, combaterea efectelor secetei și protecția împotriva inundațiilor , alături de refacerea biodiversității. Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române ”, Doru-Dragoș Cazan, a spus că experiența acestui proiect ar trebui valorificată și pentru alte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor, iar directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor, a descris implementarea ca pe o perioadă „foarte dură”, cu multe probleme, dar cu un rezultat „foarte bun”. [...]
