Știri
Știri din categoria Fonduri europene
DNA a trimis în judecată un dosar de fraudă cu fonduri europene de 1.884.767 lei, iar APIA s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului, potrivit AGRO TV. Cazul vizează o asociație de crescători de animale din comuna Drăgușeni (județul Iași) și are implicații directe asupra modului în care sunt verificate cererile de sprijin pe pășune.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a două persoane și a asociației, într-un dosar care acoperă o perioadă lungă, din 2010 până în 2024, conform rechizitoriului citat în articol.
Conform buletinului informativ al DNA menționat de publicație, inculpații sunt:
Potrivit rechizitoriului, în perioada 17 mai 2010 – 7 iunie 2024 ar fi fost depuse la APIA 13 cereri unice de plată pentru sprijin pe suprafața de pășune. Procurorii susțin că președintele asociației ar fi dat în mod repetat declarații false, ar fi folosit declarații incomplete și documente false/inexacte, inclusiv cu semnături falsificate, care ar fi atestat necorespunzător adevărului:
În rechizitoriu este dat și un exemplu privind tabele nominale în care ar fi figurat persoane fără calitatea de membri, iar o parte dintre semnături ar fi fost falsificate.
Separat, anchetatorii ar fi identificat probe că, în perioada 26 mai 2020 – 10 mai 2023, președintele asociației ar fi determinat un medic veterinar să emită patru adeverințe care ar fi atestat, „fără vinovăție”, aspecte necorespunzătoare adevărului privind numărul de animale transferate către asociație pe o perioadă determinată, iar ulterior ar fi determinat introducerea datelor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA).
DNA indică un prejudiciu total de 1.884.767 lei, sumă despre care procurorii afirmă că ar fi fost obținută pe nedrept în numele asociației.
Pentru recuperarea prejudiciului, în cauză s-au dispus:
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Iași, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii. APIA a comunicat că se constituie parte civilă cu suma de 1.884.767 lei.
Recomandate
Iașul raportează investiții de aproximativ 133 milioane euro (aprox. 665 milioane lei) din PNRR , iar miza imediată este trecerea de la achiziții și lucrări la utilizarea efectivă a noilor capacități în transport și educație , potrivit Economedia . Municipalitatea spune că finanțarea acoperă 25 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 700 de milioane de lei. Banii au fost direcționați către modernizarea transportului public, construirea de locuințe pentru tineri, reabilitarea energetică a școlilor și blocurilor, dotarea unităților de învățământ și modernizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Ce s-a livrat deja din finanțarea PNRR Conform informațiilor prezentate, între investițiile finalizate se numără: achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice ; construirea a 188 de locuințe pentru tineri în zona Grădinari – Metalurgie; reabilitarea termică a 21 de clădiri școlare ; dotarea a 63 de unități de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale; instalarea a 150 de insule ecologice digitalizate ; lucrări de reabilitare energetică pentru mai multe blocuri de locuințe (fără un număr precizat). Ce urmează: extinderi de licee aproape de final, cu termen indicat pentru septembrie Două proiecte încă în execuție – extinderea Colegiului Național „Mihai Eminescu” și a Liceului „Miron Costin” – au ajuns la un stadiu de aproximativ 96% , lucrările fiind contractate în ianuarie 2026. Acestea presupun amenajarea a 17 săli noi de clasă . Primarul Mihai Chirica a indicat că noile săli ar urma să fie folosite din luna septembrie, ceea ce mută accentul de pe execuție pe punerea în funcțiune și integrarea în activitatea curentă a școlilor și a rețelei de transport public. [...]
Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile , după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia . Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027. Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit. Cum se finanțează proiectul Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA) . Structura de finanțare menționată include: aprox. 20,14 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ; 16,62 milioane de lei de la bugetul de stat . Restul sumei nu este detaliat în materialul citat. Ce include modernizarea și unde se intervine Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita , cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita . Lucrările prevăzute includ, între altele: refacerea aleilor și înlocuirea mobilierului urban; modernizarea locurilor de joacă, inclusiv un loc de joacă senzorial și unul pentru copii cu dizabilități; amenajări pentru sport, șah, picnic și activități în aer liber, plus o zonă multifuncțională pentru sport; plantări de arbori, arbuști și plante perene, cu păstrarea vegetației valoroase existente; sistem automatizat de irigații; piste de alergare și biciclete pe malul lacului. Context: autorizare începută în 2024 Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024 , iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată. Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane . [...]
UE a deblocat 6,6 miliarde de euro (aprox. 33 miliarde lei) pentru sprijin militar legat de Ucraina , bani care vor acoperi atât finanțarea unor programe comune, cât și rambursarea cheltuielilor deja făcute de statele membre, potrivit Economedia . Suma provine din Facilitatea Europeană pentru Pace , un instrument folosit de țările UE pentru a finanța asistență militară acordată statelor din afara Uniunii și pentru a rambursa guvernelor costurile ajutorului militar livrat. Din fondurile deblocate, 900 milioane de euro (aprox. 4,5 miliarde lei) sunt alocate Misiunii UE de asistență militară pentru Ucraina, iar 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) este destinat finanțării unor noi achiziții comune de echipamente, a indicat șefa diplomației europene, Kaja Kalas, într-un mesaj pe X. Restul de 4,7 miliarde de euro (aprox. 23,5 miliarde lei) ar urma să fie folosit pentru rambursarea cheltuielilor suportate de statele membre. Unele guverne au anunțat deja că intenționează să direcționeze o parte din aceste rambursări către Ucraina, însă nu este clar câți bani vor ajunge direct la Kiev , deoarece decizia depinde de fiecare stat în parte. De ce contează: deblocarea schimbă fluxul de rambursări și achiziții comune Din perspectivă economică și operațională, decizia are două efecte imediate: pune în mișcare plăți restante către statele membre (prin rambursări) și creează spațiu bugetar pentru achiziții comune de echipamente, ceea ce poate accelera livrările și poate reduce costurile prin comenzi agregate. Context: fonduri blocate luni de zile Resursele destinate Ucrainei au fost blocate în acest fond timp de luni, inițial de precedentul guvern ungar condus de premierul Viktor Orbán , favorabil Rusiei, potrivit informațiilor citate de Economedia din Agerpres. [...]
Instituțiile publice pot accesa 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei) pentru a-și reduce costurile cu energia prin investiții în producția și stocarea energiei din surse regenerabile, potrivit Newsweek . Finanțarea este anunțată ca fiind derulată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și vine din Fondul pentru Modernizare . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a comunicat, într-o postare pe Facebook, lansarea a două programe de finanțare, cu un buget total de 650 de milioane de euro. Conform informațiilor citate de publicație din news.ro, alocarea este de 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pe beneficiar , iar cererile de finanțare se pot depune începând cu 28 septembrie . Cine poate primi banii și pentru ce investiții Scopul declarat al programelor este sprijinirea instituțiilor publice pentru instalarea de sisteme fotovoltaice și capacități de stocare a energiei (de regulă, baterii care permit utilizarea energiei produse și în afara intervalelor cu soare). În lista de beneficiari menționată de ministru intră: primării; consilii județene; spitale publice; universități; unități de cult; centre sociale; alte instituții publice. De ce contează: impact direct în bugete și în funcționarea serviciilor publice Miza economică a finanțării este reducerea facturilor la energie pentru instituțiile care deservesc comunitatea și creșterea independenței energetice, prin producție proprie și stocare. În practică, programul poate diminua presiunea pe bugetele locale și pe bugetele instituțiilor mari consumatoare (precum spitalele), mai ales în perioade cu prețuri volatile la energie. Publicația mai trimite la un material separat despre o inovație în zona panourilor solare, disponibil aici: Newsweek . [...]
Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare , potrivit ZF . Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR. Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă. Cum se împart banii și ce capacități se instalează Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii): Fabrica : 1.078.000 de euro (aprox. 5,7 mil. lei) pentru 2 MW , cu un autoconsum estimat la circa 90,3% din energia produsă. Ferma : 726.417 euro (aprox. 3,8 mil. lei) pentru 1,3 MW , cu un autoconsum estimat la 97,2% . Ce urmează: contractare și fereastra de contestații Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea. Context bursier și financiar Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei , în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei , după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei , în creștere cu 1,7% , conform datelor prezentate de publicație. [...]
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
