Știri
Știri din categoria Agricultură
O posibilă fraudă în SNIIA riscă să submineze controlul pestei și exporturile, după ce 75 de oi declarate oficial ucise într-un focar din Tulcea au fost găsite vii într-o exploatație din Cluj, potrivit Agro Business. Cazul pune sub presiune credibilitatea sistemului național de trasabilitate a animalelor și poate avea consecințe economice și sanitar-veterinare.
Animalele figurau în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind eliminate în cadrul măsurilor de combatere a unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea, însă au fost identificate în viață la sute de kilometri distanță, în județul Cluj. Situația ridică suspiciuni de înregistrare de date false în sistem și de obținere nelegală de despăgubiri, dar și de reintroducere în circuitul zootehnic a unor animale care ar fi trebuit eliminate conform legislației sanitar-veterinare.
În contextul epidemiei de Pestă a Micilor Rumegătoare, o astfel de practică poate compromite mecanismele de control ale bolii, cu efecte în lanț asupra sectorului. Publicația notează că miza nu este doar una de conformare administrativă, ci și una economică: afectarea credibilității controalelor poate influența exporturile României de animale vii și produse de origine animală.
ANSVSA a anunțat declanșarea unei anchete extinse pentru verificarea lanțului de trasabilitate și identificarea persoanelor implicate. Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a indicat că instituția va aplica sancțiuni administrative, va retrage drepturi de operare în sistem și va sesiza organele de urmărire penală.
„Să înregistrezi electronic uciderea unor animale, să primești despăgubiri pentru ele, dar să le ții fizic în viață și să le muți în alt capăt al țării este o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce împiedică exporturile la nivel național. Vom aplica cele mai dure sancțiuni administrative, vom retrage drepturile de operare în sistem și vom sesiza imediat organele de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Lucrurile nu pot continua astfel.”
Autoritatea precizează că animalele au fost izolate și puse sub sechestru sanitar-veterinar, urmând să fie testate și expertizate pentru eliminarea riscurilor epidemiologice. În paralel, inspectorii verifică implicarea operatorilor economici și a medicilor veterinari împuterniciți care au introdus datele în SNIIA, aceștia riscând pierderea dreptului de operare, sancțiuni administrative și răspundere penală, în funcție de concluziile anchetei.
ANSVSA mai arată că verificările vor fi extinse la nivel național pentru a identifica eventuale situații similare, iar ancheta în desfășurare va stabili dacă este un incident izolat sau un mecanism fraudulos mai amplu.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
Campania de vaccinare a ovinelor, prevăzută să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, devine o condiție operațională pentru reluarea și stabilizarea exporturilor de animale vii , potrivit Mediafax . ANSVSA spune că Planul de Acțiune pentru sectorul ovin, aprobat la nivel european, nu mai are nevoie de un vot sau de o aprobare formală din partea Comisiei Europene pentru a fi pus în aplicare. Planul respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 361/2022, iar ANSVSA îl consideră „aprobat” din perspectiva formei și conținutului. În practică, calendarul depinde de livrarea dozelor din Banca Europeană de Vaccinuri și de finalizarea achiziției pentru restul necesarului. Calendarul și pașii făcuți cu Comisia Europeană ANSVSA indică o succesiune de etape derulate în a doua jumătate a lunii septembrie: 14–17 septembrie: forma finală a Planului de Acțiune și solicitarea de doze au fost agreate cu Comisia Europeană, la întâlnirea șefilor serviciilor veterinare din UE, în Irlanda; 17 septembrie: celelalte state membre au fost informate în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF) ; 21 septembrie: ANSVSA a transmis oficial Comisiei Europene solicitarea de sprijin cu „un număr cât mai mare” de doze din Banca Europeană de Vaccinuri. Campania de vaccinare este „previzionată” să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026 , imediat după primirea dozelor din bancă. În paralel, autoritatea spune că urgentează procedurile administrative pentru achiziția restului de doze. Ce se vaccinează și unde Planul prevede vaccinări diferențiate, în funcție de boală și de arealul de risc: pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) : vaccinare exclusiv în județele Constanța și Tulcea (Dobrogea, areal de risc); pentru Variola Ovină și Caprină (VOC) : vaccinare la nivelul întregii țări . De ce contează pentru exporturi și pentru lanțul de procesare ANSVSA leagă explicit implementarea planului de reluarea și stabilitatea exporturilor de animale , subliniind o separare între trasabilitatea animalelor vii și regimul produselor procesate: carne și produse procesate: planul nu afectează schimburile comerciale cu carne (carcase), lapte și produse lactate din zonele libere; unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea „fără restricții”; animale vii către state terțe: deși regulile UE impun condiții severe în interiorul Pieței Unice, ANSVSA afirmă că a securizat acorduri bilaterale cu șase piețe terțe (Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia), iar după implementarea vaccinării exporturile ar urma să se poată relua prin coridoare logistice maritime și aeriene directe . Riscul major indicat de autoritate ANSVSA avertizează că eficiența planului și respectarea calendarului de ridicare a restricțiilor depind „critic” de disciplina operatorilor economici, iar factorul care poate periclita calendarul este reprezentat de mișcările clandestine de animale și comerțul ilegal . [...]
ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece , odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană , potrivit Economedia . Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare. Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică. „Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.” România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală. Ce presupune, concret, „biosecuritatea” cerută în campanie Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ: limitarea intrării persoanelor, vehiculelor, uneltelor și lăzilor doar la situațiile necesare; curățarea și dezinfectarea periodică a spațiilor, în special după fiecare ciclu de producție; folosirea acoperișurilor solide, a pereților etanși și a împrejmuirilor bine închise; separarea speciilor (găini, rațe, curcani) pentru a reduce transmiterea între ele; recunoașterea semnelor de îmbolnăvire (scăderea consumului de hrană sau apă, mortalitate bruscă, semne respiratorii). Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene. De ce contează pentru sectorul avicol Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.) [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Exporturile de animale vaccinate către piețele din afara UE ar putea fi reluate în cel mult o lună , ceea ce ar debloca o ieșire comercială importantă pentru crescătorii români afectați de lipsa piețelor de desfacere, pe fondul problemelor de furaje și apă, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul PNL Daniel Buda , vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, după discuții cu comisarul european Oliver Varhelyi (portofoliul sănătate și bunăstarea animalelor). Miza este una operațională și economică: reluarea exporturilor ar permite fermierilor să-și planifice „managementul fermelor” și să evite acumularea de animale fără piață, într-un moment în care costurile și riscurile cresc din cauza secetei. Condiția: vaccinarea și acordul pentru export către țări terțe Buda a spus că deblocarea exporturilor ar viza „animale care vor fi vaccinate” și a invocat „promisiuni ferme” din partea Comisiei Europene privind livrarea a peste 1.300.000 de doze pentru vaccinarea animalelor împotriva pestei micilor rumegătoare. „În maxim o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Varhelyi, vor fi deblocate exporturile către țările terțe de animale care vor fi vaccinate.” În logica prezentată de eurodeputat, vaccinarea ar funcționa ca element-cheie pentru ridicarea blocajului comercial și pentru reluarea accesului la piețe din afara Uniunii Europene. Context: presiune pe ferme și tensiuni în jurul protestelor În același briefing, Daniel Buda a descris dificultăți acute în ferme, menționând lipsa de furaje și de apă și efectul direct al lipsei unei piețe unde animalele să poată fi vândute. Separat de componenta economică, eurodeputatul a criticat „parazitarea” protestelor de marți de la București de către „forțele extremiste”, susținând că problemele fermierilor trebuie rezolvate prin măsuri și sprijin instituțional, nu prin escaladare. Ce urmează și ce rămâne neclar Informația-cheie rămâne un termen estimativ („maximum o lună”) și o promisiune de la nivelul Comisiei Europene privind dozele de vaccin și posibilitatea exportului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al livrării dozelor, procedura concretă de deblocare sau ce țări terțe ar urma să redeschidă efectiv importurile, astfel că impactul final depinde de implementarea acestor pași. [...]
România ar putea urca producția de porumb la circa 7,8 milioane de tone, în pofida scăderii suprafeței cultivate , pe fondul unui randament mediu estimat la 4,64 tone/hectar, potrivit unei analize publicate de Economica , care citează datele JRC (Serviciul Științific al Comisiei Europene) și informații ale Ministerului Agriculturii . JRC a revizuit în septembrie prognoza pentru porumb cu 4% în plus, după ce în august crescuse deja estimarea cu încă 3% față de iulie. La nivel de randament, estimarea de 4,64 tone/hectar ar însemna un plus de 18% față de anul trecut și cu 15% peste media ultimilor cinci ani, conform datelor Comisiei Europene. Porumb: randament „record din 2022 încoace”, dar pe mai puține hectare Publicația notează că este un record de randament din 2022 încoace, în condițiile în care în 2021 media a fost de 5,8 tone/hectar. În același timp, Institutul Național de Statistică indică pentru 2025 un randament mediu de 3,53 tone/hectar, ceea ce ar face ca diferența până la nivelul estimat de JRC să fie și mai mare (31,4%). Pe partea de suprafață, datele furnizate de Ministerul Agriculturii arată că fermierii au cultivat anul acesta peste 1,6 milioane de hectare cu porumb, față de 1,9 milioane de hectare cu un an în urmă, când producția a fost de 6,8 milioane de tone. În acest context, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 7,8 milioane de tone, peste nivelurile din 2024 (5,9 milioane de tone) și 2025 (6,8 milioane de tone). Floarea-soarelui: revenire peste 2 milioane de tone, după doi ani de secetă Comisia Europeană a revizuit în sus și estimarea pentru floarea-soarelui, până la 2,2 tone/hectar, cu 9% peste estimarea din august. Randamentul ar fi cu 29% peste anul trecut și cu 20% peste media ultimilor cinci ani. În termeni de volum, România ar putea ajunge la aproximativ 2,7 milioane de tone, după doi ani sub pragul de 2 milioane de tone, pe fondul secetei. Suprafața cultivată ar fi fost cu 13,7% mai mare decât anul trecut, la 1,2 milioane de hectare. Soia: randament mai bun, dar producție frânată de reducerea suprafeței Pentru soia, prognoza JRC indică un randament de 2,34 tone/hectar, cu 8% peste estimarea din august, cu 16% peste producția din 2025 și cu 11% față de media ultimilor cinci ani. Totuși, producția totală ar urma să fie limitată de scăderea suprafeței cultivate cu peste 14%, de la 101.791 de hectare la 87.000 de hectare, ceea ce ar duce producția la aproximativ 203.600 de tone, cu peste 7% sub nivelul anului trecut. [...]
