Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR, un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul. Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu.
Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical.
Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice.
„Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.”
Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR.
Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European.
La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române.
EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.
Recomandate
AmCham avertizează că întârzierile la reformele din PNRR pot reaprinde riscul de retrogradare a ratingului României , într-un moment în care piețele și investitorii „evaluează rezultatele, nu intențiile”, potrivit Economedia . Organizația cere autorităților să accelereze implementarea reformelor asumate, pe fondul apropierii termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și accesarea ultimei tranșe de finanțare europeană. Camera de Comerț Americană în România susține că România se află „într-un moment decisiv pentru credibilitatea sa” și că evaluările curente ale piețelor financiare, ale investitorilor și ale partenerilor economici se concentrează pe capacitatea statului de a livra rezultate concrete. În acest context, AmCham indică drept vulnerabilitate majoră întârzierile în reforme și incertitudinile economice. Organizația atrage atenția că, la doar un an după reconfirmarea calificativului de țară „recomandat pentru investiții” (investment grade), bazată pe perspectiva consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, „pericolul retrogradării revine”. În paralel, România se află în etapa finală a procesului de aderare la OECD, iar aceste evaluări au în comun analiza fundamentelor macroeconomice și a credibilității statului în respectarea angajamentelor. De ce contează PNRR în ecuația credibilității și a finanțării AmCham subliniază că mediul de afaceri și populația „au suportat deja costurile” măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în așteptarea reformelor structurale și a proiectelor de investiții promise. „Nerespectarea angajamentelor asumate decredibilizează România, cu efecte negative imediate, dar și pe termen lung” În viziunea organizației, miza este dublă: utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și menținerea ratingului de țară, cu efect direct asupra atractivității pentru investiții. Ce solicită mediul de afaceri și ce efecte vede deja în economie AmCham cere o „mobilizare transpartinică” pentru menținerea României pe o traiectorie economică sustenabilă și pentru evitarea unor noi întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Totodată, organizația avertizează că incertitudinea internă prelungită și lipsa unei direcții clare afectează deja climatul investițional: investitorii devin mai prudenți în lansarea de proiecte noi, iar companiile depun eforturi tot mai mari pentru menținerea activității și a locurilor de muncă. În final, AmCham cere ca finalizarea la timp a PNRR, continuarea reformelor structurale, reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) și dezvoltarea economică strategică să devină priorități pentru decidenții politici și guvernamentali. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
România riscă să piardă bani europeni și să fie obligată să returneze sume deja cheltuite dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate la timp, avertizează europarlamentarul Eugen Tomac , potrivit Mediafax . Miza, în lectura sa, este una economică: o eventuală blocare a finanțărilor ar suprapune o criză financiară peste actuala criză politică. Într-o intervenție la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a spus că pierderea fondurilor europene ar împinge România într-o „criză suprapusă cu cea politică”, pe care o descrie drept „extrem de periculoasă”. „Dacă vom pierde fondurile europene, țara intră într-o criză suprapusă cu cea politică, extrem de periculoasă. Și o spun cât se poate de apăsat: pierderea fondurilor europene va fi un dezastru pentru România.” Fereastră scurtă pentru proiectele asumate în PNRR Tomac susține că autoritățile mai au „doar câteva săptămâni” pentru a închide proiectele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În acest context, el a punctat că întârzierile acumulate în ultimii ani comprimă calendarul de implementare într-o perioadă foarte scurtă. „Mai avem câteva săptămâni în care putem să închidem ceea ce nu s-a reușit în patru ani de zile. Noi ne-am asumat aceste angajamente.” Riscul dublu: fonduri pierdute și bani de returnat Pe lângă pierderea finanțărilor europene, Tomac atrage atenția asupra unui risc suplimentar: România ar putea fi obligată să restituie bani deja cheltuiți, dacă proiectele nu sunt recepționate integral. El a invocat situația unor șantiere unde lucrările ar fi realizate în proporție de 90%, dar unde condițiile contractuale ar impune recepția la 100% pentru ca finanțarea să rămână eligibilă. „Pe lângă riscul de a pierde banii pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea Europeană, există riscul să restituim banii pe care i-am cheltuit. Sunt foarte multe șantiere unde lucrările sunt în proporție de 90% finalizate, însă contractele sunt foarte clare: recepția trebuie făcută în proporție de 100%.” [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Parchetul European investighează posibile nereguli la fonduri UE de până la 300 mil. euro (aprox. 1,5 mld. lei) legate de grupul Agrofert , deținut anterior de premierul ceh Andrej Babiš, potrivit HotNews . Dosarul ridică miza financiară a controalelor privind conflictele de interese și utilizarea banilor europeni în companii conectate politic. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO) , instituția UE care anchetează fraude ce afectează bugetul Uniunii, condusă de Laura Codruța Kovesi . Informația a fost relatată inițial de Reuters și preluată de Agerpres. Ce verifică EPPO și care este miza financiară Conform publicației cehe Seznam Zpravy, EPPO investighează două direcții: folosirea recentă a fondurilor europene de către companii asociate în trecut cu Babiš; dacă autoritățile cehe ar fi trebuit să ceară rambursarea a aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei ) din fonduri plătite companiilor lui Babiš într-o perioadă anterioară în care acesta a fost prim-ministru (2017–2021). Babiš și-a construit un imperiu de afaceri în agricultură, alimentație și industria chimică, inclusiv grupul Agrofert , care cuprinde sute de companii și accesează anual fonduri europene „de zeci de milioane de euro”, potrivit materialului. Cooperarea cu autoritățile cehe și disputa privind „separarea” de Agrofert Seznam Zpravy susține că EPPO a cerut poliției cehe să coopereze în anchetă. Agenția cehă de combatere a criminalității organizate a transmis că „gestionează această chestiune” conform instrucțiunilor primite de la EPPO, fără alte detalii. După revenirea la conducerea guvernului la sfârșitul anului trecut, Babiš a transferat acțiunile deținute în Agrofert către un fond fiduciar independent și a afirmat că măsura depășește cerințele reglementărilor cehe și europene privind conflictele de interese. Oponenții săi contestă însă dacă acest aranjament îl separă suficient de grup, iar Seznam Zpravy face referire la documente fiduciare nepublicate care ar sugera că membri ai familiei ar putea prelua controlul după ce Babiš părăsește funcția. De unde a pornit cazul Partidul Piraților, din opoziție, a declarat că ancheta EPPO ar urma unei plângeri depuse de formațiune privind folosirea fondurilor europene de către companiile lui Babiš în trecut. Ministrul ceh al Finanțelor, Alena Schillerova, a spus că este convinsă că premierul și-a rezolvat situațiile care ar fi putut implica conflicte de interese. Context politic Babiš conduce partidul ANO, care a câștigat alegerile legislative din octombrie anul trecut, și guvernează într-o coaliție cu „Motoriștii” și formațiunea de extremă dreapta SPD. După summitul NATO de săptămâna trecută, premierul de la Praga a anunțat că Republica Cehă nu va participa la pachetul de sprijin de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de statele Alianței. În acest moment, sursa nu oferă detalii despre fapte concrete investigate sau despre eventuale acuzații, ci doar despre deschiderea investigației și cooperarea solicitată autorităților cehe. [...]
