Știri
Știri din categoria Fonduri europene
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități, prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media, care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, făcute la Oradea.
Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj.
Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt:
Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile.
Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe.
Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile.
Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări.
Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie.
Recomandate
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro (aprox. 43,5 miliarde lei) din PNRR până la finalul lui august 2026 , pe fondul întârzierilor și al blocajelor legislative, potrivit unei analize citate de Economica , semnată de consultantul economic Adrian Negrescu. Negrescu susține că, deși PNRR a fost prezentat inițial drept „proiectul de țară” care urma să modernizeze România, bilanțul de la finalul perioadei de implementare indică un eșec „major” din punct de vedere investițional și instituțional. În evaluarea sa, 95% din perioada de implementare este deja consumată, iar termenul-limită „absolut” este la finalul lunii august 2026. Cât s-a încasat și ce s-a pierdut deja Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Raportat la fondurile recalculate, gradul de încasare ar fi de 61%, iar raportat la valoarea inițială a programului, de 29 miliarde euro, ar fi de 44%, pe care Negrescu îl numește „catastrofal”. În același timp, el afirmă că România a pierdut deja: 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din Cererea de plată numărul trei; 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei) în urma renegocierii din 2025, pe care o pune pe seama întârzierilor acumulate. Blocajul legislativ, accentuat de Guvernul interimar Un element central al riscului de pierdere a banilor rămași este blocajul normativ, în condițiile în care, în opinia lui Negrescu, un Guvern interimar nu poate folosi instrumente precum angajarea răspunderii sau ordonanțele de urgență pentru a promova rapid actele necesare. Ca soluție de avarie, el indică convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare , pentru adoptarea „în ritm de alertă” a legilor care condiționează accesul la finanțare. Șase proiecte legislative cu mize de aproape 5,2 miliarde de euro Negrescu enumeră șase proiecte legislative rămase, pe care le consideră cele mai importante și care, cumulat, ar însuma 5,026 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), cu următoarele valori asociate: Legea privind salarizarea unitară: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind incompatibilitățile: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind funcția publică: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind Codul urbanismului: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Consultantul ridică semne de întrebare privind șansele ca aceste proiecte să fie aprobate într-o sesiune extraordinară, în intervalul rămas până la termenul-limită. De ce contează pentru economie Miza, în lectura lui Negrescu, nu mai este una de dezvoltare, ci de „management de criză” pentru a salva ce se mai poate: fără adoptarea rapidă a legislației și îndeplinirea jaloanelor și țintelor, fondurile rămase pot fi pierdute, deși România are nevoie de investiții în infrastructură, sănătate și modernizare. În plus, el pune performanța slabă pe seama unei construcții inițiale fără studii de impact solide și cu termene nerealiste, peste capacitatea administrativă a instituțiilor. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
Ministerul Energiei raportează plăți de 19,66 milioane euro (aprox. 98 mil. lei) într-o singură săptămână și un „stoc” de cereri în lucru de 133,85 milioane euro (aprox. 669 mil. lei), ceea ce indică presiune operațională pe fluxurile de decontare din PNRR și riscul ca întârzierile să afecteze ritmul proiectelor din energie, potrivit Economica . În intervalul 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru șapte cereri de transfer și o factură de asistență tehnică aferente proiectelor finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 19,66 milioane euro. Cereri în procesare și contracte reziliate: unde se vede blocajul Ministerul Energiei indică cereri de transfer în curs de procesare de aproximativ 133,85 milioane euro, corespunzătoare unui număr total de 82 de dosare, împărțite astfel: 35 de dosare din 2025, în sumă de 78,89 milioane euro; 47 de dosare din 2026, totalizând 54,96 milioane euro. În paralel, ministerul arată că au fost încetate/reziliate contracte în sumă de 67,07 milioane euro, un element relevant pentru capacitatea de implementare și pentru recalibrarea portofoliului de proiecte. Ce bani mai sunt disponibili și ce poate schimba renegocierea PNRR Valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 278,27 milioane euro (aprox. 1,39 mld. lei). Ministerul precizează însă că suma „poate fi ajustată” în funcție de dinamica implementării (inclusiv posibile încetări de contracte) și de procesul de negociere al PNRR derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană. Măsuri anunțate: prelungiri de termene și autorizare la etapa NPT În comunicatul citat, Ministerul Energiei spune că urmărește deblocarea și eficientizarea fluxurilor de plată și că a luat măsuri pentru prelungirea termenelor de implementare, astfel încât proiectele să folosească întreaga perioadă de eligibilitate din Regulamentul (UE) 2021/241. Totodată, ministerul afirmă că, deoarece 80% dintre cererile de transfer sunt finale, a prioritizat vizitele de monitorizare și analizează posibilitatea autorizării cererilor finale pentru proiectele care au obținut NPT (Notificarea de punere sub tensiune) — etapă la care investițiile finanțate prin PNRR sunt considerate finalizate. Ministerul mai susține că va procesa „cu celeritate” cererile de transfer și că dinamica plăților și numărul proiectelor în implementare ar contribui la modernizarea și tranziția energetică a României. [...]
Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea leagă instalarea rapidă a noului Guvern de accelerarea PNRR și de reducerea presiunii pe buget , potrivit HotNews . Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, cu puțin înainte de începerea Congresului PNL de la Romexpo , Veștea a anunțat că a discutat cu Florin Zaharia, propunerea sa pentru funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Miza, în formularea lui Veștea, este una de finanțe publice: întârzierile în implementarea PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot afecta direct bugetul de stat, într-un moment în care România a construit proiecțiile de venituri din fonduri europene „în oglindă” cu cheltuielile pentru investiții. PNRR, deficitul bugetar și „luna și jumătate” pierdută Veștea susține că „cea mai presantă temă” este finalizarea cât mai bună a implementării PNRR și afirmă că România „a pierdut o lună și jumătate” în care Guvernul nu a avut drept de inițiativă legislativă, ceea ce ar fi împiedicat îndeplinirea unor „jaloane și ținte” negociate cu Comisia Europeană. În același mesaj, premierul desemnat avertizează că incertitudinea politică reprezintă „un risc major” și explică legătura dintre atragerea banilor europeni și echilibrul bugetar: „Dacă nu reușim să atragem la timp sumele disponibile, lipsa acestor venituri europene se transformă într-o presiune suplimentară asupra bugetului de stat și complică gestionarea deficitului bugetar.” Propunerea pentru MIPE: Florin Zaharia Veștea spune că a discutat aceste teme cu Florin Zaharia, pe care îl numește „viitorul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene”. Potrivit informațiilor din articol, Zaharia este secretar de stat la Ministerul Finanțelor din iulie 2025. În mesajul citat, Veștea îl descrie pe Zaharia drept unul dintre principalii interlocutori ai României cu Comisia Europeană pe dosare legate de PNRR și menționează experiența acestuia în gestionarea fondurilor europene, bugetelor publice de investiții și relației cu autoritățile locale, precum și activitatea anterioară în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Context politic: anunț înaintea Congresului PNL Anunțul a fost făcut cu câteva minute înainte de Congresul PNL de la Romexpo, unde liberalii își aleg noua conducere. În același context, articolul notează că Ilie Bolojan este singurul candidat, după ce Veștea a renunțat la ideea unei candidaturi, iar premierul desemnat nu este prezent la Congres. Pentru contextul zilei congresului, HotNews trimite la un material separat despre eveniment. [...]
România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]
