Fonduri europene07 mai 2026
Curtea de Conturi a UE critică trasabilitatea fondurilor de redresare post-COVID - Franța, vizată pentru lipsa datelor despre beneficiarii finali
Curtea de Conturi a UE avertizează că transparența slabă poate afecta controlul asupra banilor din redresarea post-COVID , după ce a constatat dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și lipsa unor date sistematice despre cheltuielile reale, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și control: fără trasabilitate completă, verificarea utilizării fondurilor și prevenirea riscurilor (inclusiv de fraudă) devin mai complicate în viitoarele bugete ale Uniunii. Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare, în contextul efectelor economice și sociale ale pandemiei, care include 577 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi pentru statele membre. Ce a verificat Curtea și unde apar problemele Auditorii au analizat utilizarea fondurilor în zece state membre — Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania — urmărind fluxul banilor până la beneficiarii finali, companii și cetățeni. Curtea notează că, în toate țările auditate, „banii pot fi urmăriți”, însă în practică strângerea informațiilor se dovedește uneori foarte dificilă. Raportul indică două vulnerabilități principale: dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și a sumelor plătite; lipsa unor date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului. Un caz evidențiat explicit este Franța, criticată pentru „incapacitatea” de a furniza numele unei părți dintre beneficiarii planului. Autoritățile franceze au invocat, în răspunsul către Curte, dificultatea administrativă de a colecta informații despre beneficiarii finali și sumele plătite. De ce contează: diferențe între costuri estimate și costuri reale Curtea mai semnalează că, în mai multe țări, costul real al majorității măsurilor finalizate a ajuns să fie mai mic decât previziunile. Dacă tendința se confirmă, avertizează instituția, finanțarea totală primită de unele state membre ar putea diferi considerabil de costurile reale. În acest context, raportul cere ca lacunele de transparență și trasabilitate să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE. Răspunsul Comisiei Europene Comisia Europeană susține că mecanismul de redresare funcționează diferit față de finanțările tradiționale ale UE: fondurile sunt deblocate doar după ce statele membre ating obiective convenite anterior, nu prin rambursarea costurilor suportate. „Spre deosebire de mecanismele tradiționale de finanțare ale UE - care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior.” Executivul european afirmă că această abordare s-a dovedit eficientă, permițând Comisiei să verifice riguros implementarea înainte de decontare și orientând fondurile către „rezultate tangibile”. [...]